Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Studii de cultura si civilizatie evreiasca - circumciderea si lauzia

Publicat la 2012-09-26 de Traian

Eseul acesta va continua studierea vieții evreilor Ăźn vremurile biblice, abordĂąnd, mai ĂźntĂąi, circumciderea Ăźn Orientul Apropiat Antic, prezentĂąnd actul propriu-zis al circumciderii, expunĂąnd semnificațiile sale și trecĂąnd Ăźn revistă consecințele circumciziei, pe diferite planuri.
Înainte de a discuta despre circumcidere, trebuie să clarificăm faptul că aceasta era actul chirurgical al Ăźndepărtării de jur Ăźmprejur a pielii Ăźn exces, a prepuțului pe care Ăźl are la naștere un bebeluș de sex masculin.

I. Circumciderea Ăźn Orientul Apropiat Antic (O.A.A.)

Din punct de vedere cronologic, existența circumciderii este atestată Ăźn arealul geografic și cultural al Orientului Apropiat cel puțin Ăźncă din cel de-al treilea mileniu Ăź.e.n.[79] Erau circumciși adolescenți aparținĂąnd unor populații semitice și deopotrivă non-semitice, după cum urma să spună profetul Ieremia, menționĂąndu-i printre practicanții acestui act pe egipteni, edomiți, amoniți, moabiți și arabii care trăiau Ăźn deșert.[80
Filistinii, asirienii și neo-babilonienii sunt enumerați printre cei care nu practicau aceasta, iar despre canaaneeni nu avem vreo informație că ar fi practicat-o sau nu.[81]
Care este motivul pentru care aceste populații practicau circumciderea? Nu se poate răspunde cu certitudine, dar diferiți cercetători au sugerat teorii care spun că circumciderile erau făcute ca rituri bărbătești de fer­tilitate, erau practicate la vĂąrsta pubertății sau Ăźn preajma nunții, sau aveau scop igienic, sau erau „rituri magice, menite să-i protejeze pe bărbați de mĂąnia zeilor”[82]. Există chiar și teoria că circumciderea ar fi fost o „ceremonie tribală de inițiere și semn de apartenență la un grup etnic anume”[83], dar teoria cu pricina nu ni se pare că ar sta Ăźn picioare, pentru că dacă apartenența la un grup etnic anume depindea de circumcidere, și dacă circumciderea era practicată de mai multe grupuri etnice, atunci orice bărbat circumcis putea fi confundat oricĂąnd cu membrii altor grupuri care practicau circumciderea: ca atare, nu circumciderea este criteriul de stabilire a apartenenței la un grup.

II.   Patriarhul Avraham și circumciderea

Pentru a Ăźnțelege circumcizia la evreii trăitori Ăźn vremurile biblice, trebuie, mai ĂźntĂąi, să vedem modul Ăźn care s-a ajuns la practicarea acestui act Ăźn cadrului poporului. Redăm, așadar, textul biblic fundamental, din Genesa, capitolul 17[84]:
1 CĂąnd Avram avea nouăzeci și nouă de ani, Domnul i S-a arătat acestuia și i-a zis:
- Eu sunt Dumnezeul cel Atotputernic
[85]. Umblă Ăźnaintea Mea și fii fără pată,
2 iar Eu voi face un legămĂąnt cu tine și te voi Ăźnmulți foarte mult.
3 Atunci Avram I s-a Ăźnchinat pĂąnă la pămĂąnt, iar Dumnezeu i-a zis:
4 - În ce Mă privește pe Mine, acesta este legămĂąntul Meu cu tine: tu vei fi tatăl multor neamuri.
5 Nu te vei mai numi Avram, ci numele tău va fi Avraam[86], pentru că te-am făcut tatăl multor neamuri.
6 Te voi face foarte roditor: voi face să iasă multe neamuri din tine, chiar regi vor ieși din tine.
7 Voi Ăźncheia un legămĂąnt veșnic cu tine și cu urmașii[87] tăi după tine, pentru toate generațiile care vor urma, pentru a fi Dumnezeul tău și al urmașilor tăi după tine.
8 Eu Ăźți voi da, ție și seminței tale[88] după tine, țara Ăźn care locuiești acum ca străin, toată țara Canaan, ca pe o proprietate veșnică; iar Eu voi fi Dumnezeul lor.“
9 Dumnezeu i-a mai zis lui Avraam:
- În ce te privește pe tine, să păzești legămĂąntul Meu, tu și urmașii tăi după tine, Ăźn toate generațiile care vor urma.
10 Acesta este legămĂąntul Meu cu tine și cu urmașii tăi după tine, legămĂąnt pe care trebuie să-l respecți: fiecare bărbat dintre voi să fie circumcis.
11 Să vă circumcideți Ăźn carnea prepuțului vostru; acesta va fi un semn al legămĂąntului Meu cu voi.
12 În toate generațiile care vor urma, fiecare băiat trebuie să fie circumcis cĂąnd va avea opt zile, fie că este născut Ăźn gospodăria ta, fie că l-ai cumpărat cu argint de la vreun străin, și nu este dintre urmașii tăi.
13 Trebuie să fie circumciși atĂąt cel născut Ăźn gospodăria ta, cĂąt și cel cumpărat cu argintul tău. legămĂąntul Meu Ăźn carnea voastră va fi un legămĂąnt veșnic.
14 Orice băiat necircumcis, adică cel care nu este circumcis Ăźn carnea prepuțului său, să fie nimicit din poporul său; el a rupt legămĂąntul Meu.Genesa, 17:1-14.
Atunci cĂąnd patriarhul Avraham primește porunca de a se circumcide, el Ăźnțelege despre ce este vorba, fapt pe care-l Ăźnțelegem nu numai uitĂąndu-ne la arealul geografic și cultural Ăźn care trăia, ci și pentru că el nu Ăźntreabă ce semnifica circumcizia propriu-zisă și cum se practica ea. Iar puțin mai jos, cartea Genesa nu uită să amintească grabnica ascultare a patriarhului Avram față de rostirea dumnezeiască:
23 Chiar Ăźn ziua aceea, Avraam i-a luat pe fiul său Ismael, pe toți cei născuți Ăźn gospodăria sa și pe toți cei cumpărați cu argintul său, pe toți bărbații din gospodăria sa, și i-a circumcis Ăźn carnea prepuțurilor lor, așa cum i-a poruncit Dumnezeu.
24 Avraam avea nouăzeci și nouă de ani cĂąnd a fost circumcis Ăźn carnea prepuțului său,
25 iar fiul său Ismael avea treisprezece ani.
26 Avraam și fiul său au fost circumciși chiar Ăźn ziua aceea.
27 Au fost circumciși Ăźmpreună cu el și toți bărbații din gospodăria sa, atĂąt cei născuți Ăźn gospodărie, cĂąt și cei cumpărați cu argint de la străini.Genesa, 17:23-27.[89]
Aceste pasaje sacre vorbesc despre brit mila, adică despre „legămĂąntul circumciziei”, și pe ele se fundamentează alte pasaje importante, de genul celor găsite Ăźn Genesa, 34:13-24; Exodul, 4:24-26; Iosua, 5:2-8 etc.

III.   Modul de practicare a circumciderii și beneficiarii săi
Să vedem acum Ăźn ce mod se practica circumciderea și cine erau beneficiarii săi.
În primul rĂąnd, faptul că extrem de delicatul act al circumciderii este străvechi e atestat de enigmaticul pasaj Exodul, 4:24-26, din care reținem versetul 25, care ne spune că Țiporah Ăźl circumcide pe Moise, soțul ei, cu „o piatră ascuțită”, precum și de Iosua, 5:2,3, care pomenesc de cuțite de silex.
Cuțitul (izamel), fie de silex, fie, mai tĂąrziu, de argint, era ascuțit pe ambele muchii și era manevrat de un bărbat priceput[90], denumit mohel. Acesta decapișona capul penisului (atara),  secționa prepuțul (orlah) și lua o cantitate minimă de sĂąnge (dam brit mila). Pentru a nu se pierde sĂąngele, Ăźn care era viața[91], mohel-ul avea grijă să Ăźl aspire.
Porunca divină Ăźnfățișată mai sus arată că beneficiarii circumciderii erau bebelușii evrei care trebuiau circumciși Ăźn cea de-a opta zi de viață. „CĂźnd această a opta zi cădea Ăźntr-un sabat, circumcizia era totuși efec­tuată, Ăźn ciuda numeroaselor reguli și legi care cereau suspendarea ac­tivităților zilnice pentru a respecta sabatul.”[92]
Organismul uman produce vitamina K, vitamină care conține protrombină, care este factorul coagulant al sĂąngelui. Absența acestei protrombine duce la moartea omului chiar și din cauza unei banale sĂąngerări, iar existența ei garantează coagularea și oprirea de la sine a sĂąngerării. Cercetări medicale moderne au demonstrat faptul că Ăźn cea de-a opta zi de viață protrombina este secretată la nivelul maxim din toată viața individului uman, ea ajungĂąnd la 110%; altfel spus, o circumcizie efectuată Ăźn această zi se vindecă extrem de repede.[93]
Cu toate acestea, Biblia Ăźnfățișează nu numai bebeluși, ci și bărbați care au trecut prin circumcizie, și aici nu ne referim numai la Avraham, Ișmael sau Moise, amintiți mai sus, ci la două categorii de bărbați: sclavii și străini stabiliți printre evrei. Versetele 12 și 13 din Genesa, 17, vorbesc despre sclavii ne-evrei, care trebuie circumciși după cumpărarea lor, iar Exodul, 12:48, precizează situația gherim-ilor, adică a ne-evreilor care s-au stabilit printre evrei Ăźn calitate de „rezidenți străini” și voiau să se identifice cu poporul evreu și să celebreze Paștele Ăźmpreună cu poporul-gazdă: aceștia puteau celebra Pesaħ-ul numai după circumciderea lor.

IV.  Semnificațiile circumciziei

Textele sfinte ne dumiresc cu privire la faptul că, deși circumciderea nu Ăźși are originea Ăźn cadrul poporului evreu, totuși YHWH ia această instituție culturală, care era ca o bucată de cărbune azvĂąrlit Ăźn noroi, și-i șlefuiește fațetele, metamorfozĂąnd-o Ăźntr-un diamant frumos tăiat. Fațetele acestui diamant sunt următoarele: fațeta etică, ritualică, etnică, metaforică și teologică. Să le examinăm Ăźn lumina CuvĂąntului sacru.

A.  Fațeta etică a circumciderii

Citind cartea Genesa cu atenție, descoperim că YHWH a făcut un legămĂąnt cu Avraham expus Ăźn capitolele 12-22. Din capitolul 17 al cărții reiese clar faptul că circumciderea era obligatorie pentru includerea Ăźn legămĂąntul despre care vorbește acest capitol[94], iar prima funcție a circumciderii era cea etică: atunci cĂąnd El-Șadai, Dumnezeul cel Atotputernic, i se revelează lui Avraham, Ăźn versetul 1 Ăźi și prezintă acestuia o cerință etică, aceea de a se supune și a trăi Ăźnaintea lui YHWH Ăźntr-un mod care poate fi Ăźncapsulat Ăźn termenul ebraic tamim[95], adică „fără pată, fără prihană, desăvĂąrșit”[96]. Aceasta este o condiție sine qua non a instituirii legămĂąntului. Capitolul 18, mai ales versetele 18,19 atestă că obligațiile etice ale acestui legămĂąnt au fost și ele transferate asupra tuturor acelora care au acceptat semnul circumciziei. Astfel, circumciderea a fost mijlocul prin care privilegiile divine și responsabilitățile privitoare la supunerea și trăire curată au fost transferate de la o generație la alta.
A existat Ăźncă de la Ăźnceput o legătură directă Ăźntre circumcizia fizică și cea „spirituală”, o legătură care, a fost instituită Ăźn Genesa și pur și simplu rostită și aplicată de profeți ulteriori, cum ar fi Ieremia și Ezechiel (Ez. 44:7-9).[97] 

B.  Fațeta ritualică a circumciderii

Fațeta ritualică a circumciderii este evidentă din faptul că Dumnezeu Ăźi oferise lui Avraham posibilitatea de a intra Ăźntr-un legămĂąnt particular (Gen. 17:11), iar condiția necesară ca acesta să fie primit Ăźn legămĂąnt era acceptarea unui semn vizibil (‘ot), circumcizia, ca un fel de rit de inițiere.
ÎndepărtĂąndu-ne puțin de cartea Genesa, vedem că următoarea menționare a circumciderii ca rit apare Ăźn pasajul Exodul, 4:24-26, despre care scriam mai sus că este enigmatic. Același P.R. Williamson aduce la lumină dificultățile textului:
Aici circumciderea pare să aibă o conotație aproape magică, Ăźnrudită cu semnificația sa apotropaică din unele culturi, atĂąt antice cĂąt și moderne. Dificultatea exegetică se ivește din Ăźntrebuințarea ambiguă a pronumelor evreiești, fiind neclar cine Ăźntreprinde acțiunea asupra cărui obiect și motivul pentru care face aceasta – singurul fapt indiscutabil fiind acela că Țiporah și-a circumcis soțul sau fiul pentru a evita uciderea sa de către YHWH. Este posibil ca Moise să fi fost Ăźn pericol de moarte, iar Țiporah să-i fi atins „picioarele” (poate un eufemism pentru „organele genitale”) cu prepuțul lui Gherșom, fiul lor. Această acțiune a avut un efect ispășitor, compensĂąnd pentru deficiența lui Moise (se presupune fie că Moise nu era circumcis, fie că această circumcidere fusese făcută Ăźn stilul egiptean, Ăźn care, conform Iosua, 5:9, prepuțul nu fusese retezat total[98]). Inserarea acestui incident exact Ăźn acest moment al narațiunii servește sublinierii afirmației teologice că numai comunitatea de legămĂąnt – identificată prin semnul circumciziei prescris Ăźn legămĂąnt – va reuși să scape judecății divine care tocmai fusese anticipată pentru egipteni (Exodul, 4:23). Circumcizia ispășitoare a lui Moise se poate să fi fost o măsură temporară, garantĂąnd că Ăźmplinirea din partea lui a Ăźnsărcinării Ăźncredințate lui de către YHWH nu poate fi ĂźntĂąrziată necorespunzător. În orice caz, după cum demonstrează acțiunea Țiporei (Exodul, 4:26), centrul de greutate al pasajului este reprezentat de supunerea față de semnul de legămĂąnt al circumciziei, adică alăturarea la comunitatea de legămĂąnt, care era condiția necesară pentru a scăpa de judecata dumnezeiască. (În această lumină, nu este surprinzător faptul că circumcizia este prezentată și ca o condiție necesară pentru participarea la celebrarea pascală a izbăvirii aduse de YHWH, cf. Exodul, 12:44-49.)[99] (...) Oricum, Ăźn orice mod ar fi Ăźnțelese detaliile, acest incident ilustrează grafic importanța ritualică uriașă pe care o avea circumciderea.
Acum, o dată ce am lecturat acest citat, Ăźnțelegem mai bine ce Ăźnseamnă faptul că Ăźn Iosua, 5:2-9, YHWH prăvălește ocara de peste israeliți, care peregrinaseră Ăźn pustie fără a fi plăcuți lui Dumnezeu, Ăźntr-o perioadă[100] Ăźn care legămĂąntul era considerat a fi suspendat iar circumcizia abrogată.[101]
Aici mai merită să amintim faptul că semnul legămĂąntului avrahamic este transferat și Ăźn așa-numitul „legămĂąnt mozaic”: Ăźn ziua a opta, nou-născutul era circumcis și era considerat ca fiind acceptat Ăźn legămĂąnt.

C.  Fațeta etnică a circumciderii

Partenerul divin al legămĂąntului Ăźi face patriarhului cĂąteva promisiuni, dintre care una ne atrage atenția pentru cazul de față, ĂźntrucĂąt ea  viza o „sămĂąnță” pe care urma s-o aibă Avraham: acesta urma să aibă descendenți, iar pentru aceștia, circumciderea urma să aibă funcția de „semn al legămĂąntului”. Altfel spus, pentru acești descendenți, promisiunile divine erau valabile, iar de la ei se aștepta o trăire credincioasă și etică, de tip avrahamic, precum și obligația de a săvĂąrși ritul circumciderii (Gen. 17:10-12). După cum spunea P.R. Williamson, „prin intermediul acestui rit, promisiunile dumnezeiești și obligațiile omenești erau transferate asupra generațiilor următoare.”[102]
Însă aici atragem atenția asupra unui fapt de o importanță majoră: promisiunea divină că Avraham și descendenții săi vor binecuvĂąntați nu este valabilă numai pentru aceștia. Genesa, 12:3, 17:4-6,12,13, 18:18, 22:18 afirmă categoric faptul că legămĂąntul făcut de YHWH cu Avraham nu avea un sens naționalist exclusivist, ci Ăźn acest legămĂąnt și Ăźn comunitatea de legămĂąnt Ăźntemeiată astfel puteau fi Ăźncorporați și indivizi care nu descindeau biologic din patriarh. Același autor P.R. Williamson spune:
...expansiunea foarte numeroasă anvizajată Ăźn Genesa, 17:2 includea „neamurile” despre care vorbea promisiunea (Gen. 17:4-6), neamuri care nu pot fi explicate pur și simplu prin referirea la ismaeliți și la fiii Keturei (cf. Gen. 17:16). Creșterea fenomenală promisă lui Avraham urma să fie realizată nu prin expansiunea numerică a descendenților săi biologici, ci – fapt mai semnificativ – prin faptul că alte neamuri sau popoare se vor supune clauzelor legămĂąntului.[103]

Modul Ăźn care acele alte neamuri sau popoare, rezidenți străini și vizitatori temporari, vor putea fi incluse Ăźn cadrul comunității de legămĂąnt, cu tot ceea ce presupunea aceasta, este marcat Ăźn același fel: prin circumcidere[104], act care le garanta acceptarea la cel mai intim praznic ospăț al evreilor și anume Pesaħ-ul, Paștele (Exodul, 12:44,48).

D.  Fațeta metaforică a circumciderii

Circumciderea are și o fațetă metaforică. Astfel, termenul „circumcizie” este folosit și pentru alte organe anatomice, precum inima[105] și buzele[106], dar se poate aplica și primelor recolte ale pomilor fructiferi[107].
P.R. Williamson clarifică metafora:
În toate aceste conotații se pare că aveam de-a face cu ceva ce nu este potrivit pentru a Ăźmplini scopul pentru care este menit. Astfel, o inimă/gĂąndire necircumcisă este incapabilă să Ăźnțeleagă și, astfel, să Ăźmplinească cerințele lui Dumnezeu. În același fel, buzele sau urechile necircumcise nu sunt medii bune pentru comunicare divină. În mod similar, rodurile necircumcise nu sunt potrivite pentru folosință (fie pentru sacrificiul adus lui Dumnezeu, fie pentru consumul uman). Acest concept metaforic de potrivire se poate presupune că se află Ăźn miezul circumciderii fizice; circumcizia a dat conotații ideii de potrivire pentru participarea la planul și scopul lui Dumnezeu pentru poporul Său de legămĂąnt. Acest scop a Ăźnceput să-și găsească Ăźmplinirea Ăźn viața lui Avraham numai după ce s-a supus ritului circumciziei. În mod semnificativ, Ițhaq, primul din spița promisă de descendenți speciali, s-a născut numai după ce Avraham a fost circumcis, subliniind astfel faptul că circumcizia era o necesitate pentru a experimenta binecuvĂąntările lui YHWH.
Această explicație ne Ăźngăduie un calambur: israelitul fie se potrivea, fie se Ăźmpotrivea. De exemplu, Ăźn Leviticul, 26:40,41, inima necircumcisă Ăźnseamnă mĂąndrie, fărădelegi și Ăźmpotrivire, iar Ăźn Deuteronom, 10:16, Partenerul divin al legămĂąntului cere israeliților nu doar circumcizia inimii și plecarea capului, ci supunere Ăźn fața Sa, acceptarea potrivirii gĂąndite de El, intrarea Ăźn planurile Sale. Această circumcidere a inimii va fi făcută, Ăźn mod ultim, de Dumnezeu Însuși și va avea ca rezultat iubirea israeliților de Dumnezeu din toată inimă și din tot sufletul, o iubire Ăźntru viață.[108
Profetul Ieremia a subliniat mai tĂąrziu că exista riscul ca un israelit să aibă prepuțul circumcis și inima necircumcisă:
24 ...ci, cel ce se laudă să se laude că Mă Ăźnțelege, că Mă cunoaște și că știe că Eu sunt Domnul Care arăt Ăźndurare[109] și Care Ăźnfăptuiesc judecată și dreptate pe pămĂąnt, fiindcă Ăźn acestea Îmi găsesc Eu plăcerea, zice Domnul.»“
25 „Iată, vin zile, zice Domnul, cĂąnd Ăźi voi pedepsi pe toți cei care sunt circumciși doar Ăźn trup:
26 pe Egipt, Iuda, Edom, Amon, Moab și pe toți cei ce Ăźși rad colțurile bărbii, care locuiesc Ăźn pustie[110]; căci toate neamurile sunt necircumcise și toată casa lui Israel are inima necircumcisă.“[111]Ieremia, 9:24-26.
A avea prepuțul circumcis și inima necircumcisă Ăźnsemna a nu fi diferit de populațiile Ăźnconjurătoare care practicau doar circumciderea fizică.[112]
Pentru a rămĂąne Ăźn sfera potrivirii, vom Ăźncheia cu cuvintele alese potrivit de J. A. Motyer:
Astfel, Ăźncă de la bun Ăźnceput, circumciderea copiilor a fost un obicei israelit și nu a fost derivat din obiceiuri egiptene sau de altă origine și este Ăźn contrast puternic cu ritualurile pubertății de la alte popoare: aceste ritualuri indică recunoașterea socială a statutului de adult, iar circumcizia indică statutul Ăźnaintea lui Dumnezeu și o lucrare a harului divin.[113]

LĂUZIE ȘI RITURI DE PURIFICARE A MAMELOR ISRAELITE

Acest eseu trebuie lecturat nu numai pentru ceea ce este el per se, adică un eseu care tratează lăuzia și riturile de purificare a mamelor israelite din vremurile biblice, ci și datorită faptului că el pregătește calea pentru o altă temă majoră pe care o vom expune mai tĂąrziu, și anume tema purității și a impurității ceremoniale și etice.
Înainte de a vorbi despre tema de față, vom face unele precizări referitoare la popoarele care Ăźnconjurau israeliții.
Aceste popoare din Orientul Apropiat Antic, fie că vorbim despre egipteni, canaaneeni, babilonieni, mezo-persani, arabi etc., aveau propriile lor convingeri privitoare la puritate și impuritate, aveau cutume și obiceiuri străvechi ale căror origini și motive fuseseră de mult uitate, stabileau sisteme de sfințenie și de pĂąngăriri pentru diferite clase sociale, impuneau anumite tabu-uri.
 Torah, Învățătura revelată și normativă dată de YHWH lui Moise, prevede și ea anumite standarde de sfințenie. SintetizĂąndu-le[114], putem spune că, Ăźn vremurile biblice, toți indivizii, fie bărbați, fie femei, erau considerați impuri din punct de vedere ceremonial atunci cĂąnd aveau scurgeri naturale (spermă, sĂąnge menstrual, puroi[115]), cĂąnd aveau lepră[116], cĂąnd consumau alimente interzise[117] sau intrau Ăźn contact cu cadavre[118].
Cazuri speciale de impuritate erau considerate a fi următoarele: persoanele cu dizabilități nu aveau voie să slujească la altar[119], iar omuciderea nepedepsită[120] și Ăźn special idolatria[121] pĂąngăreau Ăźntreaga țară.
În acest eseu vom aborda legile purității ritualice Ăźn cazul lăuziei, stipulate clar Ăźndeosebi Ăźn Leviticul, capitolul 12.
Capitolul ne spune succint faptul că mama care năștea un fiu era considerată a fi impură ritualic[122] timp de șapte zile, ca Ăźn perioada Ăźn care avea sorocul ei, adică menstruația[123]. În ziua a opta, nou-născutului i se făcea circumcizia, brit mila, și era considerat a fi acceptat Ăźn legămĂąntul avrahamic, atestĂąnd faptul că semnul legămĂąntului avrahamic este transferat și Ăźn așa-numitul „legămĂąnt mozaic”. În ceea ce o privește pe mamă, ea era considerată impură ritualic Ăźncă 33 de zile, ĂźnsumĂąnd, așadar, un total de 40 de zile.[124] În acest timp Ăźi era interzis să atingă obiecte sfinte sau să intre Ăźn incinta Templului.
În privința mamei care năștea o fiică, perioadele se dublau: ea era considerată a fi impură ritualic timp de 14 zile, iar după acestea Ăźncă 66 de zile – așadar, Ăźn total 80 – Ăźi era interzis să atingă obiecte sfinte sau să intre Ăźn incinta Templului. Nu se știe cu certitudine care este motivul pentru care, Ăźn cazul nașterii unei fetițe mama avea nevoie de un timp de două ori mai Ăźndelungat pentru a fi considerată pură ritualic.
La sfĂąrșitul acestor perioade, mamele trebuiau să se Ăźnfățișeze „la ușa cortului ĂźntĂąlnirii”, scrie Leviticul, 12:6. Desigur, mai tĂąrziu, o dată ce poporul evreu s-a stabilit Ăźn Canaan și a fost construit Templul, mamele se duceau la Templu. Ele se Ăźnfățișau acolo pentru a aduce două tipuri de jertfe: ‘olah, adică arderea-de-tot, constituită din sacrificarea unui miel de un an, iar ca ħata’ah, adică jertfa de ispășire a păcatelor (neintenționate), se sacrifica un pui de porumbel sau o turturea. În cazul Ăźn care mama era prea săracă pentru a sacrifica un miel, ea trebuia să dea preotului spre jertfire două turturele sau doi pui de porumbel: unul pentru arderea-de-tot, altul pentru jertfa de ispășire a păcatelor (neintenționate).
Care era motivul pentru care se aduceau aceste sacrificii? În primul rĂąnd, să vedem care nu sunt motivele pentru care se aduceau asemenea sacrificii, aruncĂąnd o privire peste notele de subsol a două Biblii de studiu, note scrise pe marginea subiectului de doi teologi creștini diferiți ca background confesional.
John F. MacArthur scrie:
Deși ocazia era una de bucurie, sacrificiile cerute urmau să imprime Ăźn mintea părintelui realitatea păcatului original și faptul că bebelușul moștenise o natură păcătoasă.[125]
Donald C. Stamps inserează și el:
..scurgerile asociate cu nașterea (trebuiau) tratate ca necurăție (15:16-19; Ex. 19:15; vezi nota următoare) și simbolizau rezultatele căderii neamului omenesc (...). Se aplică aici cuvintele Psalmistului din Psalmul 51:5: „Iată că sunt născut Ăźn nelegiuire și Ăźn păcat m-a zămislit mama mea.” (2) De asemenea, copiii se confruntă cu realitatea morții fizice (Gen. 2:16,17; 5:3) și a posibilității morții veșnice dacă ei nu acceptă răscumpărarea lui Hristos. (...) Necurăția asociată cu nașterea exprimă adevărul că copilul nou-născut are nevoie de un MĂąntuitor. (3) Părinții creștini, cunoscĂąnd tendințele păcătoase cu care copiii lor sunt născuți ar trebui să se roage cu rĂąvnă ca ei să poată să-L accepte pe Hristos ca Domn și să fie născuți din nou, regenerați prin Duhul SfĂąnt (...).[126] 
Mai ĂźntĂąi de toate, orice bărbat care aspiră la statutul de teolog creștin trebuie să se fi trudit Ăźntru dobĂąndirea unei cunoașteri a teologiei sistematice iudaice, căci Ăźnainte de fi „Noul Testament”, a fost „Vechiul Testament”, și Ăźnainte de a apărea creștinismul, iudaismul ființa de vreo 2000 de ani și era bine-mersi.
Acestea zicĂąnd, vom aduce la lumină pentru cititori faptul că acești doi teologi creștini care, Ăźn alte contexte, au scrieri de valoare, se fac vinovați nu numai de faptul că nu s-au ostenit să dobĂąndească nici măcar o cunoaștere aproximativă a iudaismului, ci și de faptul că Ăźși arogă libertatea de a proiecta convingerile lor creștine asupra unui text al Tanakh-ului, un text care „vorbește tăcĂąnd”, și ajung chiar să scrie și să publice speculații.
Mai ĂźntĂąi de toate, nici Moise, nici iudaismul inter-testamentar nu au vorbit despre „natura păcătoasă”. Rabbi Șa’ul, adică apostolul Pavel, a primit prin revelație Ăźnvățătura aceasta și a inserat-o Ăźn grandioasa Epistolă către romani (ĂźncepĂąnd cu 5:12), iar ulterior, Ăźn teologia creștină, ea a fost solid conceptualizată de Fericitul Augustin. Părintele evreu, deci, nu avea habar de „natura păcătoasă”, nici atunci, nici acum. Hamartiologia rabinică este diferită, ea nu vorbește nimic despre „natura păcătoasă” și cu atĂąt mai puțin despre „păcatul original”, sintagmă care nici măcar nu se găsește Ăźn Biblie[127]. În consecință, diferită este și soteriologia elaborată de rabini, lucru despre care am scris Ăźn articolul „Mesianism biblic versus iudaism rabinic versus creștinism”[128].
Iar Donald C. Stamps Ăźncurcă lucrurile și mai tare, aducĂąnd Ăźn discuție Ăźncă două elemente care nu-și aveau rostul acolo, nici din punct de vedere Ăźnvățătoresc, nici pastoral: pe de-o parte, copiii, pe de cealaltă parte, tendințele păcătoase.
În primul rĂąnd, copiii se confruntă cu realitatea morții fizice, Ăźntr-adevăr, dar care sunt pasajele sacre care spun că dacă un copil nu acceptă răscumpărarea lui Hristos, el poate experimenta moartea veșnică?... Acest lucru nu există Ăźn Sfintele Scripturi. Chiar și Ăźn teologhisirea creștină se spune că, dacă mor, copiii și cei slabi de minte sunt mĂąntuiți Ăźn mod suveran de Dumnezeu. Însă această notă de subsol pare să Ăźndrepte lucrurile spre obligația serviciului de binecuvĂąntare a copiilor (inexistent Ăźn Sfintele Scripturi) și spre o botezare a lor cĂąt mai grabnică. Despre cunoștința păcatelor și mai ales a naturii păcătoase și a nevoii de un MĂąntuitor, pe care un copil o poate avea doar spre intrarea Ăźn adolescență, teologul penticostal nu spune nimic.
În al doilea rĂąnd, copiii nu se nasc cu „tendințe păcătoase”. Din nou,  Donald C. Stamps greșește amestecĂąnd doctrine rabinice și creștine. Acestora le-am dat răspuns Ăźn același articol menționat mai sus.
Să revenim la motivele pentru care trebuiau aduse jertfele menționate: textul biblic nu ne spune de ce trebuiau ele aduse, iar acolo unde textul tace, nu putem noi să dogmatizăm. YHWH Însuși stabilise că aceste sacrificii trebuie aduse Ăźn acest fel, fără a clarifica motivele.
Cu toate acestea, Ăźn perioada de după cel de-al doilea Templu, Ăźnțelepții evrei au Ăźncercat să găsească o formulare a problemelor, spunĂąnd că Dumnezeu dăduse ħukim, precepte a căror motivație scapă rațiunii omenești, dar fiind acțiuni ritualice, obligatorii, făcute de om pentru Cel Omniprezent, și mișpatim, legi raționale care reglementează relațiile omului față de aproapele său.[129] În acest sens, Ăźn pasajul sacru din Leviticul, 12, apar niște ħukim. Desigur, se poate deduce că sacrificiile serveau Ăźn vederea purificării femeii și Ăźn vederea obținerii iertării pentru orice păcat săvĂąrșit fără intenție Ăźn perioada sarcinii și mai ales a nașterii, cĂąnd, din cauza durerilor, se ĂźntĂąmpla ca femeile să rostească cuvinte nepotrivite la adresa soților, sau a rostului nașterilor cu dureri, sau din orice altă pricină. Citite Ăźn acest fel, jertfele vorbeau despre o purificare exterioară care o simboliza pe cea lăuntrică... Și, cu certitudine, aceste jertfe mai exprimau și recunoștința femeilor și le făceau să simtă că, dincolo de sarcină, de travaliu, de suferințe, Dumnezeu veghease asupra lor și le ajutase să aducă pe lume copilași.[130]
Desigur, o dată cu distrugerea Templului, această lege, la fel ca multe altele privind puritatea ritualică, a fost abandonată ca fiind perimată[131], ea trecĂąnd, totuși, Ăźn cutumele bisericilor catolică, ortodoxe, și chiar și protestante și neo-protestante.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...TAMPLARIE ALUMINIU SI PVC...Vezi aici!