Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Recucerirea lumii prin bunătate - De ce și cum să faci lumea mai bună 2

Publicat la 2011-09-23 de Traian

Cine este aproapele meu?

    În ocaziile cĂąnd Ăźntoarcem capul, de cele mai multe ori este vorba de nepăsare sau comoditate. Oricine poate să dăruiască ceva – timp, o mĂąnă Ăźntinsă, un zĂąmbet, o Ăźncurajare, un bănuț. Dacă unei persoane Ăźi vine ușor să fie Ăźn preajma copiilor, să se joace cu ei și să-i Ăźnvețe lucruri utile, poate folosi acest talent pentru a face colțișorul său de lume mai bun. Nu e nevoie neapărat de Ăźnscrierea Ăźntr-o organizație care se ocupă de Ăźngrijirea copiilor. Pentru a imprima valori morale și norme sociale Ăźn mintea și Ăźn comportamentul copiilor nu este neapărat nevoie să plece Ăźn celălalt colț al lumii. Avem copiii, bătrĂąnii și săracii noștri. Uneori, lumea a treia este chiar lĂąngă noi, peste gard sau de cealaltă parte a străzii.

    „Cine este aproapele meu?” se Ăźntreba un cărturar din vechime. Drept răspuns, Iisus i-a povestit pilda cu samariteanul milos, indicĂąnd că „aproapele” este acela pe lĂąngă care treci și care are nevoie de ajutor. Nimeni nu așteaptă un om care să schimbe lumea de unul singur. De multe ori, drumul pĂąnă la destinație este lung și presupune efort și resurse. Însă niciunul dintre cei care au plecat pe acest drum nu a regretat faptul că s-a străduit să schimbe lumea Ăźn bine. O viață dedicată unor cauze nobile nu este un timp pierdut, ci unul cĂąștigat. În psihoterapia adleriană, interesul social este considerat principiu de bază – cu cĂąt o persoană este mai interesată de binele celorlalți, cu atĂąt Ăźși menține sau Ăźși recĂąștigă propriul echilibru psihic. Stephen Post și Jill Neimark, autorii cărții De ce lucrurile bune li se ĂźntĂąmplă oamenilor buni? susțin că aceia care le fac bine altora au o sănătate mai bună, sunt mai puțin deprimați, au o stimă de sine mai ridicată și, Ăźn general, se bucură de mai mult succes.
Dacă ei pot, putem și noi

    Unul dintre cei mai cunoscuți filantropi este Bill Gates, pe care publicația Forbes[1] l-a așezat pe prima poziție a unui top al celor care donează bani pentru acțiuni caritabile. Majoritatea sumelor donate de Bill Gates au fost destinate combaterii sărăciei și bolilor. Miliardarul mexican Carlos Slim Helu urmărește ridicarea nivelului de trai Ăźn Mexic, considerĂąnd că problema sărăciei poate fi rezolvată prin educație și locuri de muncă. Principiul care stă la baza actelor sale de caritate este acela că omul nu trebuie Ăźnvățat doar cum să pescuiască peștele, ci și cum să-l vĂąndă, pentru a mĂąnca și altceva Ăźn afară de pește.[2] „Oamenii care ajung bogați prin propria muncă sunt cei mai generoși. Ei Ăźnțeleg că au fost binecuvĂąntați și că succesul afacerilor lor depinde de calitatea ĂźnvățămĂąntului și a comunităților cu care lucrează”, crede Leslie Lenkowsky, profesor la Centrul de Filantropie al Universității din Indiana.
 

    Un alt exemplu este cel al cuplului britanic Chris Hohn și soția sa, Jamie Cooper-Hohn. În 2006, cĂąștigurile personale ale familiei au depășit 150 de milioane de lire sterline, cei doi soți donĂąnd aproape dublul acestei sume, Ăźn același an. Deși Chris Hohn este recunoscut drept cel mai mare filantrop din Marea Britanie, nimeni nu a reușit să-i smulgă vreun interviu pe această temă, ca și cum Hohn, omul care a Ăźntemeiat fundația de Ăźntrajutorare Children’s Investment Fund Foundation, nici măcar n-ar exista. Printre miliardarii generoși se numără și Warren Buffett, Michael Bloomberg, Li Ka-shing și Michael Dell.[3]

    Susținerea unor cauze, ajutorarea unor oameni, Ăźmbunătățirea condițiilor de viață nu sunt Ăźnsă o sarcină pe care să și-o asume doar oamenii bogați. Datorită celebrității, acțiunile lor de caritate sunt mai mediatizate, generoșii miliardari bucurĂąndu-se de recunoașterea publică a implicării lor Ăźn societate. Filantropia nu depinde Ăźnsă de contul bancar, ci de disponibilitatea de a renunța Ăźn favoarea altora, chiar dacă ai mai puțin decĂąt alții. Și, de asemenea, filantropia nu este motivată de dorința obținerii unei aprecieri din partea publicului, ci de dorința de a schimba lumea de dragul lumii. A fost probabil cazul regretatului jurnalist Mile Cărpenișan, implicat Ăźn diverse campanii umanitare. Cu doar o lună Ăźnainte de deces, Mile era implicat Ăźntr-o campanie pentru susținerea unui tĂąnăr (Daniel Răduță) diagnosticat cu leucemie acută limfoblastică.
Cine iubește face lumea mai bună

    Uneori, oamenii se simt descurajați și neputincioși Ăźn fața situațiilor dificile, cu sentimentul că sunt singuri Ăźn fața provocării. Dar descurajarea lor este cauzată de lipsa de informare. „Literalmente, există milioane de oameni care lucrează pe Ăźntreaga planetă pentru a aduce pace și dreptate acestei lumi. Grupurile organizate, alcătuite din oameni cu viziune, cu o dorință incorigibilă după dreptate și egalitate, au fost Ăźntotdeauna cei mai importanți catalizatori pentru a face lumea mai bună.”[4]

 

    Modalitățile de implicare variază de la simpla susținere financiară a unor organizații sau cauze pĂąnă la folosirea propriilor talente, capacități și abilități. Fiecare om se poate alătura unei cauze Ăźn care crede. Ajutorarea săracilor, asistarea persoanelor care se confruntă cu diverse probleme (boală, depresie, acces limitat la educație, lipsa unui adăpost), susținerea persoanelor vĂąrstnice, implicarea Ăźn diferitele proiecte și forme de apărare a drepturilor omului, implicarea Ăźn susținerea cauzelor ecologice, preocuparea pentru promovarea artelor și culturii sau a unei spiritualități transformatoare – iată cĂąteva dintre opțiunile pe care le are cel ce dorește să facă lumea mai bună.

    Este mult mai ușor să ne punem Ăźn slujba celor pe care Ăźi iubim. Totuși, nu este suficient să ne limităm ajutorul doar la cei pe care Ăźi cunoaștem. Pentru creștini, exemplul cel mai bun rămĂąne Iisus Christos, care, conform Evangheliilor, petrecea foarte mult timp Ăźn mijlocul oamenilor, ajutĂąnd pe oricine avea nevoie. Cea mai mare răsplată a Sa nu era recunoștința oamenilor, ci faptul că Ăźi putea face fericiți. Prin implicarea și exemplul Său, Iisus a schimbat radical istoria acestei lumi.

[1] David Whelan, Tatiana Serafin, Cristina von Zeppelin, „Billion-Dollar Donors”, www.forbes.com, 24 august 2009

[2] http://www.wall-street.ro

[3] „Billion-Dollar Donors”, www.forbes.com

[4] Ellis Jones, Ross Haenfler, Brett Johnson, The Better World Handbook, Canada, New Society Publishers, 2005, p. 255

Semnele Timpului

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...Filmari -Foto -Sonorizari -Organizari Evenimente....Vezi aici!