Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

A răni cu vorba

Publicat la 2012-09-29 de Traian

(Proverbe 12:18)
Subiectul asupra căruia aș dori să ne concentrăm atenția Ăźn cele ce urmează se intitulează: ,,A răni cu vorba’’. Biblia subliniază foarte clar și limpede potențialul distructiv pe care Ăźl are acest mic mădular din trupul nostru, numit limba. Iată cum este ea prezentată Ăźn cĂąteva texte biblice: (Psalmi 64:3) ,,Ei Ăźși ascut limba ca o sabie, Ăźși aruncă vorbele lor amare, ca niște săgeți’’, (Psalmi 52:2) ,,Limba ta nu născocește decĂąt răutate, ca un brici ascuțit, viclean ce ești!’’ (Psalmi 140:3) ,,Ei Ăźși ascut limba ca un șarpe, au pe buze o otravă de năpĂźrcă.’’ (Proverbe 12:18) ,,Cine vorbește Ăźn chip ușuratic, rănește ca străpungerea unei săbii, dar limba Ăźnțelepților aduce vindecare.’’ (Ieremia 9:3 ) „Au limba Ăźntinsă ca un arc și aruncă minciuna;’’ (Ieremia 9:5) ,,Se trag pe sfoară unii pe alții, și nu spun adevărul; Ăźși deprind limba să mintă, și se trudesc să facă rău.”(Ieremia 9:8) ,,Limba lor este o săgeată ucigătoare, nu spun decĂąt minciuni; cu gura vorbesc aproapelui lor de pace, și Ăźn fundul inimii Ăźi Ăźntind curse.’’ (Iacov 3:5-8) ,,Tot așa și limba, este un mic mădular, și se fălește cu lucruri mari. Iată, un foc mic ce pădure mare aprinde! Limba este și ea un foc, este o lume de nelegiuiri. Ea este aceea dintre mădularele noastre, care Ăźntinează tot trupul și aprinde roata vieții, cĂąnd este aprinsă de focul gheenei. Toate soiurile de fiare, de păsări, de tĂąrĂątoare, de viețuitoare de mare se ĂźmblĂźnzesc, și au fost ĂźmblĂźnzite de neamul omenesc,dar limba nici un om n-o poate ĂźmblĂźnzi. Ea este un rău, care nu se poate ĂźnfrĂźna, este plină de o otravă de moarte.’’ Sabie, brici, șarpe, otravă, arc, săgeată ucigătoare, capcană, foc, fiară sălbatică; iată numai cĂąteva din epitetele folosite de Scriptură pentru a descrie efectele devastatoare pe care le poate produce vorbirea. În ceea ce urmează vă propun să medităm la cĂąteva aspecte legat de acest subiect:
1) Vorbe care pot răni. Care sunt acele vorbe care prin definiție rănesc pe cei spre care sunt Ăźndreptate, și de care trebuie să ne ferim: Psalmul 12 prezintă patru dintre ele:
a) Minciuna. Minciuna este unul din proiectilele cele mai fregvent folosite, care așezată Ăźn vĂąrful limbii și azvĂąrlită spre cei de lĂąngă noi poate produce răni foarte dureroase. (Ieremia 9:3) „Au limba Ăźntinsă ca un arc și aruncă minciuna; și nu prin adevăr Sunt ei puternici Ăźn țară; căci merg din răutate Ăźn răutate, și nu Mă cunosc, zice Domnul.”
b) O altă vorbă care rănește este lingușirea. A linguși presupune a cĂąștiga favorurile cuiva satisfăcĂąndu-i vanitatea prin atitudini și cuvinte măgulitoare. A te pune bine cu cineva, de obicei cu o persoană de la care ai de profitat. Deși Ăźn prima etapă cel lingușit se va simți flatat prin cuvintele mieroase și curtenitoare care i se adresează, Ăźnsă cĂąnd va constata că sunt false se va simți rănit, deoarece lingușirea este, dupăcum spunea cineva, plata anticipată a trădării care ți se pregătește.
c) Vorbirea cu trufie. AzvĂąrlirea cuvintelor de undeva de sus, cu un aer de importanță, aroganță, și Ăźnfumurare Ăźi va face pe cei de lĂąngă noi să se simtă disprețuiți, respinși, neacceptați, lipsiți de Ăźnsemnătate, fapt care le va răni sufletele și Ăźi va face să sufere.
d) Vorbirea prefăcută. Diplomația, Ăźn care cuvintele pe care le adresezi aproapelui nu corespund cu ceea ce gĂąndești și simți despre el, vor răni Ăźn profunzime atunci cĂąnd se va descoperi falsitatea. Omul nu poate păstra aparențele la nesfĂąrșit. Nimeni nu este actor desăvĂąrșit așa ĂźncĂąt să-și poată juca prefăcătoria fără nici o greșală. Psihologii spun că numai 5% din comunicare se realizează prin cuvintele pe care le rostim, 38% prin felul Ăźn care le rostim, incluzĂąndu-se aici dicția intonația Ăźnălțimea și intensitatea vocii, iar 55% prin limbajul corpului adică: expresia feței, gestica, poziția corpului. Fiecare amănunt este foarte important și comunică celuilalt adevărul de dincolo de cuvinte. În manualele de specialitate aceasta este numită comunicarea non-verbală. Așa că dacă am ales cuvintele cele mai potrivite pentru o situație dată am rezolvat cam 5% din comunicare. Iar dacă acele cuvinte sunt prefăcute restul de pĂąnă la 95% le vor contrazice Ăźn mod flagrant și vizibil că nu-i cu putință să falsificăm totul. Și apoi chiar dacă ar exista acel actor desăvĂąrșit, care ar putea să-și controleze impecabil nu doar cuvintele ci și mimica, gestica și expresivitatea corpului, reusind să simuleze stările și sentimentele cele mai nobile cu putință, tot ar fi descoperit, ca fals, prin Duhul SfĂąnt, care realizează legătura Bisericii. CĂąnd folosim cuvinte prefăcute suntem cam la fel de caraghioși ca struțul care Ăźși ascunde capul Ăźn nisip. Dacă presupunem că acesta reprezintă aproximativ 5% din corpul total al struțului, chiar dacă devine foarte bine protejat sub nisip, problema mare este cu restul de 95% ,,carne macră”, care rămĂąne expus pericolului. Uneori suntem caraghioși și noi predicatorii, cĂąnd doar vreo 5% din noi predică, adică vorbele, restul de 95% oferind spectacole de prost gust. Alteori suntem ridicoli cĂąnd ne rugăm sau cĂąnd cĂąntăm sau cĂąnd ne ĂźntĂąlnim unii cu alții. CĂąnd vorbim cu prefăcătorie oamenii nu ne vor auzi vorbele ci doar atitudinile.
Psalmul 15 mai prezintă vreo 3 tipuri de vorbe care pot răni:
e) Clevetirea. Mă Ăźntreb dacă poate fi cineva rănit mai adĂąnc decĂąt atunci cĂąnd află că a fost bĂąrfit Ăźn lipsă. Clevetirea este echivalentul mișeliei, pentru că presupune atacul pe la spate. Dacă ați fost vreodată hăituiți de cĂąini ați putut observa că un cĂąine slab totdeauna caută să-ți apară Ăźn spate și să te atace de acolo. Doar cĂąinele puternic acceptă o confruntare de genul ,,face to face.’’Clevetirea este arma oamenilor slabi, a celor fără coloană și fără demnitate, și tocmai de aceea rănile pe care le produce sunt mai dureroase.
f) Ocara. Cuvintele jignitoare, disprețuitoare, insultele, rănesc cu forța unei săbii. Ele pătrund treptat și sistematic Ăźn sufletul victimei și merg pĂąnă la distrugerea personalității.
g) A-ți lua vorba Ăźnapoi. A nu-ți onora promisiunile, a nu fi om de cuvĂąnt rănește pe cei cu care ai de a face. Este interesant că uneori nu ni se pare deloc grav să-i lăsăm cu marfa-n soare pe cei cărora le-am dat cuvĂąntul, și ne tot Ăźntrebăm de ce fac atĂąta caz pentru ceva ce nouă ni se pare doar un fleac. Da e fleac numai pentru că le-am făcut-o noi lor. Dacă ne-ar fi făcut-o ei nouă n-ar mai fi fost fleac, ci s-ar fi transformat Ăźn tragedie.
Vreau să mai amintesc Ăźncă 4 categorii de vorbe care rănesc folosind alte cĂąteva texte :
h)Vorbele răutăcioase.(Ps 52:2) CĂąnd urăști pe cineva, cea mai la ĂźndemĂąnă modalitate pentru a-ți exprima răutatea este vorbirea. Omul rău Ăźși pune Ăźn valoare toată imaginația de care este capabil, Ăźn scopul de a-i face celui de lĂąngă el viața cĂąt mai insuportabilă. Uneori te și miri de atĂąta inventivitate și profesionalism, păcat că sunt folosite spre rău.
i)Vorbele amare.(Ps.64:3) Cred că acestui soi de cuvinte cel mai bine i se potrivește comparația cu otrava. Nimic nu Ăźnveninează mai tare decĂąt cineva care nu are pe limbă decĂąt cuvinte pesimiste, descurajatoare, lipsite de orice fel de speranță. Cu fiecare vorbă amară Ăźți strecoară Ăźn suflet o substanță letală care te cufundă tot mai adĂąnc Ăźn disperare.
Ăź) Vorbele provocatoare sau ademenitoare.(Prov.6:24) AtĂąt Ăźn domeniul relațiilor trupești cĂąt și Ăźn orice alt domeniu orice vorbă provocatoare la păcat produce rănirea spirituală a celuilalt. Cel care folosește astfel de cuvinte devine un agent al ispitei, deci un ispititor.
j) Vorbirea ușuratică.(Prov.12:18) De multe ori ne lăsăm conduși de tendința de a rosti cu ușurință orice cuvĂąnt care ne vine la gură, indiferent dacă se potrivește sau nu situației respective. A vorbi cu ușurință este echivalent cu a te juca cu o sabie, cu un brici, cu un șarpe, cu otrava, cu o capcană cu focul sau cu o fiară sălbatică. De ce ? Pentru că acestea sunt lucrurile cu care este comparată limba. Deci imaginati-vă efectele vorbirii ușuratice.
2) Vorbe care trebuie să rănească. Deși sună paradoxal și Ăźn contrast cu ceea ce am afirmat pĂąnă acum, există vorbe a căror menire este să rănească. Există cuvinte care trebuie rostite cu scopul de a produce răni celui căruia Ăźi sunt adresate. Chiar și medicul a cărui profesie de credință este sănătatea pacienților, are Ăźn dotarea cabinetului său și ustensile a căror scop este producerea de răni pacienților. Ce s-ar face un stomatolog fără clești, fără polizor, fără freză, fără ferăstraie, sau fără celelalte unelte din dotare, care Ăźți dau senzația că te afli mai degrabă Ăźntr-o cameră de tortură decĂąt Ăźntr-un cabinet medical. Ce s-ar face un chirurg fără trusele de cuțite, foarfeci, instrumente și aparate medicale a căror specialitate este incizionarea, găurirea, tăierea, nu Ăźn lemn nici Ăźn fier, ci Ăźn carne vie. Ce ar Ăźnsemna să ajungi cu o apendicită acută Ăźn fața unui medic care mărturisește că el din principiu este Ăźmpotriva oricărei forme de rănire a corpului, și Ăźn loc de operație ar Ăźncepe să-ți administreze calmante. CĂąnd răul este Ăźnăuntru, și cĂąnd se impune Ăźndepărtarea lui, atunci rănirea devine o acțiune nobilă și chiar indispensabilă, pentru că are ca scop nu distrugerea ci vindecarea. La fel stau lucrurile și din punct de vedere spiritual. Mustrarea este o astfel de acțiune. Iată ce scrie Pavel corintenilor: ,,Măcar că v-am Ăźntristat prin epistola mea, nu-mi pare rău; și chiar dacă mi-ar fi părut rău-căci văd că epistola aceea v-a Ăźntristat (măcarcă pentru puțină vreme) – totuș, acum mă bucur, nu pentru că ați fost Ăźntristați, ci pentru că Ăźntristarea voastră v-a adus la pocăință. Căci ați fost Ăźntristați după voia lui Dumnezeu, ca să n-aveți nici o pagubă din partea noastră. În adevăr, cĂąnd Ăźntristarea este după voia lui Dumnezeu, aduce o pocăință care duce la mĂąntuire, și de care cineva nu se căiește niciodată; pe cĂąnd Ăźntristarea lumii aduce moartea. Căci uite, tocmai Ăźntristarea aceasta a voastră după voia lui Dumnezeu, ce frămĂąntare a trezit Ăźn voi! Și ce cuvinte de desvinovățire! Ce mĂąnie! Ce frică! Ce dorință aprinsă! Ce rĂąvnă! Ce pedeapsă! În toate voi ați arătat că Sunteți curați Ăźn privința aceasta. Așa că, dacă v-am scris nu v-am scris nici din pricina celui ce a făcut ocara, nici din pricina celui ce a suferit ocara, ci ca să se arate marea noastră purtare de grijă pentru voi Ăźnaintea lui Dumnezeu.’’(2 Cor.7:8-12) CĂąnd viața spirituală a fratelui este Ăźn pericol, neasumarea responsabilității confruntării cu păcatul lui, chiar dacă aceasta Ăźl rănește, este o dovadă de lașitate nu de dragoste. În Proverbe 27:6 CuvĂąntul lui Dumnezeu spune: ,,Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioșia lui, dar sărutările unui vrăjmaș Sunt mincinoase.’’ Nu totdeauna cel care evită să-ti spună lucruri stĂąnjenitoare Ăźți vrea binele, poate efectiv nu-i pasă de tine. De multe ori, prieten adevărat este cel care te rănește cel mai mult, și care o face pentru că nu-i este indiferentă soarta ta. Biblia conține Ăźndemnuri, care pentru niște oameni care se cred mai Ăźnțelepți decĂąt Ea, sună foarte nelaloc și nepotrivit. Ce facem cu versete ca acesta: ,,Pe cei ce păcătuiesc, mustră-i Ăźnaintea tuturor, ca și ceilalți să aibă frică.’’(1Tim.5:20) A Ăźmbrățișa un fel de pacifism din acesta prost Ăźnțeles, Ăźn care nimeni nu cere socoteala nimănui ca să nu-l supere, nu numai că nu este biblic dar este și foarte distrugător. Chiar dacă nu este deloc plăcut, uneori trebuie să ne asumăm și această ingrată slujbă, de a mustra, și de a-l confrunta pe fratele nostru cu păcatul său. Uneori asta implică multă fermitate, o intervenție fără mănuși sau menajamente pentru că altfel n-ar avea efect. Este vorba de aceeași fermitate de care dă dovadă stomatologul după ce a prins măseaua cu cleștele.
3) Vorbe care trebuie să vindece rănile.
Una din marile probleme cu care ne confruntăm este aceea că după ce am produs rana, Ăźn vederea Ăźndepărtării răului, nu stăpĂąnim Ăźndeajuns tehnica de vindecare a rănii pentru grăbirea Ăźnsănătoșirii. Ați auzit celebra zicală: ,,Operația a reușit, pacientul a murit’’? De ce a murit pacientul? Pentru că și-a uitat doctorul foarfecele Ăźnăuntru, sau datorită condițiilor insalubre din spital, ori datorită unor seringi sau bisturiuri nesterilizate, sau cine știe, datorită unor neglijențe privind perioada de convalescență. Igiena personală a medicului, sterilizarea instrumentelor folosite, dezinfectarea rănilor, tratarea corespunzătoare a acestora postoperator Ăźn vederea vindecării, sunt cel puțin la fel de importante ca și operația Ăźn sine dacă nu și mai mult. Ce Ăźnseamnă toate acestea din punct de vedere spiritual? Fratele Marcu Nechifor spunea odată că așa cum un medic se spală pe mĂąini timp Ăźndelungat Ăźnainte de o operație tot așa și eu trebuie să mă curățesc cu mare atenție Ăźnainte de a mă atinge de viețile și problemele celor din jur. Dacă voi Ăźncerca să scot paiul din ochiul fratelui, Ăźn timp ce Ăźntr-al meu se află o bĂąrnă, cu toate bunele intenții de care aș putea da dovadă, miopia mea spirituală mă va determina să-i fac mai mult rău decĂąt bine. Deasemenea rana trebuie unsă cu untdelemn legată cu pansament steril și totul trebuie făcut cu o deosebită gingășie pentru a atenua durerile. Niciunul nu dăm buzna Ăźn cabinetele medicilor, care Ăźn scurgerea timpului, și-au cĂąștigat faima de măcelari. In armată am avut și eu nefericita ocazie să stau pe scaunul (nu electric) ci stomatologic a unui asemenea măcelar, care pe lĂąngă puținele aptitudini medicale, mai avea și multe aptitudini fizice, pe care le folosea Ăźn loc de anestezic și aceasta pentru simplul motiv de a ne arăta cum contribuie armata la a ne căli spre a face față vicisitudinilor vieții. Problema noastră este că prea adesea ne pricepem la a tăia Ăźn carne vie și prea puțin la a pune balsam pe rană. Oare cĂąți oameni au murit spiritual Ăźn mĂąinele noastre Ăźn timp ce Ăźncercam să Ăźndepărtăm răul din viața lor dar uitĂąnd cu desăvĂąrșire să ne ocupăm și de rănile rezultate? Biblia oferă multe Ăźnvățături Ăźn sensul acesta. Iată cĂąteva texte: ,,Și robul Domnului nu trebuie să se certe; ci să fie blĂąnd cu toți, Ăźn stare să Ăźnvețe pe toți, plin de Ăźngăduință răbdătoare, să Ăźndrepte cu blĂąndeță pe potrivnici, Ăźn nădejdea că Dumnezeu le va da pocăința, ca să ajungă la cunoștința adevărului; și, venindu-și Ăźn fire, să se desprindă din cursa diavolului, de care au fost prinși ca să-i facă voia.’’(2Tim.2:24-26) ,,Nu mustra cu asprime pe un bătrĂąn, ci sfătuiește-l ca pe un tată; pe tineri sfătuiește-i ca pe niște frați; pe femeile bătrĂąne, ca pe niște mame; pe cele tinere, ca pe niște surori, cu toată curăția.’’(1Tim.5:1-2) ,,Propovăduiește CuvĂąntul, stăruiește asupra lui la timp și ne la timp, mustră, ceartă, Ăźndeamnă cu toată blĂąndețea și Ăźnvățătura.’’(2Tim.4:2)
În concluzie: Trebuie să ne curățim limbajul de: minciună, vorbe lingușitoare, cuvinte pline de trufie sau de prefăcătorie. Trebuie să Ăźndepărtăm din vocabularul nostru: clevetirea, ocara, cuvintele răutăcioase, amare, provocatoare și ușuratice. Toate acestea sunt arme albe la fel ca sabia, briciul și arcul producĂąnd răni adĂąnci Ăźn sufletul celor spre care sunt Ăźndreptate. Este adevărat că există situații Ăźn care Dumnezeu ne cere să ne asumăm rolul ingrat de a-l confrunta pe fratele nostru cu păcatul său și cu adevărul Scripturii, chiar dacă aceasta rănește, dar ne cere să facem lucrul acesta nu ca niște măcelari de suflete ci ca niște medici. Misiunea noastră nu se Ăźncheie odată cu spunerea lucrurilor pe nume, tranșant, sau mai degrabă tranșĂąnd simțămintele fratelui nostru, ci ea continuă cu exprimarea dragostei care este leac alinător pentru o inimă zdrobită și mĂąhnită. Mustrarea trebuie echilibrată prin Ăźmbărbătare, certarea prin sfătuire, iar fermitatea prin blĂąndețe. Dumnezeu este exemplul suprem Ăźn această privință: El face rana și tot El o vindecă. Domnul Isus a Ăźmbinat Ăźn modul cel mai desăvĂąrșit fermitatea cu delicatețea. ÎntĂąlnirea Sa cu tĂąnărul bogat, cu Samariteanca, cu Nicodim sau cu alte persoane, sunt relevante Ăźn sensul acesta. O viață trăită sub călăuzirea Duhului SfĂąnt ne va ajuta să-i urmăm exemplul.

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...MONITOARE, SERVICE, CALCULATOARE...Vezi aici!