Adam sau Eva ?

Luna noiembrie (14-17 nov. 2008) a găzduit - la celălalt pol al pămĂąntului (Cape Town , Africa de Sud) - unul din cele mai semnificative evenimente ale miÈcării feministe mondiale: A III-a ConvenÈie a AsociaÈiei pentru Dezvoltarea Drepturilor Femeii (AWID). Sub stindardul de lupta s-au strĂąns peste 1.500 activiste din toată lumea, pentru a elabora o strategie globală mai agresivă Èi decisivă. Printre finanÈatorii din spatele cortinei se numără Èi Global Fund, o organizaÈie umbrelă a 3.700 grupări, al cărei buget a atins pragul de 70 milioane dolari.
Aproape simultan (24-27 octombrie) la Barcelona avea loc cel de-Al III-lea Congres InternaÈional al Feminismului Islamic.
Presa romĂąnească n-a remarcat evenimentul, fie considerĂąnd că Ăźn RomĂąnia femeia este suficient de preÈuită, fie apreciind eclatul feminist drept derizoriu: âfurtună Ăźntr-un pahar cu apăâ.
Eu aÈ fi feminist(ă)...
Ăntr-o lume tot mai globală, nimeni â nici chiar răzeÈii din spaÈiul carpato-dunărean â n-au dreptul să ignore unele din cele mai nedrepte realităÈi: Â
60% din cei mai săraci oameni ai planetei sunt femei Èi fetiÈe. 67% din analfabeÈii lumii sunt femei Èi fetiÈe. Cu toate că 70% din timpul femeilor este dedicat soÈilor Èi copiilor; Èi cu toate acestea, contribuÈia lor la economia globală e declarată nulă .
Ăn China, anual 1,7 milioane de fetiÈe n-ajung să vadă lumina zilei datorită avortării silite. Tot atĂątea dispar, prin avortare de nevoie, Èi Ăźn India, ceea ce face ca Ăźn anumite regiuni ale lumii, raportul femei-bărbaÈi să scadă pĂąnă la 793 femei la 1.000 bărbaÈi (Ăźn Punjab).
Multe dintre copilele privilegiate să trăiască au parte de cea mai neagră soartă: anual, cca. 1,75 milioane femei Èi copii sunt traficaÈi ca jucării sexuale , dintre care peste 200.000 femei sunt importate din BangladeÈ Ăźn Pakistan Èi peste 100.000 Ăźn Japonia. Site-uri de turism exotic laudă Thailanda pentru cele 800.000 copile prostituate Èi India pentru alte 400.000, È.a.m.d.
Ăn societăÈile patriarhale islamice, femeile sunt âprotejateâ: Ăźn transportul Ăźn comun, li se rezervă spaÈiul din spatele autobuzului, dincolo de bara separatoare la mijloc; sau vagoane exclusiv feminine. Ăn cazuri privilegiate, pot folosi taxi-uri speciale pentru femei.
Vrem egalitate!
Dacă speÈa bărbătească, preocupată de-atĂątea chestiuni importante, n-a considerat prioritar să rezolve concepÈiile Èi practicile degradante pentru demnitatea femeii, gratulări acelor femei care s-au ridicat să ceară drepturile Ăźnscrise Ăźn natura lor umană. AÈa s-a născut o miÈcare â feminismul.
Istoricii Ăźmpart miÈcarea feministă Ăźn trei perioade. Valul ĂźntĂąi a apărut Ăźn perioada RevoluÈiei franceze Ăźn Èările occidentale. Obiectivul lor era egalitatea femeii Ăźn faÈa legii, cu accentul pus pe dreptul la vot. Odată cu acordarea acestor drepturi, prin anii 1920, miÈcarea s-a stins.
Valul al doilea a apărut Ăźn anii 1960, ca parte al miÈcărilor de âliberareâ din SUA. El protesta contra stării âde factoâ a femeii â fiinÈă proscrisă la un destin implacabil de slugă Èi dădacă. Èinta feministelor, condensat Ăźn sloganul âRights, Not Roses! â era obÈinerea unui statut egal cu bărbatul Ăźn ce priveÈte accesul la poziÈii privilegiate Ăźn serviciu, Ăźn salarizare, Ăźn structurile politice, dar Èi Ăźn ce priveÈte libertatea sexului, a utilizării contracepÈionalelor de către fete, dar mai ales libertatea avortului.
Vigoarea miÈcării determină politicienii americani să schimbe tactica, de la concesii - la curtarea organizaÈiilor feministe. InstituÈii masculine ca armata, poliÈia Èi NASA, Èi-au deschis porÈile. La ora actuală, Ăźn forÈele armate americane activează 193.400 soldate cu ofiÈerese de toate rangurile, cu 57 generălese active (plus 47 generălese Ăźn retragere). Din cei 158 de cosmonauÈi SUA, 35 sunt femei.Iar Ăźn congresul american activează 77 de parlamentare, dintre care trei sunt delegate la Casa Albă.
Â
Al treilea val
MiÈcarea feministă a cunoscut o renaÈtere odată cu Ăźncercările post-structuraliste de redefinire a genurilor (masculin Èi feminin) Èi a sexualităÈii. Astfel, dacă conceptul de âgen femininâ este unul fluid, care poate deveni âmasculinâ, atunci se impune abolirea rolurilor masculin Èi feminin Ăźn societate. Ce doreÈte al treilea val e ca bărbatul â să devină sexul slab, iar femeia-amazoană să facă legea!
Poate chiar fără să-Èi fi propus, feminismul recent se concentrează, Ăźn urma dinamitării âgenurilorâ, pe revendicarea drepturilor pentru homosexuali, lesbiene, bisexuaÈi Èi transgenici â temă centrală a celui de-al treilea val.
Acest âultim actâ al feminismului a stĂąrnit o sumedenie de rezerve din partea populaÈiei, iniÈial suportive al primului Èi parÈial al celui de-al doilea val. Dintr-o miÈcare âeroicăâ, feminismul actual se arată a fi o miÈcare egotistă, alienată de societate Èi adevăratele probleme. După cum comenta articolul âA murit feminismul?â din revista Time (29 iunie 1998), â...tĂąnăra generaÈie feministă este mai interesată de celebritate decĂąt de salarizarea discriminatorie a femeilor; Èi mai preocupată de âsex-toysâ decĂąt de proteste.â
Ăn esenÈă, toate etapele miÈcării feministe s-au fundamentat pe axioma âfemeia este egală cu bărbatulâ. Ăn virtutea acestui crez, feminismul promova egalitatea Ăźntre sexe, cu toate că teoreticienele feminismului n-au ajuns la un consens cu privire la ce Ăźnseamnă această egalitate Èi nici cum să se realizeze. Mai mult ca Ăźn oricare altă miÈcare de âliberareâ, feminiÈtii sunt divizaÈi. La antipozi se găsesc âfeminiÈtii egalitarieniâ (sau liberali) care au o viziune androgină (sau unisex) despre societate Èi care cer eliminarea din structurile sociale, politice Èi economice a oricărei diferenÈieri Ăźn funcÈie de sex. De partea cealaltă se situează âfeminiÈtii de diferenÈiereâ, care recunosc diferenÈele de gen Èi de rol, atĂąt cele biologice cĂąt Èi cele sociale, Èi cer Ăźn consecinÈă un tratament diferenÈiat Ăźn loc de egalitate absolută, tocmai Ăźn funcÈie de diferenÈele de gen, etc...  Â
Egali sau DiferiÈi?
Revendicările valului al treilea impun o clarificare de principiu: este femeia egală (Ăźn sens deplin) cu bărbatul? Să fie sexualitatea o chestiune de circumstanÈă, la fel cum ochii unuia sunt albaÈtri, iar ai altuia negri?
E destul să ne amintim de prima lecÈie de genetică, Èi vom afla de o diferenÈă fundamentală Ăźntre genuri, determinată de un număr de 78 gene diferite ale cromozomului Y. Această distincÈie marchează fiecare celulă a corpului. Omul fiind un Ăźntreg, sexualitatea Ăźl programează diferit Ăźn toate domeniile vieÈii. Biologii au numit aceasta âdimorfism sexualâ (vezi caseta).
Dimorfismul sexual
âąÂ   Un adolescent mediu este Ăźnalt de 1,79 m Èi cĂąntăreÈte 66 kg, Ăźn timp ce contrapartea feminină are 1,63 m Èi cĂąntăreÈte 57 kg. Â
âąÂ   Craniul bărbătesc este mai gros Èi mai puternic decĂąt cel al femeii (osatura Ăźn general).
âąÂ   Femeia are stomacul, ficatul, rinichii Èi apendicele mai mari decĂąt ale bărbatului.
âąÂ   Glanda tiroidă este mai mare Èi mai activă la femei, ceea ce-i dă o rezistenÈă mai mare la frig.
âąÂ   Bărbatul are masă musculară mai mare (Ăźn medie cu 50% mai mult).
âąÂ   ForÈa fizică a femeii (modelul mediu) reprezintă cca. 60% faÈă de cea a bărbatului. La o ĂźnălÈime egală, femeia deÈine 80% din puterea fizică a bărbatului.
âąÂ   Bărbatul consumă 43% oxigen mai mult decĂąt femeia (3.5 litri/minut faÈă de 2 litri)
âąÂ   Pielea bărbatului este mai groasă (conÈine mai mult colagen) Èi mai grasă (produce mai mult sebum).
âąÂ   Femeia are cu cca 11% mai multă grăsime corporală decĂąt bărbatul. Â
âąÂ   Femeile transpiră mai puÈin Èi declanÈează transpiraÈia la o temperatură mai Ăźnaltă.
âąÂ   Degetul arătător la bărbaÈi tinde să fie mai scurt decĂąt inelarul, Ăźn timp ce la femei, arătătorul tinde să fie mai lung.
âąÂ   Inima femeii medii este cu 25% mai mică decĂąt a bărbatului mediu. Din acest motiv, bătăile inimii sunt mai accelerate cu pĂąnă la 8 bătăi pe minut Ăźn plus.
âąÂ   Ăn medie, femeia are cca. 1 litru de sĂąnge mai puÈin decĂąt bărbatul.
âąÂ   Masa hemoglobinei la femeia este cu 14% mai mic decĂąt a bărbatului (48 milioane celule roÈii / mm3 faÈă de 54 milioane).
âąÂ   Tensiunea arterială a femeii este mai coborĂątă cu cca. 10 puncte decĂąt ale bărbatului, dar variază mai mult.
âąÂ   Femeile sunt mai susceptibile faÈă de droguri datorită estrogenului care măreÈte secreÈia dopaminei cu pĂąnă la 20%.
âąÂ   Fetele se maturizează mai repede decĂąt băieÈii, pubertatea acestora ĂźncepĂąnd cu cca. 2 ani mai devreme.
âąÂ   Fertilitatea bărbatului depăÈeÈte cu mult pe cea a femeii care se opreÈte Ăźn jur de 48 ani. Ăn schimb, cel mai bătrĂąn tată este un australian de 93 ani.
âąÂ   TotuÈi, femeile sunt de două ori mai rezistente la Ăźmbolnăvire decĂąt bărbaÈii. Â
âąÂ   Femeia are o vitalitate constituÈională mai mare, datorită structurii cromozomiale specifice. SperanÈa ei de viaÈă depăÈeÈte Ăźn medie cu 5 ani pe cea a bărbatului.
ABC News, 9 mai 2008, Michael G. Conner, Understanding the Difference Between Men and Women, 2007; uExpress, octombrie 2007, Addiction Professional, 1 nov. 2005, Journal of Applied Psychology, noiembrie 2001.
Mai mult decĂąt toate celelalte organe, ceea ce diferă cel mai dramatic d.p.d.v. anatomic, chimic, hormonal Èi psihologic este creierul (vezi caseta Creiere diferite). Deosebirile cauzează diferenÈe Ăźn gĂąndire, simÈire Èi conduită, Ăźn aÈa măsură ĂźncĂąt cei doi trăiesc Ăźn lumi diferite, neĂźnstare să se ĂźnÈeleagă complet unul pe celălalt. Â
Science Daily a publicat (1 aprilie 2008 Èi 1 dec. 2005) o serie de descoperiri. Ăn urma monitorizării activităÈii cerebrale a unui lot de bărbaÈi Èi femei prin rezonanÈă magnetică (RMN), s-a constatat nu numai că, structural, creierele lor sunt diferite, dar Èi că funcÈionează diferit. Spre exemplu, pentru aceleaÈi operaÈiuni (ca cititul), femeile folosesc alte părÈi ale creierului decĂąt bărbaÈii. GĂąndirea masculină se derulează predominant Ăźn emisfera stĂąngă, ceea ce explică Èi capacitatea sa pentru gĂąndire abstractă. Femeia, Ăźn schimb, excelează Ăźn conexiunea dintre cele două emisfere, ceea ce explică mai neobiÈnuita ei intuiÈie Èi ĂźndemĂąnarea Ăźn vorbire.
Cercetătorii au observat că creierele lor reacÈionează diferit Ăźn situaÈii de stress: la bărbat, fluxul sangvin se amplifică Ăźn cortexul orbito-frontal stĂąng; Ăźn timp ce la femei, fluxul sangvin se activează Ăźn paleo-cortex (sistemul limbic), fapt ce determină reacÈii opuse. PĂąnă Èi activitatea metabolică din timpul somnului este diferită: la bărbaÈi, se observă o activare a zonei âprimitiveâ a sistemului limbic (cel asociat cu actele fizice), pe cĂąnd la femei, o activare a zonei âtinereâ a sistemului limbic (care răspunde de gestică Èi mimică).
Creiere diferite
âąÂ   Mărimea creierului: Mărimea medie a creierului bărbătesc este cu 11-12% mai mare decĂąt a femeii. Â
âąÂ   Numărul de celule: Creierul bărbatului conÈine Ăźn medie 4% mai mulÈi neuroni decĂąt creierul femeii, Èi are 100 g. de Èesut cerebral Ăźn puls.
Dar cu toate acestea, Ăźn două dintre cele 6 straturi ale cortexului din zona tĂąmplei dinapoia ochilor, femeile au cu 15% mai mulÈi neuroni. Aceste zone răspund de ĂźnÈelegerea limbajelor Èi recunoaÈterea melodiilor.
âąÂ   Conexiuni celulare: Femeile au neuropil-ul (reÈeaua de terminaÈii nervoase: dendrite, axoni Èi spaÈii sinaptice) mult mai dezvoltat decĂąt bărbaÈii. Â
âąÂ   Corpus callosum (puntea care face legătura dintre cele două emisfere) este mai groasă la femei, ceea ce explică transferul mai rapid de informaÈii de la o emisferă la alta.
âąÂ   Hypothalamus: La bărbat, volumul unui grup de nuclei din hypotalamusul anterior este dublu faÈă de femeie. Â
âąÂ   Limbajul: Zonele Broca Èi Wernicke care răspund de vorbire sunt seminficativ mai mari la femei.
âąÂ   Lobii parietali inferiori: sunt semnificativ mai mari la bărbat, cel stĂąng fiind mai mare decĂąt cel drept. La femeie, această asimetrie este inversă, cel drept fiind mai mare.
âąÂ   Sistemul limbic: este mai adĂąnc Èi mai mare la femei, decĂąt la bărbaÈi, ceea ce explică emotivitatea mult sporită a femeii faÈă de cea a bărbatului.
Medical Education Online, artic. âMale/Female brain differencesâ, 25 oct. 2006;Â Dr. Walt Èi Barbara Larimore, His Brain, Her Brain, 2008;Â T. Rabinowicz, Ăźn Journal of Child Neurology, 1999.
Care-i mai deÈtept?
Dimorfismul cerebral i-a condus pe oameni să se Ăźntrebe dacă nu cumva aceasta determină o inegalitate intelectuală. British Journal of Psychology (august 2005), a publicat articolul BărbaÈii sunt mai inteligenÈi decĂąt femeile, Ăźn care dr. Paul Irwing Èi Richard Lynn afirmă că, la testele de inteligenÈă, bărbaÈii obÈin Ăźn medie aprox. cu 5 puncte mai mult decĂąt femeile. Cercetările lor se bazează pe un studiu efectuat pe 100.000 subiecÈi. La IQ: 125, raportul indică un număr dublu de bărbaÈi faÈă de femei; iar la IQ: 155 (asociat cu genialitatea), se găsesc 5,5 bărbaÈi la 1 femeie.
O altă observaÈie semnificativă este aceea că inteligenÈa feminină se grupează Ăźn zona performanÈelor de mijloc (IQ: 90-110), Ăźn timp ce inteligenÈa masculină variază puternic Ăźntre extreme (IQ: 70-130), sugerĂąnd că sunt mai mulÈi bărbaÈi stupizi, dar Èi genii.
Tabelul ar trebui să distribuie femeile Ăźn stĂąnga, iar bărbaÈii Ăźn dreapta. (Sau, dacă rămĂąn pe aceeaÈi parte, atunci femeile să fie colorate Ăźn roÈu pe fond alb, Ăźn timp ce bărbaÈii Ăźn albastru, tot pe fond alb)
Aceste concluzii au stĂąrnit critici serioase, pornind de la observaÈia că Ăźn marea lor majoritate, testele IQ sunt orientate aproape Ăźn totalitate spre evaluarea inteligenÈei emisferei stĂąngi (logice, matematice, masculine), scăpĂąnd din vedere inteligenÈa emisferei drepte (intuitive, artistice, feminine). Astfel, dacă s-ar adăuga punctajul ignorat, ingeligenÈa feminină ar surclasa net deÈteptăciunea bărbatului (BBC News, 8 dec. 2004: Femeile sunt mai inteligente decĂąt bărbaÈii).
Psihologie sexistă
âąÂ   60-75% femei sunt emoÈionale, Ăźn timp ce 55-80% din bărbaÈi sunt preponderent raÈionali.
âąÂ   Cu toate acestea, fetele sunt mai Ăźnclinate către studiu: 57% din studenÈii americani Èi 58% din studentii britanici sunt fete !
âąÂ   Bărbatul este mai sistematic Èi mai orientat spre obiective; femeia este mai empatică Èi orientată spre relaÈionare. Â
âąÂ   BărbaÈii tind să urmărească o problemă Ăźntr-un timp dat, Ăźn timp ce femeile urmăresc deodată mai multe probleme simultan.
âąÂ   Hormonal, bărbatul este competitiv, Ăźn schimb femeia este cooperantă. Ăn consecinÈă, femeile au mai multă răbdare Èi o mai mare capacitate de a suferi.
âąÂ   Bărbatul este Ăźnclinat spre risc. 93% din decesuri prin accidente de muncă sunt atribuite bărbaÈilor, cu o rată de 11 ori mai Ăźnaltă decĂąt cea a femeilor.
âąÂ   Femeile cumpără sau influenÈează cumpărarea a 80% din bunurile de consum.
Simon Baron-Cohen, The Essential Difference: Men, Women and the Extreme Male Brain, 2004.
DiferiÈi, dar egali!
Din toată dezbaterea, un lucru apare ca cert: că, dintr-un punct de vedere, femeia nu este identică, âegalăâ cu bărbatul. Èi totuÈi, âegalâ Èi âegalitateâ pot defini mai multe tipuri de raporturi. Ele pot semnifica fie o deplină corespondenÈă Ăźn cantitate, grad, rang, abilităÈi, cĂąnd âegalâ este sinonim cu a fi uniform, identic. Dar pot să Ăźnsemne Èi egalitate calitativă, indicĂąnd spre o valoare Èi un statut egal pentru două realităÈi diferite. La această a doua accepÈiune face trimitere Scriptura cĂąnd afirmă că ânu nu mai este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, fiindcă cei doi sunt una (egali) Ăźn Hristos Isus.â
Surprinzător, au trebuit secole de tatonări, ca omul să redescopere adevărul străvechi, că cei doi se află pe o platformă de egalitate Ăźn faÈa lui Dumnezeu, ca Èi Ăźn faÈa legii, Ăźn faÈa societăÈii, Ăźn faÈa oportunităÈilor, avĂąnd acelaÈi drept la respect Èi fericire. Â
Există, totuÈi, o diferenÈă Ăźn modul Ăźn care această nobilă egalitate este ĂźnÈeleasă Ăźn lumina principiului relativ recent lansat a âcorectitudinii politiceâ. Ăn revendicarea egalităÈii absolute, se scapă din vedere distincÈia dintre egalitatea calitativă Èi egalitatea cantitativă. O asemenea eroare conduce la confundarea Èi compromiterea rolurilor, exact ce Èi-ar fi dorit feminismul celui de-al treilea val. Ori tocmai din această miopie s-au iscat Èi se alimentează tensiunile pe tema egalităÈii femeii cu bărbatul.
Rolurile sunt atribuite biologic. Ăn faÈa dimorfismului, nu ne rămĂąne nici o opÈiune. DiferenÈa de rol este ceea ce elimină din start orice competiÈie, bărbatul Èi femeia fiind complementari, dependenÈi unul de celălalt pentru constituirea unităÈii familiale, singura care procreează Èi modelează generaÈia viitoare.
Dacă feminismul ar fi respectat rolurile, Èi-ar fi păstrat caracterul eroic Èi ar fi schimbat substanÈial faÈa lumii. Din nefericire, după ce-a cĂąÈtigat drepturi fundamentale ca cel de vot, dreptul la proprietate privată, la educaÈie, È.a., miÈcarea a degenerat Ăźn tăgăduirea feminităÈii Èi a maternităÈii. Rezultatul?
Ăn timp ce zeci de tinere iraniene stau Ăźn temniÈă pentru cutezanÈa de a fi militat pentru drepturile femeii, feministele din lumea bună tac, sau mai degrabă sunt ocupate cu lărgirea definiÈiei căsătoriei pentru a-i include Èi pe homosexuali Èi lesbiene. Ăn timp ce Ăźn Asia milioane de fetiÈe se pierd anual prin avortare silită Èi infanticid, feministele lumii bune fac lobby pentru dreptul legal de a-Èi avorta pruncii. Ăn timp ce băieÈilor din islam li se inoculează virtuÈile maritiului pentru Jihad, feministele din SUA ĂźÈi feminizează băieÈii prin ore Ècolare de homosexualitate.
Palmares Ăźntunecat
Ăn zelul de a combate patriarhia, miÈcarea feministă a contribuit decisiv la declinul familiei. NaÈterile ilicite au excaladat, compromiÈĂąnd generaÈii de copii. Sunt Èări Ăźn care căminurile fără taÈi au devenit majoritare: Ăźn Suedia, 55% din naÈteri sunt Ăźn afara familiei, Ăźn FranÈa, rata e de 50,5%, iar Ăźn Anglia a ajuns la 50,1% . Ăn SUA, rata a urcat pĂąnă aproape de 40%. Ăn Chile, ea a depăÈit 62% . Media mamelor singles din UE a depăÈit 33% Èi este Ăźn continuă creÈere. Bolile venerice se răspĂąndesc cu repeziciune. Nu-i de mirare că lumea musulmană se ĂźngrozeÈte de influenÈa occidentală.
Â
Dar efectul considerat cel mai dăunător al feminismului este că a afectat relaÈiile dintre sexe. Bărbatul Èi-a pierdut rolul de protector Èi susÈinător material: âNe putem descurca Èi singure!â Curtenia a făcut loc âagăÈatuluiâ. Sexul a devenit un simplu aperitiv Ăźnaintea meniului principal. De teama amenzii, bărbatul a Ăźncetat să mai reducă femeia la un âobiectâ. Ăn schimb, femeia se âobiectivizeazăâ, socotind acesta ca fiind âprogresâ. Â
The Daily Mail (4 aug. 2006), Ăźn articolul âCum a distrus feminismul pe adevăratul bărbatâ, lamenta deziluzia Ăźn care a eÈuat femeia militantă, după ce Èi-a redus bărbatul la ipostaza de subordonat. Nici o âamazoanăâ autentică n-ar accepta compania unui bărbat tremurător, cu atĂąt mai puÈin să se căsătorească cu el. După ce a s-a luptat să producă un regiment de âfemei-alfaâ, feminismul se miră cum de a dispărut âmasculul alfaâ. Â
âDoamnele contra Feminismuluiâ
Un sondaj efectuat de Penn, Schoen & Berland Associates la Ăźnceputul lui noiembrie 2008 (Daily Beast, 18 nov. 2008), aduce Ăźn vizor un fapt ciudat: că majoritatea publicului american Èi-a retras suportul pentru ideile feministe. 43% din femeile pĂąnă Ăźn 40 ani Èi-au declarat convingerea că bărbatul Èi femeia sunt diferiÈi Ăźn punctele tari Èi slabe. FaÈă de generaÈia anilor 80, doar 20% din femei mai sunt dispuse să fie chemate âfeministeâ. Èi numai 17% din mamele tinere ar mai accepta ca fiicele lor să fie etichetate âfeministeâ.
Din sens opus, un nou curent se face simÈit Ăźn SUA. Probabil că efectul lui este deja resimÈit transcontinental. Este curentul âNoului feminismâ. DeclaraÈia de misiune a uneia dintre organizaÈii, Ladies against feminism, declară: âĂn multe privinÈe, femeia nu este egală cu bărbatul. Suntem creaturi diferite cu roluri diferite. Sau ne completăm unul pe altul Ăźn roluri distrincte, sau dimpotrivă ne sfĂąÈiem unul pe altul Ăźn dispute teritoriale. Noi promovăm prima atitudine. Milităm pentru feminitate, modestie, virtute, inteligenÈă, arte feminine. Alătură-te noii revoluÈii!â
Chicago Tribune (12 mai 2008), Ăźn articolul âĂn primăvara lui 2008, anti-feminismul este Ăźn floareâ, expune erodarea feminismului. Creditul acestei schimbări nu Èi-l poate atribui mass-media Èi nici vreo altă organizaÈie. Se pare că tĂąnăra generaÈie de femei, după ce s-au confruntat cu rezultatele nefericitei ideologii egalitariene, au decis să substituie modelul âamazoaneiâ cu cel al maternităÈii. Â
Un articol din New York Times (20 sept. 2005), cu titlul exploziv âMulte tinere din elita universitară dau cariera pe maternitateâ, informează că 60% din studentele Ăźnrolate Ăźn primele 8 universităÈi ale SUA sunt decise să renunÈe la cariera profesională odată cu apariÈia primului copil. Un sondaj din 2001 privitor la statutul profesional al absolventelor univ. Harvard a arătat că mai mult de jumătate din cele mai bogate, privilegiate Èi bine educate femei din SUA stau acasă cu copiii decĂąt să lucreze Ăźn economia de piaÈă. Concret: 31% din speranÈele academice au ales condiÈia de casnică; alte 31% lucrează Ăźn regim de part-time, datorită creÈterii copilului; Èi numai 38% sunt dedicate carierei profesionale. O lideră de promoÈie mărturisea la serbarea de absolvire: âÈtiu că părinÈii au o influenÈă covĂąrÈitoare asupra copiilor. Vreau să am Èi eu acea influenÈă. Nu văd de ce-ar trebui neapărat să merg contra modelului tradiÈional.â
Asistăm la ciudate răsturnări de putere. S-ar putea ca la lucru să fie o lege mistică a âpendululuiâ care să Ăźnvieze, ciclic, vechi trenduri. Sau o mĂąnă invizibilă care să reaÈeze la locul lor valori străvechi, fără de care omenirea Ăźncetează să mai existe.
Maxime
âBărbaÈii sunt ĂźnvăÈaÈi să-Èi ceară scuze pentru slăbiciuni, femeile pentru tăriile lor.â Lois Wyse, Grandmother's Treasures: Reflections and Remembrances, 1993
âNiciun bărbat nu este mai anti-feminist decĂąt o femeie cu adevărat feminină.â Frank O'Connor, My Father's Son, 1968
âO lume Ăźn care bărbatul Èi femeia sunt egali este uÈor de vizualizat, pentru că este exact deea ce a promis RevoluÈia sovietică.â Simone de Beauvoir, The Second Sex, 1952.
Lucian Cristescu