Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Cum imi stabilesc tintele? Cheia care schimba destinele

Publicat la 2012-10-23 de Traian


Era o zi ploioasă din 1939. În bucătărie, băiatul Ăźși făcea temele la biologie, dar cu urechea trăgea la conversația din sufragerie: „Tii, ce-aș vrea să mai am Ăźncă o dată 15 ani, ca Johnny al vostru! Aș ști cum să-mi ordonez viața, să am un scop și să trăiesc cu adevărat
” Vocea plĂąngătoare a unchiului Ăźl Ăźnfioră pe Johnny. Băiatul rămase pe gĂąnduri. Deodată, Ăźnchise cartea, rupse o foaie mare din caiet și Ăźncepu hotărĂąt să scrie:
„Țintele vieții mele:
1. să explorez Nilul;
2. să escaladez Everestul;
3. să scriu repede la mașină;
4. să cobor cu batiscaful Ăźn fundul oceanului;
5. să Ăźnvăț jujițu;
6. să vizitez Polul Nord și Polul Sud;
7. să sar cu parașuta;
8. să Ăźnvăț spaniola și araba;
9. să zbor cu balonul;
10. să cĂąnt la pian Sonata lunii;
11. să fac ocolul pămĂąntului;
12.să călăresc un elefant și un struț
” 
Și tot așa, pĂąnă la sfĂąrșit:
„
125. să citesc Biblia din scoarță Ăźn scoarță;
126. să mă Ăźnsor și să am copii;
127. să trăiesc ca să prind secolul XXI.”

După 5 ore, John Goddard avea țintele vieții sale pe hĂąrtie. De-atunci, Ăźn fiecare dimineață, se oprea cĂąteva minute Ăźn fața hĂąrtiei prinse pe perete. Ca să devină realitate, John Ăźncepu să pună termene, mai ĂźntĂąi, pentru țintele care-i stăteau la ĂźndemĂąnă, apoi, pentru cele ascunse Ăźn viitor.

Și lucrul uimitor: la 61 de ani, dintre cele 127 de ținte, avea deja realizate 108! La un interviu TV, el spunea: „Ai nevoie de-un plan pentru orice lucru: fie că vrei să ridici o catedrală, fie o găinărie”


Atunci, la 15 ani, John Goddard intra Ăźn maturitate. Trecerea de la copilărie la maturitate este marcată de apariția scopului Ăźn viață. Copiii n-au ținte. De aceea, n-au nici viitor. Ei consumă prezentul cu joaca. Dar prezentul Ăźn sine nu duce nicăieri. Ceea ce-i dă sens este tocmai viitorul care se naște doar prin apariția unui scop Ăźn viață.

Ținta Ăźn viață este acea forță ce transformă un băiat Ăźntr-un om al destinului. La 12 ani, Steven Jobs, cel ce avea să devină fondatorul companiei „Apple Computer” (sau McIntosh), l-a sunat pe Bill Hewlett, patronul lui Hewlett-Packard, ca să-i ceară niște
 componente electronice
 Pe cĂąnd alții se jucau de-a hoții și vardiștii, Steven avea deja o pasiune: computerul. El spune: „Cine știe Ăźncotro merge, află și cum să ajungă acolo!”

Țintele sunt
 „vise cu termen”. CĂąnd gĂąndim, noi creăm. Orice vis puternic are șansele să devină realitate. Definirea țintei este 50% din realizarea ei. Orice lucru care poate fi conceput și crezut de mintea ta poate fi realizat! Peter Drucker, părintele managementului, spunea: „Cel mai bun mod de a controla viitorul este de a-l crea!”

Uraganul care doarme

Cheryl, fetița de patru ani, se juca prin băcănia de țară a părinților. Zilnic, lăptarul care aducea bidoanele o alinta cu vorbele: „Ce mai face micuța mea Miss America?”. La Ăźnceput, Cheryl chicotea. Apoi, s-a obișnuit cu vorbele lăptarului. Pe urmă, ele au Ăźnceput să-i placă 
 Cu anii, cuvintele lăptarului au devenit fantezia copilăriei, apoi, visul adolescenței. Și, Ăźn cele din urmă, au devenit o țintă. 
În 1980, fetița din băcănie era Ăźncoronată Ăźn Atlantic City ca „Miss America”.

Țintele au ceva fantastic Ăźn ele: au o forță care se descătușează atunci cĂąnd creierul are ținte clare, specifice și o direcție Ăźn care-și canalizează energia minții. Țintele activează o putere unică Ăźn minte, pe care psihologii au numit-o „sistemul de rețele ale subconștientului”. Să zicem că Ăźți dorești
 o combină stereo nouă. De Ăźndată ce ți s-a fixat ținta, Ăźn subconștient se produce un proces straniu: oriunde mergi, vezi doar combine stereo; orice ziar ai răsfoi, zărești numai combine stereo. Din orice conversație, surprinzi doar informații despre ele
 Ce se ĂźntĂąmplă? Rețeaua subconștientului o dată activată, te trezești fără să vrei Ăźn febra vĂąnării de date care, pĂąnă atunci, nici nu știai că există.

Această funcție a creierului se cheamă „sistemul activator reticular” (SAR). Ori de cĂąte ori apare vreun mesaj semnificativ pentru ținta stabilită, mănunchiul de neuroni trimite prin tot creierul semnale de tipul „Trezește-te!”. Ce produce această vigilență? Sistemul-rețea a subconștientului. El acționează ca o plasă imensă pe care o tragi după tine pe oriunde mergi și care lasă să scape toate datele, cu excepția celor legate de ținta ta. Acest sistem declanșează forța extraordinară ce transformă visele Ăźn realitate.

Un caz: Ăźn 1966, Lou Holtz ședea pe bordura trotuarului, șomer, fără bani și fără viitor. Mai credea totuși că avea resurse pentru ceva Ăźn viață. Visător, și-a scos pixul, o foaie de hĂąrtie și a listat 107 ținte. Chiar cĂąnd scria, multe Ăźi păreau imposibile, ba chiar ridicole, ca de exemplu: să fie invitat la micul dejun la Casa Albă, să apară Ăźn cel mai popular talk show pe canalul 1 de televiziune
 Azi, peste 90% dintre ele au fost realizate.

El spune: „Nu fii spectator; nu lăsa viața să treacă pe lĂąngă tine! Chiar dacă n-ai nici o idee de cum vei realiza scopul, trebuie să ți-l pui totuși. O dată ce ai ținta, te trezești motivat. Și atunci găsești și căile. Inima Ăźți spune ce ești capabil să faci. Motivația te pune pe treabă. Iar atitudinea hotărăște cĂąt de bine o faci!”.

Scrisul cu efect magic
În 1953, o echipă de cercetători a realizat un sondaj printre absolvenții universității Yale, una dintre cele mai renumite din lume. Absolvenții au fost Ăźntrebați dacă și-au stabilit țintele lor de viață și dacă le-au așternut pe hĂąrtie. Mai puțin de 3% aveau ținte scrise.

După 20 de ani, aceeași echipă a cercetat realizările absolvenților din 1953. Și ce să vezi? 83% cĂąștigau un salariu mediu, cu totul sub nivelul lui Yale. 14% cĂąștigau de 3 ori mai mult decĂąt cei 83%. Iar ultimii 3 % cĂąștigau de 10 ori mai mult decĂąt ceilalți 97% la un loc.

Explicația? Cei 83% erau cei care au plecat din facultate fără ținte clare Ăźn viață; cei 14% Ăźși stabiliseră ținte, dar nu și le scriseseră; succesul aparținea exact acelei categorii de 3% care, Ăźncă din facultate, și-au fixat Ăźn scris țintele!

Cercetarea a mai arătat că aceștia din urmă erau mai bine adaptați emoțional și social. Aveau o viață de familie mult mai stabilă. Dovedeau o atitudine mai pozitivă, erau mai fericiți și mai echilibrați.

În 1976, renumitul jurnalist Steve Chandler lua cuiva un interviu la ĂźntĂąmplare, Ăźn sălile de așteptare din Hollywood. Respectivul se chema Arnie. Era un tip deformat de culturism, care vorbea cu un accent austriac neplăcut. La Ăźntrebarea: „Ce vrei să devii?”, Arnie a răspuns calm: „Am să devin starul nr.1 al Hollywood-ului”. Chandler s-a forțat să-și ascundă zĂąmbetul. Primele Ăźncercări ale lui Arnie au fost eșec total. Și totuși, tipul n-avea de gĂąnd să renunțe: „Mă bazez pe aceeași metodă pe care am folosit-o la culturism. Mai ĂźntĂąi, Ăźți creezi o imagine a ceea ce vrei să devii; apoi, trăiești ca și cĂąnd viziunea a devenit realitate”. Cuvintele sale sunau ridicol de simplu. Chandler și-a amintit de vorbele lui abia cĂąnd Arnie a devenit Arnold Schwarzenegger.

Cazurile de mai sus sună straniu, ca o melodie uitată, Ăźn contextul nostru. Tinerii sunt blazați. În oraș, vezi doar lozinci ca „Trăiește-ți clipa!” și „Savurează momentul!” Generația de azi, auto-intitulată „generația Z”, și-au luat ca deviză: „No future” („Fără viitor”). Cu percepția unui singur timp, prezentul, ei Ăźși toacă zilele Ăźntre plictis și senzații noi. PĂąnă ieri, oamenii se frămĂąntau dacă „există viață după moarte?”. Azi, ei se frămĂąntă dacă „există viață pĂąnă la moarte?” Potopul de jocuri și de distracții le Ăźneacă dorul după ținte, viitor și speranță.

Puterile generației Z dorm paralitice.

Inspirația a ridicat Speranța Ăźn rĂąndul celor trei forțe vitale ce croiesc destinul: „Credința, speranța și dragostea” (1 Corinteni 13,13). Speranța? Nu e decĂąt consecința unei ținte! De o țintă Ăźn viață depind și viitorul, și speranța, și fericirea ta. Lipsit de țintă, te resemnezi, te pipernicești și Ăźncetezi să mai exiști.

Psihiatrii au descoperit că cei mai mulți pacienți se află Ăźntr-o stare nefericită pentru că n-au găsit un scop Ăźn viață, Ăźn momentul Ăźn care Ăźși pun o țintă – pentru un an sau cinci -, cei mai mulți se vindecă rapid! Dacă Ăźți pui o țintă ai creat un viitor!

Totul e s-o dorești cu putere! Și-atunci, „Domnul Ăźți va da tot ce-ți dorește inima” (Psalm 37,4-5). Căci „El Ăźmplinește dorințele celor ce se tem de El!” (Psalm 145.19).

Tehnica stabilirii idealurilor

Simți că parcă ai luat foc! Dorul după un sens Ăźn viață te mistuie. Te Ăźntrebi: „Cum să-mi găsesc ținta? Ce trebuie să fac?”
Țintele lui John Goddard, la drept vorbind, sunt ținte puerile, ca ale unui puști de „15 ani”. În viață, sunt lucruri mult mai importante decĂąt să miroși Polul Nord sau să te bălăcești Ăźn Yang-Tze.

Atunci cĂąnd Ăźți pui ținte, decizi ce vrei să realizezi Ăźn viață. Stabilirea idealurilor Ăźți oferă ocazia să alegi unde vrei să ajungi. Ia-ți o foaie de hĂąrtie. Roagă-te singur Ăźn cămăruță. Apoi, scrie-ți obiectivele mari: ce vrei să realizezi Ăźn viața ta. Împarte acum aceste ținte, care se Ăźntind pe zeci de ani, Ăźn cĂąteva etape intermediare. Acum Ăźmparte-le Ăźn arcuri mai mici
 Apoi, și mai mici, și tot așa, pĂąnă cĂąnd ajungi să-ți faci o listă de obiective pentru astăzi. Ți-ai dobĂąndit astfel o viziune pe termen lung, cĂąt și o motivație pe termen scurt. Știi acum Ăźn ce domenii trebuie să dobĂąndești cunoștințe; știi ce resurse ai, cum să ți le organizezi și cum să te eliberezi de „distracții” (cuvĂąntul vine de la „a distrage”, a te abate de la țintă).

Ah, distracțiile
 CĂąnd am intrat la Conservator, visam să devin cel mai bun violonist din lume. Din primul an, mi-am dat seama că, Ăźn calea realizării mele, stătea o distracție Ăźndrăgită și irezistibilă, televizorul. Dar pentru că aveam o țintă, am avut puterea să iau hotărĂąrea cea mai dramatică: să nu mai privesc nici un minut la el. Eu dormeam chiar Ăźn camera cu televizorul! totuși mi-am luat măsuri de rigoare: Ăźn timp ce ai mei ședeau pe pat, făcĂąnd un zid Ăźntre mine și TV, eu mă Ăźntorceam cu spatele și, cu capul Ăźntre perne, dormeam dus. Această biruință repetată mi-a dat putere să lupt și Ăźncredere că voi atinge ținta!
Realizarea țintelor mici, pe termen scurt, Ăźți dă convingerea că poți atinge ținte mai Ăźnalte și mai grele.

Iată 8 reguli de succes Ăźn realizarea țintei:

1.Scrie-ți ținta cea mare pe care ți-ai pus-o. CĂąt timp n-o scrii, ținta rămĂąne doar o dorință. Iar dorințele sunt neputincioase. Expresia „aș dori să
” poartă cu sine o parte negativă nerostită: un „dar
”. Scrie ținta și pune-o la vedere, ca s-o privești cĂąt mai des!

2.Stabilește-ți pașii pe care trebuie să-i parcurgi pĂąnă la țintă. Cu alte cuvinte, „rupe” obiectivele mari Ăźn ținte mai mici, și din nou, Ăźn ținte și mai mici
 pĂąnă cĂąnd obții obiective clare, concrete și realizabile pentru termen scurt.

3.Pune termene-limită pentru fiecare țintă mare sau mică. Stabilește-ți un orar pe ani, pe luni, pe zile
 CĂąnd te disciplinezi să te miști Ăźn cadrul unui orar stabilit, scapi de simțămĂąntul poverii și al obligației.

4.Scrie-ți și motivele pentru care ți-ai pus ținta aceasta. Poți realiza orice, atĂąta timp cĂąt găsești suficiente motive de a o face. Cu trecerea timpului, adaugă noi și noi motive, prin care ținta devine tot mai atrăgătoare, mai valoroasă și mai vrednică de atins.

5.Implică-i pe cĂąt mai mulți Ăźn planurile tale. Împărtășește cĂąt mai multor persoane ce ai tu de gĂąnd. În acest fel, crește nivelul tău de dedicare pentru ținta respectivă. Faptul că și alții știu țintele tale aproape că te forțează să fii perseverent Ăźn atingerea lor.

6.Nu-ți dispersa forțele către prea multe ținte. Nu patina pe toate planurile deodată. Stabilește-ți trei sau cinci priorități pentru anul acesta. Una dintre trăsăturile-cheie de caracter pe care trebuie să le dezvolți este să devii o persoană „ținto-centrică”.

7.Identifică obstacolele Ăźn calea țintei. Listează-le. Apoi, alcătuiește pentru fiecare obstacol cĂąte o strategie de depășire a lui. Așa se nasc țintele pe termen scurt.
8.Ajustează-ți din mers țintele și termenele, ori de cĂąte ori constați că există alternative mai bune pentru realizarea țintei finale. Nu te sfii să-ți rescrii Ăźntregul plan mai cristalizat și mai realist. Este normal ca dezvoltarea personalității tale să se reflecte Ăźn strategia ta de viață.

Stabilirea idealurilor este cea mai bună metodă de a-ți clarifica prioritățile Ăźn viață, de a te rupe de tot ce te distrage, de a te motiva pentru izbĂąndă și de a-ți consolida Ăźncrederea Ăźn Dumnezeu și Ăźn tine, robul Lui.

Ah, obstacolele!

Toți știm să visăm. Doar că unii sunt favorizați de soartă, Ăźn timp ce majoritatea sunt dezavantajați prin naștere, educație, lipsuri materiale
 Așa crezi. Este Ăźnsă surprinzător că biografiile celor care au schimbat lumea ne descoperă oameni cu posibilități de rĂąnd, ba chiar sub media contemporanilor. Ceea ce i-a transformat au fost tocmai țintele Ăźn care au crezut și Ăźn care au investit totul! Un autor spunea: „Toți oamenii sunt creați egali, dar ambiția de a realiza o țintă sau lipsa ei Ăźi desparte curĂąnd: de-o parte, biruitorii – cei care și-au stabilit niște ținte clare. De cealaltă parte, Ăźnvinșii – consumatorii, fără ținte și ineficienți Ăźn toate.”

Cei mai mulți dintre oamenii mari ai lumii au pornit cu handicapuri pe un drum cu obstacole de netrecut. George Washington era un general fără armată și boicotat de parlament; sărăcia, lipsa de educație și nenorocirile nu i-au obstrucționat lui Abraham Lincoln visul; paralizia infantilă nu l-a Ăźmpiedicat pe Franklin D. Roosevelt să devină președintele SUA, nici pe Ițhak Perlmann să devină violonist celebru; originea nenorocită și surzenia nu l-au oprit pe Beethoven să compună, așa cum nici mizeria unei familii cu 18 copii,pe Enrico Caruso să devină tenorul lumii; incapacitatea mentală din timpul școlii nu l-a doborĂąt pe Albert Einstein. Dimpotrivă, dificultățile au stimulat saltul Ăźnainte. E ca și cu broasca țestoasă: Ăźnaintează doar dacă Ăźși Ăźmpinge gĂątul Ăźnainte.

Cunosc istoria a doi copii defavorizați (negri și handicapați), cu soartă asemănătoare: Glenn Cunningham și Wilma Rudolph. În pruncie, ambii au fost loviți de cele mai crunte nenorociri: Glenn a suferit arsuri extreme care l-au infirmizat pe viață, iar Wilma a fost atinsă de paralizie. Urma să devină cerșetori. Dar ambiția de a redeveni oameni normali a declanșat Ăźn ei forțe extraordinare. Mai ĂźntĂąi, tĂąrĂąndu-se, apoi mergĂąnd Ăźn 4 labe, apoi Ăźn cĂąrje sau ținĂąndu-se de gard, ambii reușesc să umble scĂąlciat, apoi să alerge caraghios. Și, incredibil, Glenn și Wilma devin doi dintre cei mai formidabili atleți: Ăźn 1934, Glenn Cunningham bate recordul mondial la alergare la 1 milă; iar, Ăźn 1960, Wilma Rudolph devine prima atletă din lume care cĂąștigă 3 medalii olimpice consecutiv: 100 m, 200m și ștafeta 4x100m alergare. E incredibil! Dar este adevărat și posibil pentru oricine!

Naturalistul Michael Grinard a publicat o știre care a intrat Ăźn Guiness Book: Ăźn fundul unui puț de mină, el a descoperit o plantă care a Ăźncolțit și care, Ăźn strădania ei de a ajunge sus la lumină a crescut 40 de metri Ăźnălțime, cu toate că specia ei nu poate depăși 15 cm. E incredibil, dar e adevărat. Și e posibil și pentru tine!

Ținte – Da! Dar de care?

„Să fii cap de afiș!” „Să conduci cea mai bogată firmă din lume!” „Să Ăźnconjuri pămĂąntul de 10 ori!” „Să fii cel mai puternic bărbat!” „Să fii cea mai admirată fată!” Ținte fascinante, nu?

Cu puțin timp Ăźnainte de a muri, pe cĂąnd juca cu prietenii o partidă de „Ce-ai face dacă
”, umoristul și dramaturgul George Bernard Shaw a fost pus să răspundă la Ăźntrebarea: „A cui viață ți-ai dori s-o trăiești, dacă ți s-ar mai da ocazia?”. Trist, el a zis: „Aș alege să fiu omul care ar fi putut fi George Bernard Shaw, dar care n-a fost niciodată
” Ce fel de om?

Toată viața lui, marele Albert Einstein a cultivat o admirație fără hotar pentru modelele sale, Newton și Maxwell. Portretele lor atĂąrnau de-o parte și de alta a biroului său. Către sfĂąrșitul vieții, Einstein le-a Ăźnlocuit cu alte două portrete: Gandhi și Albert Schweitzer. „De ce, maestre?” l-a Ăźntrebat cineva. Și bătrĂąnul a replicat Ăźncet: „A venit vremea să Ăźnlocuiesc fața succesului cu imaginea slujirii!”

Ținte – sunt multe de jur Ăźmprejur. Dar Ăźn ziua socotelilor, vor rămĂąne doar acelea care se aliniază unei singure direcții: Hristos!
Marele Goethe spunea că ar trebui să ne străduim pentru binele cel mai Ăźnalt. Isus Hristos, Ăźn schimb, ne Ăźndeamnă să ne străduim pentru cea mai umilă slujire. Aceia care I-au călcat pe urme, au găsit Ăźmplinirea supremă.

„Un lucru știu”
– spunea doctorul Albert Schweitzer – „că singurii dintre noi care ajung cu adevărat fericiți sunt cei care au căutat și au găsit cum să slujească!”. Era prin anii ’50, Ăźn Viena. Elita orașului se strĂąnsese să-l asculte pe Albert Schweitzer vorbind despre leproșii săi din Lambarene. În sală era și o epavă la jumătatea vieții, celebra Marion Mill. Pacientă a spitalului de nebuni, fosta actriță și soția vestitului Otto Preminger și-a ruinat viața cu petrecerile, alcoolul și drogurile. Mișcată de cele auzite, Marion l-a implorat pe doctor s-o lase să meargă cu el la leproși
 Spre mirarea tuturor, Schweitzer o acceptă. CurĂąnd, cea născută Ăźn mătase a Ăźnvățat să spele puroiul, să lege răni fioroase, să-i slujească pe ultimii oameni. Acolo, lĂąngă leproși, Marion s-a vindecat pe deplin și a trăit Ăźncă mult Ăźn Africa, unde a scris cartea: „Tot ce-am vrut eu e Totul!”

Revista Time Ăźi citează un pasaj: „Există doar două feluri de oameni: cei ce-ajută și cei ce n-ajută. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a Ăźngăduit să devin o slujitoare. Și, ajutĂąndu-i pe alții, am găsit Totul!”. Slujirea – ținta neștiută de lume, cea care poate umple viața de fericire! Singura ce rămĂąne!

Între masaii evanghelizați din Kenia, trăiește Kimiti Ole Rerente. N-a fost niciodată la școală, dar știe pe de rost cam jumătate din Scriptură. Omul predică prin sate, Ăźi Ăźnvață pe copii adevărul și a cĂąștigat pe mulți pentru Hristos. Misionarii Ăźl caută ca traducător și sfetnic. Kimiti trăiește numai ca să slujească. Dar am scăpat un amănunt: omul e orb!


OricĂąt ar fi de fascinant, nici o țintă nu poate motiva ca slujirea! Nici una nu face dintr-un handicapat o dinamită! Aș dori, dragul meu, acum cĂąnd te așezi Ăźnaintea foii albe, să-L fixezi bine pe Isus cel Unic! Vrei să fii fericit și să realizezi lucruri mari? E bine! Atunci, nu uita: „Cine va voi să-și scape viața o va pierde. Dar cine-și va pierde viața, pentru Mine și pentru Evanghelie, o va cĂąștiga!”

sursa: http://www.bisericaonline.ro/

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...APARATE VULCANIZARE, AEROTERME, MASINI DE SPALAT...Vezi aici!