Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Semnele distinctive ale omului născut din nou

Publicat la 2013-02-18 de Traian


Totdeauna a existat tendința de falsificare a lucrurilor de valoare, și aceasta pentru că există cineva al cărui nume este ,,Înșelătorul”. Orice om Ăźmțelept, sau care s-a ars cel puțin odată Ăźn viață: nu cumpără ,,Euro” de la persoane a căror calitate morală este Ăźndoielnică, nu aruncă grămezi de bani pe bijuterii oferite Ăźntr-o parcare de niște tipi dubioși care cică au rămas fără benzină și n-au bani lichizi decĂąt ghiuluri, și nu sună la numărul de telefon primit prin SMS ca să-și ridice televizorul LCD și cele zece mii de Euro cĂąștigate Ăźntr-un concurs la care nici măcar n-a participat. Dar acțiunea diavolului de falsificare, nu se limitează doar la domeniul: banilor, bijuteriilor, și operelor de artă, ci este folosită cu atĂąt mai mult Ăźn domeniul spiritual. Acolo miza este mult mai mare. El știe că un singur suflet valorează mai mult decĂąt toată lumea. De aceea există zeci de mii de copii false ale credinței adevărate, care circulă Ăźn toată lumea.
Biblia conține o mulțime de Ăźndemnuri la a ne verifica dacă suntem cu adevărat sau nu pe calea credinței. În 2 Corinteni 13:5, adresĂąndu-se bisericii din Corint, Pavel zice: ,,Pe voi Ăźnșivă Ăźncercați-vă dacă Sunteți Ăźn credință. Pe voi Ăźnșivă cercați-vă.” Cu ocazia Cinei Domnului el se adresa aceleiași biserici astfel: ,,Fiecare să se cerceteze, deci, pe sine Ăźnsuși, și așa să mănĂąnce din pĂąinea aceasta și să bea din paharul acesta. Căci cine mănĂąncă și bea, Ăźși mănĂąncă și bea osĂąnda lui Ăźnsuși, dacă nu deosebește trupul Domnului. Din pricina aceasta sunt Ăźntre voi mulți neputincioși și bolnavi, și nu puțini dorm. Dacă ne-am judeca singuri, n-am fi judecați. Dar cĂąnd suntem judecați, suntem pedepsiți de Domnul, ca să nu fim osĂźndiți odată cu lumea.”(1Cor.11:28-32) Biblia ne Ăźnvață că pericolul autoĂąnșelării este unul cĂąt se poate de real. Ziua revenirii Domnului Isus, va fi o zi a marilor surprize, pentru mulți nu tocmai plăcute. Iată cuvintele rostite de MĂąntuitorul Ăźn finalul predicii de pe munte: ,,Mulți Îmi vor zice Ăźn ziua aceea: Doamne, Doamne! N-am proorocit noi Ăźn Numele Tău? N-am scos noi draci Ăźn Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni Ăźn Numele Tău? Atunci le voi spune curat: Niciodată nu v-am cunoscut; depărtați-vă de la Mine, voi toți care lucrați fărădelege.” (Mat.7:22-23) Cu altă ocazie, El s-a adresat astfel ascultătorilor Săi: ,,Dar vă spun că vor veni mulți de la răsărit și de la apus, și vor sta la masă cu Avraam, Isaac și Iacov Ăźn Împărăția cerurilor. Iar fiii Împărăției vor fi aruncați Ăźn Ăźntunericul de afară, unde va fi plĂąnsul și scrĂźșnirea dinților.” (Mat.8:11-12) Într-o altă Ăźmprejurare, un om preocupat de statistici, L-a Ăźntrebat zicĂąnd: ,,Doamne, oare puțini sunt cei ce sunt pe calea mĂąntuirii?” El le-a răspuns: Nevoiți-vă să intrați pe ușa cea strĂźmtă. Căci vă spun, că mulți vor căuta să intre, și nu vor putea.” (Lc. 13:23-24) La o citire atentă a Scripturii, nu poți să nu observi faptul că peste tot, din Ea răzbate un mesaj de atenționare, o alertă care ne cheamă să stăm Ăźn gardă, să veghem, să ne cercetăm, să ne verificăm, deoarece ne pĂąndește pericolul autoĂąnșelării. Expresia: ,,nu vă Ăźnșelați” cu derivatele sale, apare de mai multe ori Ăźn SfĂąnta Scriptură. Să privim doar la cĂąteva exemple: Matei 24:5,11: ,,Fiindcă vor veni mulți Ăźn Numele Meu, și vor zice: „Eu sunt Hristosul!” Și vor Ăźnșela pe mulți
. Se vor scula mulți prooroci mincinoși, și vor Ăźnșela pe mulți.” Matei 24:24: ,,Căci se vor scula Hristoși mincinoși și prooroci mincinoși; vor face semne mari și minuni, pĂąnă acolo ĂźncĂźt să Ăźnșele, dacă va fi cu putință, chiar și pe cei aleși”. 1Corinteni 6:9-11: ,,Nu vă Ăźnșelați Ăźn privința aceasta: nici curvarii, nici Ăźnchinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiții, nici hoții, nici cei lacomi, nici bețivii, nici defăimătorii, nici răpareții nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu.” 1Corinteni 15:33: ,, Nu vă Ăźnșelați: Tovărășiile rele strică obiceiurile bune” Galateni 6:7-8: ,,Nu vă Ăźnșelați: „Dumnezeu nu Se lasă să fie batjocorit.” Ce samănă omul, aceea va și secera. Cine samănă Ăźn firea lui pămĂąntească, va secera din firea pămĂąntească putrezirea; dar cine samănă Ăźn Duhul, va secera din Duhul viața veșnică.” Galateni 5:19-21: ,,Și faptele firii pămĂąntești Sunt cunoscute, și Sunt acestea: preacurvia, curvia, necurăția, desfrĂźnarea, Ăźnchinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mĂąniile, neĂźnțelegerile, desbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, bețiile, Ăźmbuibările, și alte lucruri asemănătoare cu acestea. Vă spun mai dinainte, cum am mai spus, că cei ce fac astfel de lucruri, nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu.” Marii oameni ai lui Dumnezeu au vegheat asupra vieții lor, ținĂąnd cont de acest pericol iminent. David se ruga lui Dumnezeu astfel: ,,Cercetează-mă, Dumnezeule, și cunoaște-mi inima! Încearcă-mă, și cunoaște-mi gĂąndurile! Vezi dacă sunt pe o cale rea, și du-mă pe calea veșniciei!” (Ps.139:23-24) Pavel, la rĂąndul său declara: ,,Eu, deci, alerg, dar nu ca și cum n-aș ști Ăźncotro alerg. Mă lupt cu pumnul, dar nu ca unul care lovește Ăźn vĂąnt. Ci mă port aspru cu trupul meu, și-l țin Ăźn stăpĂąnire, ca nu cumva, după ce am propovăduit altora, eu Ăźnsumi să fiu lepădat.” (1Cor.9:26-27) Despre o altă categorie de oameni Pavel afirma: ,,Dar oamenii răi și Ăźnșelători vor merge din rău Ăźn mai rău, vor amăgi pe alții, și se vor amăgi și pe ei Ăźnșiși.” (2Tim3:13) Adevărul este că Ăźn vremea Ăźn care trăim, acest simț spiritual al vegherii și cercetării este atĂąt de rar ĂźntĂąlnit Ăźn poporul lui Dumnezeu. Dar ideea de veghere și verificare nu se contrazice deloc cu lucruri pe care le facem zilnic Ăźn viața cotidiană. CĂąnd plecăm Ăźn oraș, verificăm de două ori dacă am Ăźnchis apa, gazul, dacă ne-am luat actele și banii, și cu toate acestea se mai ĂźntĂąmplă să avem și surprize. Prudența nu exclude ideea de siguranță ci dimpotrivă o Ăźntărește. Chiar și Ăźn șoferie, cu cĂąt conducem mai prudent, cu atĂąt siguranța călătoriei va fi Ăźntemeiată pe baze mai solide. CuvĂąntul lui Dumnezeu ne cheamă Ăźncă odată la cercetare, la a ne verifica dacă suntem cu adevărat copii ai lui Dumnezeu. Partea frumoasă este că ea ne oferă și criteriile adecvate după care o putem face. Să urmărim Ăźn continuare cĂąteva dintre acestea:
Semne distinctive ale omului născut din nou.
1.Schimbarea atitudinii față de păcat.(1Ioan3:6,9, 5:18, 2Pet.1:4) Pentru omul firesc păcatul este principalul mijloc de dobĂąndire a satisfacției și plăcerii. Mintea, sentimentele și voința lui sunt subjugate firii pămĂąntești și angajate Ăźn slujba acesteia. În schimb pentru omul născut din nou, păcatul este cel mai groaznic accident care i s-ar putea ĂźntĂąmpla. Natura din Dumnezeu existentă Ăźn el, face o reacție de tip alergic la păcat, datorită totalei incompatibilități dintre cele două. Din experiență știm foarte bine că de alergie se poate muri, dacă nu te ferești de elementele la care trupul tău reacționează, sau dacă Ăźn caz de criză nu ajungi la medic, Ăźn timp optim, pentru administrarea antidotului necesar. Omul născut din nou nu este desăvĂąrșit, ci datorită firii sale pămĂąntești, se mai ĂźntĂąmplă să păcătuiască. Însă reacția lui la păcat nu este una euforică ci una convulsivă, a unui om aflat Ăźn criză. Prin urmare, Ăźn cel mai scurt timp va alerga la sĂąngele Domnului Isus, care curățește de orice păcat, iar pe viitor Ăźși va lua toate măsurile necesare pentru Ăźndepărtarea tuturor factorilor alergeni spirituali din viața sa.
2.Principala preocupare de a fi sfĂąnt ca Dumnezeu. (1Ioan3:3, 4:5,) Orice copil Ăźși dorește să devină ca Tatăl său. Iată argumentul folosit de către Domnul Isus pentru a dovedi originea diabolică a fariseilor: ,,Dacă ați fi copii ai lui Avraam, ați face faptele lui Avraam. Dar acum căutați să Mă omorĂąți, pe Mine, un om, care v-am spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu. Așa ceva Avraam n-a făcut
 Voi aveți de tată pe diavolul; și vreți să Ăźmpliniți poftele tatălui vostru. El de la Ăźnceput a fost ucigaș; și nu stă Ăźn adevăr, pentru că Ăźn el nu este adevăr. Ori de cĂąte ori spune o minciună, vorbește din ale lui, căci este mincinos și tatăl minciunii. Iar pe Mine, pentru că spun adevărul, nu Mă credeți.” (Ioan 8:39,40,44,45) Cei care sunt ai lui Dumnezeu Ăźși dau toate silințele, dupăcum spune Petru să semene cĂąt mai mult cu El Ăźn gĂąndire, vorbire, trăire și lucrare.
3.Iubirea față de Dumnezeu și față de Domnul Isus. (1Ioan5:1-3) Orice om iubește lumea căreia Ăźi aparține. Așa ne-a spus Domnul Isus Ăźn Matei 6:21: ,,Pentru că unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.” sau cu alte cuvinte, lumea Ăźn care ești ancorat, pe aceea o vei iubi. Cei care aparțin lumii lui Dumnezeu Îl iubesc pe Dumnezeu, și sunt preocupați de lucrurile de sus. Cei care aparțin lumii acesteia, iubesc lumea și lucrurile din lume, iar Ioan spune despre aceștia că dragostea lui Dumnezeu nu rămĂąne Ăźn ei. Dar prin ce se exprimă cel mai bine dragostea față de Dumnezeu? Să citim versetul trei: ,,Căci dragostea de Dumnezeu stă Ăźn păzirea poruncilor Lui.” Părinților ce preferați: un copil care toată ziua spune că vă iubește, dar niciodată nu vă ascultă, sau unul mai reținut cu declarațiile de dragoste, dar generos cĂąnd este vorba de ascultare? Este adevărat că ar fi de preferat ambele, dar niciodată vorbele nu vor putea Ăźnlocui ascultarea, deoarece: ,,Ascultarea face mai mult decĂąt jertfele”, fie ele chiar și cele de laudă.
4.Atitudine pozitivă față de Legile și Poruncile lui Dumnezeu. (Rom.7:22, 4:6, Ps.119:131) Legile și poruncile lui Dumnezeu nu sunt altceva decĂąt descrierea caracterului Său, și a criteriilor de bază după care funcționează Împărăția Sa. A avea reacție negativă față de acestea, Ăźnseamnă a nu face parte din Împărăția Sa. În Împărăția lui Dumnezeu nu există dezbinare, pentru că ea este veșnică, iar o Ăźmpărăție dezbinată Ăźmpotriva ei Ăźnsăși nu poate dăinui. Da, este adevărat faptul că Legea lui Dumnezeu trebuie așezată la locul ei Ăźn raport cu doctrina mĂąntuirii prin Har. Am fost mĂąntuiți: ,,Nu prin fapte, ca să nu se laude nimeni”, dar ,,pentru faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm Ăźn ele.” ,,Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mĂąntuire pentru toți oamenii, a fost arătat, și ne Ăźnvață s-o rupem cu păgĂąnătatea și cu poftele lumești, și să trăim Ăźn veacul de acum cu cumpătare, dreptate și evlavie, așteptĂąnd fericita noastră nădejde și arătarea slavei marelui nostru Dumnezeu și mĂąntuitor Isus Hristos.” (Tit2:11-13)
5.Iubire față de semeni.(1Ioan4:7-8, 12) CĂąnd Biblia vorbește despre iubirea semenilor se referă la ceva mai mult decĂąt la o dragoste firească de care sunt capabili chiar și mulți oameni nenăscuți din nou. ,,Ați auzit că s-a zis: Să iubești pe aproapele tău, și să urăști pe vrăjmașul tău. Dar Eu vă spun: Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvĂąntați pe cei ce vă blastămă, faceți bine celor ce vă urăsc, și rugați-vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc, ca să fiți fii ai Tatălui vostru care este Ăźn ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi și peste cei buni, și dă ploaie peste cei drepți și peste cei nedrepți. Dacă iubiți numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai așteptați? Nu fac așa și vameșii? Și dacă Ăźmbrățișați cu dragoste numai pe frații voștri, ce lucru neobicinuit faceți? Oare păgĂźnii nu fac la fel? Voi fiți, deci, desăvĂąrșiți, după cum și Tatăl vostru cel ceresc este desăvĂąrșit.” (Mat.5:43-48) Dumnezeu n-a intenționat să adune Ăźn Biserica Sa vameșii cei mai de treabă nici păgĂąnii cei mai paroliști, ci să-i transforme pe toți aceștia Ăźn copii ai Săi, capabili să-și iubească dușmanii și prigonitorii.
6.Biruința asupra lumii.(1Ioan5:4, 2:15-17) Copiii lui Dumnezeu chiar dacă mai cad, chiar dacă mai sunt amăgiți de diavolul, totuși ei au resursele necesare, să ajungă la biruință. În Proverbe 24:16 ni se spune: ,,Căci cel neprihănit de șapte ori cade, și se ridică, dar cei răi se prăbușesc Ăźn nenorocire.” Chiar dacă viața noastră de credință mai are și sinusoide neplăcute, totuși ,,omul nostru dinăuntru se Ăźnoiește din zi Ăźn zi.” (2Cor.4:16) Chiar dacă nu avem, de la Ăźnceput, putere să iubim pe cei care ne fac rău, totuși dorim lucrul acesta, ne rugăm, postim, Ăźncercăm, și apoi Dumnezeu ne dă putere.
7.Preocupare de implicare Ăźn lucrarea lui Dumnezeu. Ioan 5:19 spune că: ,,Isus a luat din nou cuvĂąntul, și le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun, că, Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decĂąt ce vede pe Tatăl făcĂąnd; și tot ce face Tatăl, face și Fiul Ăźntocmai.” Există o vĂąrstă la care copiii ne exasperează cu tendința lor de imitare. Dar imitarea este cea mai bună metodă de Ăźnvățare și formare a deprinderilor. Privești la ceea ce face maestrul tău și apoi Ăźncerci să faci și tu. Aceasta este ideea de bază a uceniciei. De aceea CuvĂąntul lui Dumnezeu ne Ăźndeamnă: ,,Urmați, deci, pilda lui Dumnezeu ca niște copii prea iubiți.” De aceea Isus a trăit printre noi ca să ne fie un model de urmat.
8.Dumnezeu se poartă aspru cu copiii Lui. În Evrei12:6-11 citim: ,,Căci Domnul pedepsește pe cine-l iubește, și bate cu nuiaua pe orice fiu pe care-l primește. Suferiți pedeapsa: Dumnezeu Se poartă cu voi ca și cu niște fii. Căci care este fiul pe care nu-l pedepsește tatăl? Dar dacă Sunteți scutiți de pedeapsă, de care toți au parte, Sunteți niște feciori din curvie, iar nu fii. Și apoi, dacă părinții noștri trupești ne-au pedepsit, și tot le-am dat cinstea cuvenită, nu trebuie oare cu atĂąt mai mult să ne supunem Tatălui duhurilor, și să trăim? Căci ei Ăźntr-adevăr ne pedepseau pentru puține zile, cum credeau ei că e bine; dar Dumnezeu ne pedepsește pentru binele nostru, ca să ne facă părtași sfințeniei Lui. Este adevărat că orice pedeapsă, deocamdată pare o pricină de Ăźntristare, și nu de bucurie; dar mai pe urmă aduce celor ce au trecut prin școala ei, roada dătătoare de pace a neprihănirii.”
9.Mentalitate de străin și călător aici pe pămĂąnt.(Evrei11:13-16, Filipeni3:20, Matei6:19-21, Col.3:1-2, 1Pet.5:10, 2Tes.2:14) Omul născut din nou se va raporta la lumea aceasta și la bogățiile ei, ca la niște lucruri puse Ăźn niște geamantane, necesare pentru efectuarea unei călătorii. Dar adevăratele și permanentele sale preocupări vor fi lucrurile de sus, neprihănirea și Împărăția lui Dumnezeu. Este adevărat că unii Ăźși iau mai multe lucruri Ăźntr-o călătorie, Ăźn funcție de pretenții și posibilități, dar oricum acestea reprezintă doar un procentaj foarte mic Ăźn comparație cu lucrurile care rămĂąn acasă.
10.Acceptarea urii și persecuției din partea lumii.(Matei5:10-12) În Ioan15:18-20 citim: ,,Dacă vă urăște lumea, știți că pe Mine M-a urĂąt Ăźnaintea voastră. Dacă ați fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru că nu sunteți din lume, și pentru că Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea vă urăște lumea. Aduceți-vă aminte de vorba pe care v-am spus-o: Robul nu este mai mare decĂąt stăpĂąnul său. Dacă m-au prigonit pe Mine, și pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvĂąntul Meu, și pe al vostru Ăźl vor păzi.”
În concluzie: Nu Ăźncerc să definesc nașterea din nou Ăźn termenii desăvĂąrșirii. La desăvĂąrșire se ajunge doar după o viață Ăźntreagă de umblare cu Domnul. Omul născut din nou poate ĂźntĂąmpina serioase dificultăți Ăźn oricare dintre domeniile amintite. Dar ele există Ăźn viața lui sub formă de instincte, aspirații și preocupări. Cea mai clară dovadă a nașterii din nou este dorința și lupta lui de a le transforma Ăźn trăsături de caracter.
Poate veți spune că un mesaj ca acesta este incompatibil cu dragostea lui Dumnezeu. Însă vă rog să observați că cele mai multe versete citate provin din partea ucenicului iubirii. Cel care a stat rezemat pe pieptul lui Isus, și a cărui mesaj principal Ăźn epistole este dragostea, rostește și cuvintele cele mai categorice Ăźn ce privește, a fi sau a nu fi copil al lui Dumnezeu. El este cel mai ferm, direct și precis, Ăźn a defini semnele distinctive ale acestuia. De fapt, și Dumnezeu, tocmai datorită faptului că ne iubește, nu ne lasă pradă lucrărilor de rătăcire ale diavolului, ci ne prezintă cĂąt se poate de clar diferența dintre original și imitație.
Cei care verificĂąndu-și viața, Ăźn lumina acestor teste biblice, constată că Ăźn viața lor totul este Ăźn regulă, au Ăźncă un motiv de a-și Ăźntări convingerea că sunt pe calea cea bună, de a-L lăuda pe Domnul și de a merge cu și mai mult entuziasm spre desăvĂąrșirea cerută de El. Cei care constată că pe ici pe colo lucrurile stau sub semnul Ăźntrebării, au Ăźncă o ocazie de a face ordine și lumină Ăźn viața lor, de a verifica și consolida suportul nădejdii mĂąntuirii. Cei a căror viață este departe de caracteristicile descrise aici, au Ăźncă o dată șansa de a fi confruntați cu bunătatea lui Dumnezeu care Ăźi cheană la pocăință, la a ieși din capcana autoĂąnșelării, a renunța la religia falsă și de a se Ăźntoarce cu adevărat la Dumnezeu.

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...APARATE VULCANIZARE, AEROTERME, MASINI DE SPALAT...Vezi aici!