Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

DESPRE GELOZIE

Publicat la 2011-10-06 de Traian

 

1. Gelozia – invidie.

Apare într-o relaie în care unul din parteneri are un complex de inferioritate. Cellalt este perceput ca mai bun, mai competent, superior i prin aceasta ca amenintator pentru stabilitatea realatiei. Acest tip de gelozie rezult dintr-o preocupare exagerata pentru sine i un respect de sine diminuat. Când m accept i m iubesc aa cum sunt, calitile partenerului meu sunt motive nu de invidie ci de bucurie i admiraie. Sunt fericit s am o relaie apropiat cu el/ea, deoarece însuirile lui/ei remarcabile pot dinamiza propriile mele caliti corespondente, ajutându-m s evoluez.

De exemplu, inteligena superioar a partenerei mele nu m complexeaz ci m stimuleaz s gândesc mai atent i mai profund, îi admir aceast aptitudine i m bucur s o amplific în mine însumi, în prezena ei. Nu o invidiez pentru c între noi nu exist competiie. Singura competiie în care, eventual, sunt angrenat este cea cu mine însumi iar premiul se numete ACTUALIZAREA PROPRIULUI POTENIAL. în aceast curs, la capitolul “inteligen”, partenera mea este antrenorul i suporterul meu, în nici un caz adversarul meu.

2. Gelozia – competiie

Este legat de primul tip, cu diferena c realizrile intelectuale, profesionale sau sociale ale partenerului sunt percepute ca amenintoare pentru imaginea de sine a celuilalt. Evident, dac lucrul acesta se întâmpl imaginea de sine este neclar, instabil sau distorsionat. Ea poate fi nerealist desenat sau gonflat, pentru a compensa tririle de inadecvare, neajutorare sau lipsa de valoare de la nivel incontient.

3. Gelozia – posesivitate

Pleac de la premisa ciudat c între oameni exist relaii de proprietate, ca între un om i periua lui de dini, identitatea psihologic a partenerului este nerecunoscut sau exclus. Valoarea partenerului este pur instrumental: are o cas intr-un cartier rezidenial, este bun la pat, are o main “marf”, gtete bine, e chipe, e sexy, se îmbrac modern, se pricepe la copii, are rude în strintate .a.m.d. Citit analitic, aceast relaie dezvluie autodevalorizarea incontient a “proprietarului”. Raionamentul lui este “Nu sunt bun de nimic, sunt singur i nu valorez nimic fr tine. Am nevoie de atenia i dragostea ta permanent i de aceea nu-i dau voie s te îndeprtezi” .

Dac invidia poate deveni stimulativ pentru atingerea unui scop “Sunt invidios pe condiia ta fizic i m voi antrena serios pentru a te depi”, posesivitatea contribuie la ratarea lui. Cu cât e mai compulsiv nevoia de a fi iubit, cu atât devine mai putin probabil satisfacerea ei. Nimeni nu are chef s rmân lâng cineva care îl controleaz, îi dicteaz conduita i îl trateaz ca pe un obiect.

EL: “A vrea s fim tot timpul împreun. Simt c înnebunesc dac pleac pentru o  zi. Vreau s fie cu mine si s facem totul împreun. Plecrile ei m înfurie. Tririle astea se tot acumuleaz i cam o dat pe lun explodez. Cearta este atunci groaznic. Când ne certm, în mod curios, sunt sigur c m iubete. Trebuie s simt c m iubete, am nevoie s-mi arate permanent asta.”

4. Gelozia – excludere

Este hrnit de sentimentul de a fi neglijat sau exclus si are rdcini clare în dinamica relaional din familia de origine. Bieii neglijai de .mam sau fetele neglijate de tat aduc cu ei, în relaia de cuplu, tririle infantile de îndeprtare, singurtate i abandon.

EA: “Tata era un ins imprevizibil i la fel este i EL. Am început odat s curm grdina când a sunat telefonul i a trebuit s plece urgent la birou. M-am simit complet neimportant pentru el, ca i cum n-ar fi existat decât blestemata lui de slujb bine pltit. Exact aa era i tata. începeam s ne jucm amândoi i deodat gsea altceva mai important de fcut”.

Tririle de acest tip sunt alimentate de atentia, timpnl i interesul pe care partenerul le consacr preocuprilor profesionale, relaiilor cu alte persoane sau activitilor recreative. Ai toate motivele s fii suprat dac în fiecare weekend merge cu prietenii lui pe stadion. Dar s-i faci o scen pentru c, din an în Pate, privete un meci la televizor în loc s vin cu tine la cumprturi, e deja altceva.

5. Gelozia – suspiciune

Apare în relatia interpersonal, atunci când unul din parteneri este mai senzitiv, nu are incredere in sine i nici în ceilali. în cazurile mai grave (mai apropiate de patologie), gelosul de acest tip are o structur de personalitate de tip paranoic (îi suspecteaz pe ceilali c ar fi ru intenionai în ceea ce-l privete, pune la îndoial loialitatea altora, caut asiduu dovezi în sprijinul bnuielilor sale, se simte repede ofensat, nu are simul umorului, este încredinat c are dreptate i rezist oricror argumente).

Alteori, suspiciunea unei persoane legat de partenerul ei (“cred c m îneal”) este proiecia propriei dorine incontiente de a-l înela. Dorina este inhibat îns presiunea ei este atât de mare încât ptrunde totui în câmpul contiinei, cu diferena c pare c a venit din afar (este perceput ca o dorin a partenerului).

Atunci când nu se transform în gelozie, suspiciunea poate fi interpretat, dintr-o perspectiv pozitiv, ca abilitate de a opera cu variante de comportament, de a observa atent i a face presupoziii inteligente. Dac partenerul îi petrece mai puin timp cu tine, dac nu mai este la fel de activ sexual, dac are mai puini bani i dac este cutat mai des de o persoan de sex opus, suspiciunea ta pune în gard asupra unei posibile deteriorri a relaiei voastre. Ea nu se convertete în gelozie decât atunci când evii s ai o discuie deschis cu partenerul tu pe aceast tem sau nu acorzi nici un credit explicatiilor lui, fr ai putea dovedi contrariul.


8.2.   “Aa sunt eu din fire: mai gelos”

Cei care, în copilrie, au fost tratati nedrept sau cu o perceptie acut a lipsei de loialitate a oamenilor sunt mai susceptibili s dezvolte în relaia de cuplu triri de gelozie fr nici un fundament în comportamentul partenerului. Ca aduli, ei se ateapt s fie nedrepttii sau înelai, ca atunci când erau copii.

ACESTE ATEPTRI SUNT DE NATURA INCONTIENT. Un flirt nevinovat al partenerului sau o îmbriare amical pot declana furia intens i un torent de acuzaii i interpretri.

Persoanele lipsite de încrederea în propriile capaciti relaionale, critice cu ele însele i având complexe de inferioritate pe linia masculinitii sau feminitii, în faa unui potenial rival, vor fi mai predispuse s cread c partenerul este atras de acesta. Trirea de inadecvare nerecunoscut le face s atribuie potenialului rival nu calitatea real de obiect de invidie pentru ele ci calitatea presupus de obiect de atracie pentru partener.

Geloii incapabili s se druie, i s se investeasc în parteneriat uzeaz de trairea lor într-o rnanier manipulativ, nu pentru a elimina ameninrile ci pentru a se asigura de dragostea partenerului. Raionamentul incontient din spatele acestui comportament este: “Eu nu m pot drui i în ceea ce privete druirea nu sunt sigur. Trebuie s fac ceva pentru a rn asigura de dragostea ta” . Un alt gând, “Eu nu m pot drui i cred c nici tu nu te poi drui”, când e urmrit cu perseveren, îl determin pe partener s cedeze în cele din urm, din cauza lehamitei: “M-am sturat s îi tot dovedesc dragostea mea” . Moment în care gelosul exclam: “Aha, tiam eu!” .

Partenerii foarte geloi, fie c actioneaz din neincredere i teama de abandon fie din nevoia de a poseda i controla, sfâresc, prin a-l face pe cellalt s se simt prins în capcan, asaltat, devalorizat sau nerespectat. Atenia constant i constrângerile autoinpuse, pentru a nu da prilejul suspiciunilor conduc nu doar la pierderea independenei, ci i a simului integritii personale. Pe de alt parte, acuzaiile repetate de infidelitate pot deveni sui-generis “programe negative” în soft-ul psihologic al celui acuzat, astfel încât acesta ajunge într-adevr la trdare (fenomen de tipul “profeie autoîmplinit”) sau îi repolarizeaz sentimentele, înlocuind iubirea cu ura.

Toate aceste trsturi de personalitate, alturi de narcisism i imaturitate emoional semnaleaz aptitudini incerte (ca s m exprim elegant), pentru relaia de parteneriat erotico – afectiv. Un partener echilibrat i stabil emoional, capabil a se orienta i spre alte optiuni nu va tolera mult timp comportamentul celui  gelos i, în cele din urm îl va respinge.

Egoismul trebuie distins de interesul propriu. Sunt egoist atunci când nu-mi pot reprezenta reciprocitatea, când sunt centrat pe propriile nevoi i dorine i nu in cont de cellalt.

Este un aranjament psihic specific copiilor care nu tiu s împart cu alii, s in seama de dorinele celorlali, care vor s aib acum, fr nici un fel de amânare. “Copiii” de acest fel au buletin de identitate, carnet de asigurat i uneori talon de pensie.

Promovarea propriului interes, în comparaie cu egoismul, este o atitudine sntoas i perfect rtzonabil. Din când în când, e necesar s m plasez deasupra intereselor celorlali. Dac cineva strig dup ajutor în larg iar eu nu tiu s înot, interesul personal îmi dicteaz s NU plec vitejete spre el, pentru a muri împreun. Dac familia partenerei mele îmi ofer o friptur apetisant iar organismul meu nu tolereaz carnea de porc, interesul personal îmi cere s NU mnânc, cu riscul de a prea nepoliticos sau indiferent la strdaniile culinare ale soacrei.

O persoan care rspunde propriului interes este dispus s fac sau s întoarc o favoare, s mulumeasc sincer pentru un serviciu i s acorde celuilalt un privilegiu similar celui pe care îl solicit. Un egoist nu are aceast disponibilitate.

Persoanele imature afectiv nu-i pot controla izbucnirile agresive i tolereaz greu (uneori deloc) frustrarea, ameninrile sau respingerea. Nu îi recunosc partenerului DREPTUL DE A GREI i îi transform dorinele în revendicri nevrotice. Ca un copil care nu a primit ciocolata, au un acces de furie. Ciocolata sau îngheata din copilrie sunt acum dragostea, atenia sau druirea sexual partenerului.

Un imatur se enerveaz, îi dramatizeaz emoiile i “depete msura” nu atunci când nu obine CEEA CE DORETE, ci când nu obine CEEA CE REVENDIC. În timp ce o persoan mai echilibrat prefer ca, la o petrecere, soia lui s se distreze alturi de el, dar NU-I IMPUNE aceste dorine, un imatur insist i chiar face o criz dac aceast cerere expres nu este satisfcut.

Nu este rar, pentru multe persoane geloase, s nu-i asume responsabilitatea pentru tririle lor. Dac partenerul meu danseaz cu altcineva, sub ochii mei, gelozia pe care o resimt ÎMI APARINE. Eu sunt singura responsabil pentru ea. El nu face decât s apese un buton pe care scrie: “Când partenerul meu danseaz cu altcineva, el m îneal” . Dar butonul i mesajul lui SUNT ALE MELE. La fel de bine ar fi putut scrie: “Când partenerul meu danseaz cu o alt femeie, el este un brbat atrgtor de care sunt mândr” .

NIMENI, NICIODAT NU NE FACE GELOI. Cauza tririlor de gelozie nu se afl în comportamentul partenerilor notri, ci în felul în care noi interpretm comportamentul lor. Când interpretarea este corect, trirea afectiv nu este gelozia ci tristeea/furia: “M gândesc la faptul c m îneli i asta m întristeaz/m înfurie” . Este îns mult mai uor s-l facem pe cellalt responsabil pentru tririle noastre. Cellalt caz reclam efortul de a ne cunoate i transforma i cine are chef de o asemenea munc?

Spre deosebire de tristeea sau furia menionate mai sus, care sunt triri emoionale pure, necontaminate de nimic, gelozia este un amalgam de afecte, emoii i idei trite frustrant, o constelare ideo – afectiv ce implic teama de abandon, sentimentul de a fi prejudiciat, ostilitatea pentru partener sau rival, autodevalorizarea i neîncrederea în sine.

Nonasumarea responsabilitii este detectabil în constrângerea sau manipularea celuilalt astfel încât EL/EA S ACIONEZE i NU EU. Pentru ca eu s nu mai fiu gelos, tu trebuie s faci ceva: s nu întârzii, s nu fii cald/ cu altcineva, s faci ceea ce îi cer, s m asculi, s pui nevoile mele mai presus de nevoile tale. (Sclipitoare manevr, trebuie s recunoti.). Mesajul pe care-1 transmit, indirect, este c gelozia mea nu este problema mea, ci PROBLEMA TA! Adic, dac tu te- ai comportat altfel, gelozia nu ar exista i relaia noastr ar fi extraordinar.

TRIRILE NOASTRE, ÎN MSURA ÎN CARE SUNT NEGATIVE SAU PERTURBATOARE, SUNT PROBLEMELE NOASTRE. Ceilali sunt doar stimuli, condiii, fundal. A-l face pe cellalt responsabil sau vinovat este ca i cum am învinui cerul pentru c plou. Ploaia vine, într-adevr, de sus dar este responsabilitatea noastr s ne adpostim sub o umbrel.

A-l face pe cellalt responsabil sau vinovat este ca i cum am învinui cerul pentru c plou.

Non – asumarea responsabilitii, ca modalitate de a dinamita o relaie iniial promitoare, rivalizeaz cu comportamentele autodistructive. Din acest punct de vedere, persoanele geloase oricât de colite sau inteligente ar fi, par oarbe.

Ele se comporta astfel încât s-i îndeprteze chiar pe cei dup a cror dragoste tânjesc. Sunt asemenea unor copii care scâncesc, plâng, ip, dau din picioare sau, într-un limbaj mai frust, fac ca toi dracii pentru a avea ceea ce îi doresc, cu orice pre.  Devin o povara pentru parteneri, si intr-un chip foarte curios, se ateapt s fie iubii pentru conduitele lor infantile, meschine sau josnice.

In sfârit, nu vreau s închei acest subcapitol fr a aminti de “mentalitatea stpân – sclav” specific anumitor persoane geloase. Preluând aceast concepie de la propriile lor familii, asemenea unui bun de mare pre, ele isi considera partenerii obiecte comerciale, mrfuri asupra crora dein drepturi de proprietate.

Stpânul are un fel de drepturi de sorginte divin asupra sclavului. Ii poate pretinde orice i la nevoie îi impune orice, chiar într-un mod violent, fr a se simi vinovat. Stpânului nu-i pas de setimentele sclavului si uneori este incapabil s i le reprezinte.

sursa.despretainacasatoriei

 

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...PRODUCATOR DE POMI FRUCTIFERI...Vezi aici!