Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Postul si rugaciunea

Publicat la 2012-11-20 de Traian

Postul este o practică creștină ale cărei beneficii se văd după o practicare sistematică. Prin post, persoana care dorește o mai mare apropiere de cele spirituale, omul care Ăźl caută pe Dumnezeu sau care dorește o Ăźntărire duhovnicească, se abține de la mĂąncare sau de la mĂąncare și apă pentru un anumit timp hotărĂąt mai dinainte prin propria lui voință. Postul este combinat cu rugăciune, pentru că numai prin rugăciune se poate realiza comunicarea cu Cel care dă cele despre care am vorbit mai Ăźnainte. În general, prin postul corect practicat se Ăźnțelege o restrĂąngere a satisfacerii necesităților fiziologice comandate de stomac, de centrii neurologici răspunzători de crearea senzației de foame/sațietate și de obișnuințele psihice  și sociale legate de mĂąncare și băutură.

Istoria biblică arată că uneori, pe perioada postului cei care doreau ca pentru o vreme să se delimiteze cĂąt mai mult de grija trupului, se retrăgeau Ăźn locuri aride Ăźntr-un exil autoimpus, reținĂąndu-se astfel de la posibilitățile de compensare a nevoilor fizice. Acesta era un post Ăźn ascuns, unde nu era cazul sa afle nimeni că persoana respectivă este Ăźntr-o practică spirituală severă. Mai tĂąrziu, Domnul Isus (el Ăźnsuși practicant al postului Ăźn pustie) afirmă faptul că postul trebuie să fie ascuns chiar dacă este practicat Ăźn mijlocul vieții cotidiene prin alegerea unei atitudini și conduite normale Ăźn societate: Matei 6:16-18 citează “Cand postiti, sa nu va luati o infatisare posomorata, ca fatarnicii, care isi slutesc fetele, ca sa se arate oamenilor ca postesc. Adevarat va spun, ca si-au luat rasplata.  Ci tu, cand postesti, unge-ti capul, si spala-ti fata, ca sa te arati ca postesti nu oamenilor, ci Tatalui tau, care este in ascuns; si Tatal tau, care vede in ascuns, iti va rasplati.”

Postul este cel care favorizează  mutarea atenției de la sine spre Dumnezeu.  Egoismul nostru este pus la Ăźncercare și nevoile trupești sunt trecute Ăźn plan secundar. Postul este primul exercițiu Ăźn antrenamentul dezbrăcării de sine. Odată debarasat de tine Ăźnsuți atitudinea celor din jur devine Ăźn planul percepției mai puțin ostilă, frustrarile personale se atenuează și oamenii devin mai ușor de acceptat, mai ușor de Ăźnțeles, mai aproape.

Prin post,  mai departe de lumea aceasta și mai atenti la lumea cerească, dezbrăcarea carapacei și dispoziția de a ne face mai vulnerabili  devine mai facilă, astfel că prelungirile sufletului nostru pot să Ăźmbrățișeze mai bine ființele cu care relaționăm. Și Duhul SfĂąnt ne poate așeza pe vițe strugurii iubirii față de Dumnezeu și față de oameni:

Matei 22: 37-40 Isus i-a raspuns:  Sa iubesti pe Domnul, Dumnezeul tau, cu toata inima ta, cu tot sufletul tau, si cu tot cugetul tau.  Aceasta este cea dintai, si cea mai mare porunca.  Iar a doua, asemenea ei, este: Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.  In aceste doua porunci se cuprinde toata Legea si Prorocii.

Foarte adesea bucuriile noastre sunt legate de lucrurile pe care le avem sau pe care le consumăm. Poate tocmai de aceea suntem atĂąt de puțin bucuroși, pentru că lucrurile pe care le avem fie se degradează, fie devin foarte repede depășite de altele noi, mai performante, mai strălucitoare, mai mari sau mai mici, mai altfel. Lucrurile pe care le consumăm dispar odată cu consumarea lor și lucrul acesta nu ajută la păstrarea pe termen lung a bucuriei. Prin post, accentul se pune pe lucruri care sunt din altă sferă decĂąt cea supusă degradării și ruinei. Ne Ăźnvățăm să constatăm că pentru o vreme, se poate trăi fără lucrurile care credeam că ne oferă bucurie. Postul este nu doar o abstinență a stomacului și a gustului, ci ar trebui să fie și o abținere de la orice formă de divertisment, fie că avem Ăźn vedere televiziunea, cluburile, concertele  sau cafenelele. Departe de aceste lucruri pe care le folosim pentru a ne Ăźnveseli, pentru a ne bucura, vom Ăźnvăța că Ăźn lipsa lor nu suntem automat doborĂąți de Ăźntristare și depresie, ci din contră. Chiar dacă sevrajul lor ne lasă impresia unui gol de jur Ăźmprejur, a unei treceri bolnăvicioase a timpului, foarte curĂąnd vom constata că postul poate rupe cătușele industriei divertismentului și că putem reveni la bucuriile naturale neecranate de biți, pixeli, decibeli sau alte chestii specifice. Intoxicarea cu drogul divertismentului este extrem de riscantă, fiecare doză pretinzĂąnd doze mai concentrate, mai sexuale, mai violente, mai delirante.  Prin post, avem șansa să ne mutăm privirile din ecrane spre cer, spre peisajele din jur și cel mai important, spre oameni:  spre soțiile și spre copiii noștri, pe care-i vedem și-i ascultăm superficial Ăźn vreme ce sorbim știrile, bancurile, can-can-ul și scenele macabre.

Un post care ne aduce mai aproape de Dumnezeu, ne Ăźndepărtează de lume și de circul ei ieftin, pregătind terenul pentru redescoperirea bucuriei primare, născută de Duhul SfĂąnt prin contemplarea măreției, puterii, iubirii și atotștiinței lui Dumnezeu reflectate Ăźn Scriptură, Ăźn creație și Ăźn oameni.

Prin simplul fapt că este o despărțire de preocupările trupești și de preocuparea de noi Ăźnșine, postul reprezintă un moment de Ăźntoarcere la copilărie. Un moment cĂąnd grija zilei de azi este Ăźnlăturată și bucuria apropierii de Tatăl ceresc face loc acelui sentiment de Ăźncredere că Cel care hrănește păsările cerului și Ăźmbracă crinii ne ține Ăźn mĂąna Lui puternică și dătătoare de binecuvĂąntări. Din Ăźncredere, se naște acea stare sufletească din care Duhul SfĂąnt poate să rodească Ăźn noi o pace durabilă, care nu se tulbură și nu dispare Ăźn funcție de conjuncturi, de crize sau de Ăźncercări. E fructul acela dulce, care chiar și Ăźn dureri și-n apăsări de tot felul te ține liniștit și-ți ĂźmblĂąnzește trăsăturile feței.

Poate că suntem atĂąta de neliniștiți, poate că tresărim așa de ușor, poate că simțim mereu nevoia să ne justificăm și să ne apărăm  pentru că mĂąna Domnului am uitat să o mai căutăm postind. O căutăm prea mult Ăźn evenimente susținute de oameni puternici spiritual, dar prea puțin Ăźntr-o rutină a rugăciunii private subliniate cu post, cu abstinență, cu detașare de firea pămĂąntească.

În profunzimea iubirii lui Dumnezeu Ăźn care ne adĂąncim zi după zi prin cunoașterea Lui personală, intimă,zbuciumul dispare și sufletul se destinde,  se liniștește. AdĂąncirea continuă realizată prin rugăciunea tainică plasează ființa umană Ăźntr-o poziție Ăźn care solul inimii, fertilizat cu post și stropit din belșug cu CuvĂąntul Scripturii, devine propice manifestării Duhului SfĂąnt prin rodirea păcii.

Nerăbdarea ține de diversificarea nevoilor. Diversificarea nevoilor conduce la multiplicarea operațiunilor prin care acestea urmează sa fie satisfăcute, Ăźn timp ce timpul și energia neuromotorie rămĂąn limitate. Da, știu, tehnologia avansează și ne permite să facem lucrurile mai eficient, adică la fel de bine sau și mai bine Ăźn timp mai scurt și cu efort mai puțin. Însă, acest lucru se poate realiza numai pĂąnă la un moment, după care progresul tehnologic se Ăźntoarce Ăźmpotriva noastră și Ăźncepe să inducă alte și alte nevoi, artificiale, costisitoare Ăźn bani, Ăźn timp, Ăźn tihnă și Ăźn consum nervos. Pentru că ne inoculăm “nevoi”, pentru că devenim responsabili și de satisfacerea dorințelor și poftelor altor persoane care depind de noi, devenim grăbiți, agitați, nerăbdători.

Postul  (la fel ca spitalizarea sau zacerea Ăźn boală) este o cale prin care ne eliberăm de povara agitației și neodihnei și Dumnezeu poate să ne recheme la simplitate. În post realizăm că nu toate poftele sunt nevoi, că nu orice moft merită cheltuirea unor mari resurse de timp și de bani, că se poate trăi excelent fără multe din lucrurile pe care ni le dorim. În boală Ăźnțelegem că lucrurile pe care consideram că numai noi le puteam face, pot fi făcute la fel de bine și de alții.

De ce trebuie să Ăźnțelegem acest lucru prin intermediul postului? Pentru că dacă ne autoeducăm la a face mai puțin, Ăźn lipsa postului și a rugăciunii, ajungem la comportamentul maladiv de a nu face lucrurile pe care trebuie să le facem și de a nu lăsa nici pe alții să le facă. Adică ajungem să-i disprețuim pe cei din jur, să nu-i considerăm suficient de capabili pentru a realiza anumite obiective.  Pe cĂąnd Ăźn post, ĂźndepărtĂąndu-ne de noi, Ăźncepem să vedem valoarea celorlalți și să le oferim Ăźncrederea noastră.

ÎnțelegĂąnd că mai puțin nu Ăźnseamnă neapărat mai rău, că mai simplu nu este egal cu mai puțin bine, că ceea ce cred alții despre mine nu este la fel de important ca ceea ce cred eu despre alții, că Dumnezeu Ăźmi veghează pașii și-mi poartă de grijă, că viitorul meu e Ăźn Cristos, pot să mă liniștesc și pot avea răbdare cu mine și cu oamenii. Și Duhul SfĂąnt va așeza Ăźn viața noastră Ăźndelunga răbdare
 cu noi Ăźnșine și cu oamenii din jur.

Vorbim despre postul corect, după Scripturi, vorbim despre postul plăcut lui Dumnezeu, pentru că -așa cum spunea cineva zilele trecute- nu postim ca să mai pierdem din kilograme, ci ca să beneficiem de o amplificare a rezonanței rugăciunilor noastre Ăźnaintea Tatălui. Vorbind despre un astfel de post, nu avem prea multe de discutat Ăźn legătură cu bunătatea care trebuie să decurgă Ăźn mod natural din practicarea lui, deoarece Isaia, la capitolul 58:6-9 consemnează prescripțiile lui Dumnezeu cu privire la post:

“Iata postul placut Mie: dezleaga lanturile rautatii, deznoada legaturile robiei, da drumul celor asupriti, si rupe orice fel de jug;  imparte-ti painea cu cel flamand, si adu in casa ta pe nenorocitii fara adapost; daca vezi pe un om gol, acopera-l, si nu intoarce spatele semenului tau.” Și făgăduința ca re Ăźnsoțește bunătatea crescută și pĂąrguită Ăźn post:  ”Atunci lumina ta va rasari ca zorile, si vindecarea ta va incolti repede; neprihanirea ta iti va merge inainte, si slava Domnului te va insoti.  Atunci tu vei chema, si Domnul va raspunde, vei striga, si El va zice: Iata-Ma! “

Nu pot posti și să fiu măcinat de răutate, pentru că aceste două lucruri sunt incompatibile. Dacă nu pot fi bun, postul meu nu e altceva decĂąt cură de slăbire.

Care este de fapt relația dintre bunătate și facerea de bine? Sau care este diferența dintre ele? Evident nu pot să fac bine dacă nu sunt Ăźnzestrat cu bunătate, Ăźn schimb pot fi un om bun, dar prea slab ca să făptuiesc binele. Adică bunătatea ține de ființa mea, de sentimentele mele, reflectată Ăźn mod direct prin faptul că mă abțin să fac rău cuiva. Ei bine, conform apostolului Iacov se pare că acest lucru nu este tocmai sufficient. Zice apostolul că cine stie sa faca bine si nu face, savarseste un pacat! (Iac. 4:17). Astfel că Duhul SfĂąnt dă puterea de a trece de la atitudine la faptă. Spunea cineva că nu este important să ne rugăm pentru ocazii, pentru oportunități, ci mai degrabă pentru puterea de a le recunoaște și a le valorifica atunci cĂąnd apar.

De ce e nevoie de putere? Penticostalii Ăźn general cĂąnd vorbesc despre puterea care vine de la Duhul SfĂąnt, au Ăźn vedere puterea faptelor magistrale, a miracolelor. Totuși, puterea este necesară și pentru lucrurile de zi cu zi, pentru ca să Ăźmi Ăźnving comoditatea, am nevoie de putere. Ca să Ăźmi Ăźnving teama pentru a face binele, am nevoie de putere. Adesea, pentru a face un bine, trebuie ĂźntĂąi să provoci durere și asta Ăźnseamnă nevoie de curaj, adică nevoie de putere. Postul, zice Isaia Ăźnseamnă să faci bine Ăźmpărțindu-ți hrana cu cei lipsiți și oferind adăpost celor fără acoperiș.

Postul vine să facă liniște Ăźn ființa noastră lăuntrică. DepărtĂąndu-ne de zgomotul lumii, ne deschidem CuvĂąntului lui Dumnezeu, șoaptei Duhului care ne inspiră Ăźn facerea de bine.


Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...PRODUCATOR DE POMI FRUCTIFERI...Vezi aici!