Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Biserica. Ce facem când venim la adunare

Publicat la 2011-10-03 de Traian

Un ortodox cĂąnd merge la Biserică știe că acolo preotul cĂąntă liturghia Ăźn dialog cu cantorul și, uneori, cu corul. Restul oamenilor stau și ascultă, Ăźn anumite momente Ăźși fac semnul crucii, Ăźn altele Ăźngenunchează. La sfĂąrșitul liturghiei, unii se duc Ăźnainte și se Ăźmpărtășesc. Alții se duc Ăźnainte să sărute cĂąteva icoane sau să aprindă o lumĂąnare și apoi pleacă acasă.

Cam acestea sunt lucrurile la care credincioșii ortodocși se așteaptă să se ĂźntĂąmple cĂąnd merg la Biserică. Și nimeni nu discută că ar putea să fie și altfel! Textul liturghiei a fost fixat de Grigore cel Mare pe la anul 370, d.Cr.. Un alt text al liturghiei a fost formulat de Ioan Gură de Aur pe la anul 400 d.Cr.. Singura opțiune este să se aleagă Ăźntre cele două liturghii. Și, de o mie șase sute de ani se continuă Ăźn felul acesta!

La catolici, textul liturghiei a fost fixat cam Ăźn aceeași vreme și, Ăźn cea mai mare parte, are aceeași structură.

Esența liturghiei este momentul Ăźn care se crede că, prin formule și gesturi, pĂąinea se transformă Ăźn trupul lui Cristos și vinul Ăźn sĂąngele Lui. Acesta este obiectivul principal și esențial al liturghiei ortodoxe și catolice.

Reforma a respins tocmai elementul acesta esențial: transssubstanțierea. Reformatorii au aruncat la o parte tot ceremonialul liturghiei și au introdus un nou fel de a face slujbă bisericească, compusă de acum din cĂąntări comune (la Ăźnceput numai psalmi, iar ĂźncepĂąnd de pe la 1680 si alte cĂąntări), rugăciuni, citirea Scripturii și, mai presus de toate, predica. Se poate spune că esența slujbei protestante Ăźn Biserică este predica. Iată de ce Ăźn cultele protestante și reformate au apărut atĂąția predicatori celebri!

Martin Luther a conceput slujba Ăźn Biserică așa cum a crezut el că ar fi mai bine. Ioan Calvin, la rĂąndul lui, a conceput slujba așa cum a crezut el că ar fi mai bine. În cultele pe care le-au Ăźnceput ei, cultul luteran (Ăźn Germania se numește „Biserica evanghelică") și cultul reformat (cel creat de Calvin), slujba Ăźn Biserică se desfășoară și astăzi Ăźn general așa cum au conceput-o acești reformatori.

În vremea Reformei (mai exact, la 1525) au apărut și anabaptiștii. Și ei și-au conceput felul lor de a face adunare, sau slujbă duminicală. Apoi au Ăźnceput să apară o mulțime de alte culte de natură protestantă sau reformată, ajungĂąndu-se astăzi la mii de asemenea culte. Cele mai multe dintre ele se definesc a fi „culte evanghelice". Fiecare dintre ele și-a conceput și structurat felul ei de a face slujba duminicală Ăźn Biserică, dar elementele sunt cam aceleași: rugăciune, cĂąntare comună, citirea Scripturii și predica.

Pe la 1870, Ăźn America a apărut ideea de „școala de duminica" sau „școală duminicală". Aceasta a apărut mai ĂźntĂąi pentru copii, dar apoi au Ăźmbrățișat ideea ei și adulții. Trebuie să știm că Ăźn America școala duminicală nu face parte din slujba duminicală, și nu se face cu toată biserica la un loc, ci se face pe clase de cĂąte 20-30 de persoane. În adunarea de o oră a clasei se fac si informări despre evenimentele din viața membrilor clasei, se face și rugăciune și se face studiu biblic. Îndată ce a apărut ideea aceasta, Bisericile și-au făcut clădiri de clase de școală duminicală, Ăźn așa fel ĂźncĂąt astăzi o Biserică americană este un complex de clădiri sau săli aranjate Ăźn jurul „sanctuarului" Ăźn care se adună toți membrii Bisericii pentru slujba duminicală care ține Ăźntre o oră și o oră și jumătate.

CĂąnd s-au format primele Biserici baptiste Ăźn RomĂąnia (după 1880), toate acestea erau la țară. Cei care au fost primii fondatori și conducători ai acestor Biserici au stabilit și ei cam cum să se facă o adunare. Ei au zis: mai ĂźntĂąi să avem o oră de rugăciune; apoi să studiem SfĂąnta Scriptură Ăźmpreună (școala duminicală sau studiul biblic); și apoi să facem slujba propriu zisă. Fiindcă la ortodocși slujba era considerată că Ăźi este făcută lui Dumnezeu, și de aici denumirea de slujbă dumnezeiască, primii baptiști au schimbat doar cuvintele, și i-au spus „serviciu divin". (Atenție: unii mai in vĂąrstă, neĂźnțelegĂąnd sensul, spun „serviciu de vin"!)

Îndată după revoluție, unii păstori s-au uitat cu atenție la structura unei Ăźntruniri de trei ore si au schimbat totul. Așa a făcut fratele pastor Beni Fărăgău la Cluj-Iris. El a redus totul la două ore si a Ăźnceput cu studiul biblic, urmat de predica din același subiect.

Subliniere: Nimeni din conducerea cultului nu a obiectat, pentru simplul motiv ca baptiștii nu au un program liturgic fix și obligatoriu!!!

Fratele pastor Binu Poplăceanu la una din Bisericile baptiste din Sibiu a redus si el serviciul la două ore și i-a dat structura pe care a considerat-o dĂąnsul ca cea mai potrivită. Din nou, nimeni din conducerea cultului nu a obiectat. Alt motiv pentru care conducerea cultului nu se amestecă Ăźn astfel de probleme este acela că Biserica locală este autonomă și Ăźși guvernează viața internă fără imixtiuni din afară.

Prin 1960, am fost o scurtă vreme pastor la Biserica Baptistă din Brașov. Și eu am redus programul de dimineața la doua ore. Am pus ĂźntĂąi studiul biblic, apoi predica și apoi, pe baza a ceea ce am Ăźnvățat la studiu și la predica am făcut timpul de rugăciune. Toată lumea a observat că rugăciunile pe baza Ăźnvățăturii primită Ăźnainte au fost mult mai la subiect și cu mai mult conținut. Seara am redus programul la o oră și jumătate și am combinat programul tineretului cu predica. Iarăși, nimeni din afară nu a intervenit să ne admonesteze.

Ceea ce vreau să subliniez este, mai ales pentru pastorii mai tineri, și pentru toți membrii Bisericilor, este că Ăźn acest domeniu avem libertate să gĂąndim, Ăźmpreună cu Biserica, modul Ăźn care structurăm slujbele pe care le facem Ăźn adunare!

Un fapt anecdotic. CĂąnd eram la Brașov, Ăźntr-o duminică seara am lăsat să se facă programul cum a fost Ăźnainte: programul tineretului separat și apoi serviciu divin de seară. O doamnă, dintre cele mai conservatoare, a exclamat după Ăźncheiere: „În sfĂąrșit, am asistat la un serviciu baptist!"

Pentru biata de ea, numai felul de serviciu cu care crescuse ea acolo era „serviciu baptist."

Noi trebuie să știm că nu există ceea ce ea a numit „serviciu baptist." Există numai serviciu bisericesc făcut după un anumit tipar de Ăźnaintașii noștri. Noi avem toată libertatea să facem modificările pe care le considerăm necesare pentru folosul Bisericii.

Una dintre problemele dificile este ora de rugăciune. Această oră dădea rezultate cĂąnd Biserica era un grup foarte mic și cĂąnd era timp să se roage pe rĂąnd toți cei din adunare. Dar cĂąnd Biserica a crescut numeric, cĂąnd participanții au trecut de o sută, au apărut probleme. Una, cea mai evidentă, este că nu mai este timp să se roade toți. A doua este că dintre cei ce se roagă, unii au voci foarte slabe și rugăciunea lor nu este auzită, și atunci majoritatea nu mai participă la acea rugăciune. A treia problemă este că mulți dintre cei care se roagă au o rugăciune pe care o știu pe de rost și se roagă totdeauna aceeași rugăciune, de obicei foarte lungă. Și aceștia tind să monopolizeze timpul de rugăciune.

Încă acum 30 de ani, pastorul Simion Cure Ăźmi semnala că ora de rugăciune așa cum a fost ea concepută de Ăźnaintași nu mai dă roade. El nu avea și o soluție a problemei, dar Ăźi simțeam frustrarea și pentru aceasta.

Unii, fiindcă nu vor să schimbe nimic, cu toate că au peste o mie de oameni Ăźn adunare, fac ora de rugăciune tot așa cum era făcută acum o sută de ani la țară!

Trebuie să avem curajul să gĂąndim și să găsim soluțiile cele mai rodnice și pentru această problemă.

Penticostalii au introdus rugăciunea Ăźn comun, adică se roagă toți deodată. Eu cred că aceasta are anumite puncte pozitive. Unii pastori baptiști au introdus-o și ei, dar ca un mic segment din ora de rugăciune și cu precizarea ca rugăciunea să se facă domol, nu cu strigăte. Dar, dară nu mai este rugăciune a unor persoane pe care să le audă toată Biserica, cum vom putea să spunem cu toții „Amin" la rugăciune?

Unii penticostali practică rugăciunea Ăźn comun chiar și Ăźn familie, de exemplu, Ăźnainte de mĂąncare. Problema e că atunci copiii nu mai aud ce se roagă tata și nu Ăźnvață și ei să se roage.

Închinarea.

Cu treizeci de ani Ăźn urmă, conceptul de Ăźnchinare Ăźmpreună lui Dumnezeu era străin de adunările evanghelice. Ne adunam la adunare pentru a auzi cuvĂąntul lui Dumnezeu, pentru a ne zidi sufletește, pentru a ne ruga Ăźmpreună și pentru a avea părtășie frățească. Nimeni nu și-ar fi spus atunci că mergem la adunare Ăźnainte de toate să ne Ăźnchinăm Ăźmpreună lui Dumnezeu.

Semnificativ este pentru aceasta că adunările se Ăźncepeau de obicei cu cĂąntări ca „Ce bine e cĂąnd frații cu dulce se unesc".

Si astăzi unora le este greu să accepte că prima, sau primele cĂąntări pe care le cĂąntăm trebuie să fie adresate lui Dumnezeu, să fie cĂąntări de laudă și de Ăźnchinare lui Dumnezeu.

Prin 1981, John MacArthur a publicat cartea lui The Ultimate Priority. Noi am tradus-o imediat la Societatea Misionară RomĂąnă Ăźn America, cu titlul Prioritatea Supremă.

Eu l-am auzit Ăźn vremea aceea pe John adresĂąnd-se unei mari mulțimi de pastori și spunĂąndu-le cĂąt de preocupat este el să ia cu sine adunarea și să o ducă Ăźnaintea lui Dumnezeu și să o facă să i se Ăźnchine cu adevărat lui Dumnezeu și cum el face aceasta prin cuvinte introductive despre Ăźnchinare, prin rugăciunea lui de Ăźnchinare, prin corul care cĂąntă de Ăźnchinare și prin cĂąntare comună de Ăźnchinare.

Cred că John MacArthur a făcut ca Bisericile evanghelice din toată lumea că fie preocupate de Ăźnchinare. Dar cum să se facă ea? Unul dintre răspunsuri a fost: Prin „grupuri de laudă și Ăźnchinare."

Și astfel au apărut Ăźn foarte multe Biserici grupuri de Ăźnchinare și au Ăźnceput să apară cĂąntări, de obicei foarte scurte, cu cuvinte de Ăźnchinare.

CĂąteva gĂąnduri despre acest nou fenomen.

Este bun atunci cĂąnd grupul de Ăźnchinare este alcătuit din persoane mature, duhovnicești, evlavioase și cĂąnd grupul este condus ori de pastorul Bisericii (cum este cazul la Sibiu, cu fr. Binu Poplăceanu) sau de o altă persoană care știe cum să conducă Ăźnchinarea. Multe Biserici din America, au un pastor cu Ăźnchinarea, care este școlat Ăźn a conduce Biserica Ăźn Ăźnchinare și care produce o Ăźnchinare extrem de frumoasă și de profundă.

Dar, cĂąnd iei un grup de tinerei care nu știu bine ce-i relația personală cu Dumnezeu și nu știu ei Ăźnșiși ce-i adevărata Ăźnchinare și-i pui pe ei să conducă Ăźnchinarea, cu cĂąntări de genul care le place lor, nu-i de mirare că nu mai are loc Ăźnchinare Ăźn duh și Ăźn adevăr, ci are loc tulburare și frustrare.

Mai mult, cĂąnd fetele sau femeile din acest grup vin Ăźmbrăcate sexy, toți bărbații se vor uita numai la ele și, Ăźn loc de Ăźnchinare, va avea loc acolo curvie Ăźn gĂąnd, care este atĂąt de necruțător condamnată de Domnul Isus (vezi Matei 5:27-30 și Luca 17:1-2).

Unul dintre participanții la masa rotundă a ridicat problema Bisericii pentru viitor.

Imediat a intervenit cineva care, Ăźn esență, a replicat că ceea ce s-a făcut pĂąnă acum va fi bun și pentru viitor.

Materialul acesta l-am scris tocmai pentru a jalona o discuție pe tema modului de „a face Biserică", sau a modului de a structura ceea ce facem cĂąnd venim laolaltă ca Biserică.

 
 

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...PRODUCATOR DE POMI FRUCTIFERI...Vezi aici!