Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Cand sotul nu te poate imbratisa

Publicat la 2011-09-14 de Traian

    

Alianta Evanghelica

A rspuns invitaiei mele. A intrat pe ua studioului optimist, senin, râzând sntos. O întâmpin. Se prezint: Ligia Nichescu. În scurt timp începem interviul i… paharul plin de d peste el se revars.

S-a nscut la Bucureti, într-o familie de Cretini dup Evanghelie, cu nou copii. Dup terminarea liceului, viaa i-a deschis larg porile, una dup alta. A început bine. Prima angajare la Aliana Evanghelic. Rspundea scrisorilor care soseau în urma serialului „Cartea Crilor ”. Munca a fost foarte dificil: “Trebuia s alerg tot mai mult i mai des la Dumnezeu, pentru a putea rspunde la problemele oamenilor“.

Odat cu terminarea acestui proiect, a urmat o perioad în care Ligia ajunge manager la primul McDonald’s din Bucureti. Bani muli, poziie. “La un moment dat îns a trebuit s aleg: sau s merg mai departe i s accept compromisurile care mi se cereau, sau s renun la acest serviciu. Fiind copil al lui Dumnezeu i dorind din tot sufletul s triesc în integritate, am renunat la tot confortul, la toi banii. Mi-am dat demisia. Nu înelegeam exact ce se petrece cu viaa mea, dar i-am zis Domnului c tot ce-mi doresc e s-i fiu Lui pe plac înainte de a face carier sau de a câtiga muli bani. Tot ce-mi doream era s tiu unde m vrea i ce vrea El s fac.”

Viaa Ligiei ia o nou întorstur. Scaunul de director la McDonald’s este înlocuit cu conducta rece din canal. O prieten din Germania o solicit s lucreze împreun pentru copiii strzii. Nici nu tia c exist fiine umane care dorm i triesc sub pmânt; inima îi este profund micat. Dumnezeu toarn în ea atât de mult mil i dragoste pentru aceti copii, încât coboar i noaptea în canale. Îmi spune : „Când i-am vzut prima dat, parc erau fraii mei. Pentru mine s intru la ei nu a fost un act de curaj, ci o chemare. Copiii strzii te simt dac îi iubeti sau nu. Mi-au spus imediat: mama.” Ligia vede c Dumnezeu începe s îi împlineasc planul cu ea. Se zbate i sufer alturi de aceti nenorocii. Reuete s salveze din canal viaa a dou fete. Le d o direcie în via, locuiete cu ele, le ajut s se integreze în serviciu, în societate i, mai mult decât toate acestea, le îndrum spre Cristos. Impactul Ligiei în viaa celor neajutorai este tot mai mare. Fr s tie parc ce se întâmpl cu ea, urmeaz înalta coal a compasiunii pe frontispiciul creia st scris : “Fii buni unii cu alii”.

Dumnezeu continu modelarea. O trimite i la Casa Speranei din Constana. Copiii bolnavi de SIDA au i ei nevoie de dragoste. Ea le-o ofer. Îi petrece i acolo mult din timpul tinereii. Cât suferin ! Atâtea fiine neajutorate sunt flmânde dup buntate. Duhul Sfânt îns tie s produc aceast road în sufletul Ligiei, aa cum spune ea însi: “ Eu cred c în acest timp Dumnezeu m-a pregtit de fapt pentru ce va urma s fie în viaa mea. N-am îneles la început de ce m-a chemat s lucrez cu copiii strzii, în orfelinate, cu copii bolnavi de SIDA. În aceast perioad m-am rugat foarte mult pentru viitorul meu so i pentru ca Dumnezeu s m pregteasc pentru el. Eram înainte o fire foarte sensibil. N-a fi crezut c voi putea vreodat s spl nite copii plini de râie, s-i tund, s stau pe saltelele lor pline de pduchi, s suflu baloane pentru copii bolnavi de SIDA. Îns am reuit s fac totul cu bucurie i fr scârb. Dumnezeu a lucrat mult la caracterul meu.“ SURPRIZA!…

O privesc cu drag cum st în faa mea, rscolit de amintiri. O rog s îi continue povestea vieii. „Aveam o prieten la Lpunicul Mare, în judeul Cara-Severin, care m-a invitat la ziua ei. Ea mi-a spus c va veni un grup de tineri de la Orova i printre ei este un biat fr ambele mâini. M-a ocat. Fr o mân mai vzusem, dar fr ambele, nu. Dup biseric, toi aceti tineri au venit acas la ea. L-am vzut pe biatul fr mâini i am fost profund impresionat. Dup terminarea acelei întâlniri, Duhul lui Dumnezeu m-a îndemnat s-l încurajez. M-am dus la el i i-am spus : “Sergiu, Dumnezeu are un plan cu tine, Dumnezeu te iubete mult. El vrea s fii o încurajare pentru muli oameni i a pregtit i mijlocul s fac lucrul acesta”. Nu mi-a trecut absolut deloc prin minte c eu a putea fi „ajutorul potrivit” pentru el. Voiam doar s-l încurajez. Venind din mediul celor necjii i neajutorai, aveam totdeauna un limbaj pregtit pentru asemenea persoane”. Ligia i-a spus mai multe dar… discuia ia o întorstur neateptat. Cuvintele ei, rostogolindu-se în aer, în rutina compasiunii, se întorc asemenea unui ecou, lovindu-i inima. Îl aude pe Sergiu spunând : “Bine, Ligia, îmi place c-mi vorbeti aa de frumos, dar ce ar fi dac Dumnezeu i-ar împlini planul Lui cu tine pentru viaa mea? Nu ai vrea s fii tu soia mea, s lucreze El prin tine ?” “ Atunci am rmas blocat – îmi spune Ligia- i m-am gândit : Doamne, în ce am intrat! Am crezut c mi-a dat cineva o lovitur puternic în cap. O voce din interior îmi spunea : “Dac ceea ce spui nu aplici în practic, atunci cretinismul tu este egal cu zero”. Aici îns situaia era prea de tot. Încremenit, i-am spus : Sergiu, nu pot s îi dau acum nici un rspuns. Nu voiam s-l jignesc, de aceea nu l-am respins imediat. O s m rog, i-am zis, roag-te i tu i vom vedea ce ne spune Dumnezeu.

În noaptea aceea nu am dormit deloc. Am spus: Doamne, te rog s îmi vorbeti. Am luat Biblia, am deschis-o i am citit un cuvânt foarte clar. M-am speriat, am închis-o repede spunând: nu, nu se poate, e o întâmplare, nu vreau! Versetul se referea la pace i linite, dar eu m zbteam în valuri. Eram neputincioas. Nu m vedeam capabil fizic s fac acest lucru. Spuneam întruna: Doamne, nu sunt în stare, nu cred c m-ai chemat pentru aa ceva. Luptele mele interioare m chinuiau, gândurile alergau în toate direciile. Îmi rsunau în urechi ultimele cuvinte spuse de Sergiu : “Ligia, nu uita c trenul spre Bucureti trece prin Orova. Te atept acolo”. Noaptea aceea a trecut alb, dar altele i-au urmat, fiindc de cealalt parte cineva la fel de rscolit i speriat de viitor, atepta rspunsul. Da, Ligia trebuia s dea un rspuns onest. Zeci de întrebri, repetate frmântri o înlau sau o coborau în goana spre cunoaterea voii lui Dumnezeu.

Timp de ase luni a postit i s-a rugat; nu putea s îi spun ceva lui Sergiu. Nu voia s treac peste planul lui Dumnezeu, dar nici nu putea accepta un so fr mâini. “Am spus: Doamne, este nedrept. Pân la 27 de ani am ateptat în curie i Tu vrei s îmi dai un brbat fr mâini? Eu nu cred c m iubeti! A fost o lupt aprig în mintea mea, încercând s îneleg de ce ar dori Dumnezeu lucrul acesta pentru mine. M-am rugat: Doamne, voi accepta, dar te rog s faci o schimbare în mintea mea i, când îl voi întâlni, s-l vd întreg.“ Dumnezeul care i-a îngduit lui Sergiu s-i piard braele la zece ani i care a trecut-o pe Ligia prin colile dragostei ce rodeau zilnic buntate, a schimbat imaginea viitorului so. La prima întâlnire miracolul s-a produs: Ligia l-a vzut un om întreg. Astfel au czut barierele neacceptrii dintre ei. BUNTATEA UNEI MAME Pân la poarta fericirii mai era îns un drum lung, cu multe puni de trecere.

Prinii. Ligia nu voia s îi rneasc; dorea s plece cu binecuvântarea lor. Nu îndrznea s spun nimic, îns inima mamei, sensibil, plin de iubire i înelegere pentru fiecare copil, simte c se întâmpl ceva cu fata ei. Erau ca nite prietene i totui nu îi putea spune nimic. Într-o zi, mama a intrat în camera ei i a urmat un dialog dureros. – Ligia, tiu c tu vorbeti cu un biat i ceea ce faci este bine. - Mam, cred c dac ai ti cine este i cum arat, n-ai mai spune aa. - Nu, Ligia, spune-mi absolut totul, pentru c eu m rog pentru tine de mult i sunt încredinat c este de la Domnul. - Mam, te rog nu insista s îi spun ce i cum, fiindc nu pot. Nici eu nu tiu ce fac; las-m s m mai rog, s m mai gândesc. F doar atât : roag-te pentru mine i e suficient. - Ligia, nu plec de aici, te rog spune-mi totul, te voi susine. - Dac insiti atât de mult, mam, iat: este vorba despre un biat, îl cheam Sergiu, are 29 de ani i este din Orova. - Nu, nu-mi spui tot, simt c mai este ceva. - Da, este un biat fr mâini din umr. Mama a început s plâng i, printre lacrimi, i-a spus : - Domnul s fie slvit c te-a scos în calea lui i c te-a gsit vrednic s faci aceast lucrare.

Pentru Ligia atitudinea mamei a fost cea mai mare încurajare i a considerat-o ca un semn al voii lui Dumnezeu în cstorie. Ea a fost binecuvântat cu o mam plin de buntate care a putut accepta decizia costisitoare a copilului ei drag, privind dincolo de binele imediat i de parametrii de evaluare obinuii ai lumii. Retrind acel moment, Ligia spune apsat i cu pasiune : “ Da, mama a fost i este o femeie extraordinar pentru mine, este mai mult decât mam, o prieten, un suport în rugciune, un munte de credin; este un balsam pe rni. Mama este nemaipomenit ”.

I-A FOST O NUNT CA-N POVETI… Având-o pe mama alturi, Ligia a prins curaj fiindc situaia trebuia clarificat. Tatl, ca brbat, a fost mai reinut, mai îngrijorat de viitorul fetei lui. Dumnezeu îns i-a vorbit prin Cuvântul Lui i el a îneles c nu Îi poate strica planurile. În sfârit, au czut toate barierele i a fost o nunt ca-n poveti acolo, la Orova, pe insul. Mulimea a venit s vad nunta biatului fr mâini cu mireasa lui. Cu siguran c i martorii de sus, îngerii, priveau la spectacolul oferit de Dumnezeu. „Cînd mi-aduc aminte, parc am emoiile de atunci. A fost cea mai fericit zi din viaa mea, cu toate c muli plângeau i mama chiar a leinat”. Viaa în doi a început cu multe emoii, îns dragostea lor are înaltele capaciti divine. Printre altele ea poate s acopere totul. Am întrebat-o dac nu simte nevoia s fie mângâiat i îmbriat de mâinile lui. Foarte convingtoare, mi-a spus: ”Eu i le simt. Paradoxal, m simt îmbriat si mângâiat de el; îi simt cldura sufletului care d peste i m cuprinde i pe mine. Nu trebuie neaprat s ai mâini, fiindc partea interioar compenseaz lipsa lor. Sunt foarte fericit. Dumnezeu face special fiecare zi!”

Ligia i Sergiu triesc în Timioara i au acum o feti de patru ani. Sergiu o ajut pe Ligia foarte mult: are grij de fetia lor, Iudit, o plimb, se ocup de educaia ei, face cumprturile i multe altele. Sunt bucuroi i fericii. Se iubesc mult i tiu un singur lucru: ”Dac te uii la valuri, te poi scufunda în ele, dar dac te uii la Dumnezeu, mergi mai departe.” Viaa Ligiei a avut un ecou i în sufletul meu. Dup întâlnirea noastr în studiou pentru acest interviu, am dorit mult s îi vizitez. Este atât de plcut atmosfera în casa lor! Când am plecat de la ei am avut un uor regret, ca i cum a fi prsit un col de rai.

Alianta Evanghelica

#Genoveva
foarte frumos, desi un pic ciudat: oamenii cu dizabilitati ar trbui sa isi ia pe cineva tot cu diz. cu un grad asemanator! ar putea totusi sa-si puna proteze...

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...APARATE VULCANIZARE, AEROTERME, MASINI DE SPALAT...Vezi aici!