Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Examinează-ți credința

Publicat la 2012-09-25 de Traian

Credința este inima creștinismului nostru. Îți voi da un mic test care să te ajute să Ăźți examinezi credința. Cred că bisericile sunt pline de oameni care au un fel de credință care nu Ăźi mĂąntuiește. Iacov o numește „credință moartă”. 2Corinteni 13:5 spune: „Pe voi Ăźnșivă Ăźncercați-vă dacă sunteți Ăźn credință.” Vrei cu adevărat să fii sigur de credința ta? Vrei să fii sigur că e reală? Te Ăźntrebi, privindu-te, dacă ești cu adevărat creștin? Te Ăźntrebi dacă ți-ai Ăźnsușit darul pe care Ăźl dă Dumnezeu și dacă ai crezut cu adevărat? Ce anume din viața ta te ajută să discerni dacă credința ta este reală? Care sunt semnele? Mai ĂźntĂąi, haide să-ți arăt cĂąteva lucruri care nici nu confirmă, nici nu infirmă credința mĂąntuitoare. Bine? Am să-ți dau o listă de lucruri care nu dovedesc nimic. Poți fi creștin sau nu și totuși să posezi aceste lucruri. Ele nu confirmă, nici nu infirmă credința mĂąntuitoare, dar trebuie să le cunoști pentru a nu fi Ăźnșelat.

LUCRURI CARE NICI NU CONFIRMĂ, NICI NU INFIRMĂ CREDINȚA MÂNTUITOARE

1. Moralitatea evidențiată. La ce mă refer cĂąnd spun aceasta? Ei bine, unii oameni sunt buni. Unii sunt foarte religioși, ca de exemplu mormonii, care par a fi extrem de morali, sau catolicii, sau orice alt cult sau religie. Unii oameni sunt pur și simplu buni, cinstiți, demni de Ăźncredere Ăźn ceea ce fac, recunoscători, amabili și au o moralitate exterioară vizibilă – adică exact lucrul pe care fariseii Ăźl considerau drept atuul lor principal. Există oameni iubitori, unii chiar cu inima blĂąndă. Dar despre a-L iubi și a-L sluji pe Dumnezeu nu știu nimic și nici nu simt nimic. Indiferent de ceea ce face sau lasă nefăcut acea persoană, ea nu Îl include pe Dumnezeu. Este cinstită Ăźn relația sa cu oricine exceptĂąndu-L pe Dumnezeu. Nu ar fura pe nimeni, doar pe Dumnezeu. Este mulțumitoare și loială cu toată lumea, nu și cu Dumnezeu. Nu vorbește disprețuitor sau plin de reproș cu nimeni, doar cu Dumnezeu. Este Ăźn relații bune cu toată lumea, dar nu și cu Dumnezeu. Seamănă foarte mult cu acel tĂąnăr bogat care spune: „Toate aceste porunci le-am păzit Ăźncă din tinerețe; ce-mi lipsește?” Aceasta este moralitatea vizibilă, dar nu Ăźnseamnă Ăźn mod necesar mĂąntuire. Oamenii pot să-și „curețe” comportamentul prin reformare, mai degrabă decĂąt prin regenerare.

2. Cunoștința intelectuală. Un al doilea lucru care nici nu dovedește, nici nu neagă credința adevărată, este cunoștința. Această cunoștință intelectuală nu este o dovadă a credinței. Cunoștința adevărului este necesară pentru mĂąntuire, iar moralitatea este o roadă a ei, dar niciuna nu echivalează cu mĂąntuirea. Vezi, poți să cunoști totul despre Dumnezeu și poți să cunoști totul despre Isus – cine a fost El, faptul că a venit Ăźn această lume și că a murit pe cruce, că a Ăźnviat și că se va Ăźntoarce. Poți chiar să cunoști și detalii din viața Lui. Poți Ăźnțelege toate acestea și, totuși, să-I Ăźntorci spatele lui Cristos. Autorul Epistolei către Evrei le scrie Ăźn capitolul 6 celor care, știind toate aceste lucruri, L-au refuzat pe Cristos. În capitolul 10 el spune: „Dacă nu crezi Ăźn ceea ce știi că este adevărat, calci Ăźn picioare sĂąngele lui Cristos.” Sunt mulți oameni care cunosc Scriptura și care au cunoștințe, dar sunt destinați iadului! Niciodată nu vei fi mĂąntuit fără cunoștință, dar cunoștința nu te mĂąntuiește neapărat.

3. Religiozitatea. Al treilea lucru este implicarea religioasă. Religiozitatea nu este o dovadă a adevăratei credințe. După cum Ăźi scria Pavel lui Timotei Ăźn 2Timotei 3:5, sunt oameni care au „o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea.” O religie goală. Amintește-ți de fecioarele din Matei 25 care așteptau și așteptau venirea mirelui, care este Cristos. Au așteptat și au așteptat, dar, Ăźn final, nu au putut intra cu mirele. Ele au avut de toate, afară de uleiul pentru lampă. Le lipsea ceea ce era mai important. Uleiul este emblematic pentru viața cea nouă, pentru Duhul SfĂąnt care vine să locuiască Ăźn om. Ele nu erau regenerate. Erau religioase, dar nu născute din nou. Poți fi moral, poți avea cunoștință, te poți implica religios fără să ai credință reală.

4. Slujirea. Al patrulea lucru este slujirea. Balaam era profet. Saul din Tars credea că Îl slujește pe Dumnezeu omorĂąnd creștini. Iuda era predicator și a fost apostol. Amintește-ți ce a spus Domnul Isus Ăźn Matei 7: „Mulți Îmi vor zice Ăźn ziua aceea: Doamne, Doamne! N-am proorocit noi Ăźn Numele Tău? N-am scos noi draci Ăźn Numele Tău? Și n-am făcut noi multe minuni Ăźn Numele Tău? Atunci le voi spune curat: Niciodată nu v-am cunoscut; depărtați-vă de la Mine, voi toți cari lucrați fărădelege.” Slujirea, activitatea, acestea nu sunt dovezi ale credinței mĂąntuitoare.

5. Conștiența păcatului. Mulți oameni au remușcări Ăźn urma păcatului. Ascultă-mă cu atenție, lumea este plină de oameni care sunt hăituiți de vina păcatului. Acum cincisprezece ani, vorbind despre oamenii care mergeau la psiholog, am spus, lucru adevărat de altfel, după cum s-a dovedit din teste, că „majoritatea celor care merg la psiholog suferă de vină.” S-au scris cărți despre acest lucru. Îmi amintesc cum Clinica Menninger a difuzat o cantitate enormă de materiale despre acest fapt al suferinței din cauza vinei. Ei bine, psihologii lumii nu au avut niciun remediu pentru vină, pentru că singurul remediu este Evanghelia. Ce s-a ĂźntĂąmplat, Ăźnsă, Ăźn acești cincisprezece ani este că azi nu mai găsești oameni care să se simtă vinovați, pentru că am născocit o psihologie nouă, care elimină vina. Am Ăźnvățat să dăm vina pe alții. Iar noua terapie este să facă omul complet iresponsabil pentru oricare ar fi vina pe care o simte și să se elibereze de acea vină. Acest lucru se realizează făcĂąnd din mĂąndrie, din Ăźmplinirea de sine, din preamărirea de sine, din gloria eului, din stima de sine cele mai mari virtuți, toate acestea eliminĂąnd vina. Deci, am născocit o psihologie total neduhovnicească, nebiblică, necreștină, care a luat problema vinovăției și a eliminat-o. Ce se ĂźntĂąmplă acum Ăźn biserică este că, Ăźn loc ca predicatorul să predice „eliberarea de vină a păcătoșilor”, se așteaptă de la el să predice respectul de sine unor oameni egocentrici. Întreaga atmosferă s-a schimbat, iar noi am deviat mesajul nostru, pentru că am Ăźngăduit ca filozofiile zilei să creeze un nou fel de păcătos, care crede că nu simte vină. Cel mai important lucru pe care Ăźl poți predica unor păcătoși este păcatul din viața lor, legea lui Dumnezeu pe care au Ăźncălcat-o și iminenta judecată ce-i așteaptă. Acest mesaj nu mai este, Ăźnsă, popular, datorită acestei noi filozofii și psihologii care au eliminat de mult timp vinovăția. Oamenii nu se mai simt vinovați, pentru că au Ăźnvățat că terapia le spune că pot da vina pe cineva care le-a făcut ceva. Și nu contează care e persoana cu care vorbești. Dacă ajungi cu ea Ăźntr-o situație de consiliere, Ăźn mod inevitabil Ăźți va spune: ‚Am fost abuzat! Sunt o victimă! Nu sunt responsabil de felul Ăźn care sunt!’ În felul acesta păcătosul scapă de vina păcatului și de o confruntare directă cu Evanghelia. Îmi plăceau mai mult păcătoșii care se simțeau vinovați, erau mult mai ușor de abordat. Există Ăźnsă oameni care se simt vinovați din cauza păcatului. Felix a tremurat atunci cĂąnd Pavel i-a predicat, dar a continuat să se Ăźnchine idolilor săi. Duhul SfĂąnt Ăźi convinge pe mulți de păcat, neprihănire și judecată, dar mulți dintre cei convinși nu răspund cu pocăință adevărată. Unii pot chiar să-și mărturisească păcatul. Alții pot să renunțe la păcat spunĂąnd: ‚Nu-mi mai place să trăiesc Ăźn acest fel, vreau să mă Ăźndrept.’ Renunță la calea lor, dar nu vin neapărat la credința mĂąntuitoare. Aceasta este reformare, nu regenerare. În nicio măsură, convingerea despre păcat nu este o dovadă concludentă a credinței adevărate. Crede-mă, și demonii sunt convinși de păcatul lor – de aceea tremură – dar nu sunt mĂąntuiți.

6. Siguranța.Unii oameni spun: ‚Păi, trebuie că sunt creștin de vreme ce mă simt ca un creștin. Cred că sunt creștin.’ GĂąndește puțin! Dacă doar a gĂąndi că ești creștin te face să fii creștin, atunci nimeni nu ar putea fi Ăźnșelat, nu-i așa? Pentru că imediat ce te-ai gĂąndit că ești creștin ai și devenit unul. Deci n-ai putea fi Ăźnșelat. Principala țintă a Ăźnșelăciunilor lui Satan este să-i facă să se creadă creștini pe aceia care nu sunt! Acesta-i scopul său. Mulți oameni se simt siguri de mĂąntuirea lor, dar nu sunt mĂąntuiți. Îți spun că sunt milioane de mormoni, de martori ai lui Iehova sau adepți ai științei creștine care cred că sunt Ăźn drum spre ceruri! Ei bine, nu sunt! Oamenii spun: ‚Dumnezeu n-o să mă condamne. Simt lucrul acesta. Sunt sigur de asta. Sunt Ăźn regulă.’ Aceasta nu Ăźnseamnă nimic Ăźn mod necesar.

7. Un moment al deciziei. Aud oameni spunĂąnd: ‚Păi știu că sunt creștin, pentru că Ăźmi amintesc cĂąnd am semnat fișa. Îmi amintesc cĂąnd am spus o rugăciune. Îmi aduc aminte că am ieșit Ăźn față, Ăźn biserică. Știu exact unde mă aflam.’ Am auzit pe mulți spunĂąnd: ‚Îmi amintesc exact unde eram cĂąnd am făcut lucrul acesta.’ Chiar? Ascultă-mă, simplul fapt că Ăźți amintești un moment nu Ăźnseamnă că acel moment reprezintă ceva. Nu Ăźnseamnă că acea decizie este validă. MĂąntuirea nimănui nu este validată de un moment din trecut. Mulți au spus rugăciuni, au ieșit Ăźn față Ăźn biserică, au semnat adeziuni, au fost botezați, au intrat Ăźn camere de rugăciune, s-au alăturat unei biserici și n-au avut niciodată o credință mĂąntuitoare. Acestea sunt, deci, cĂąteva dintre nondovezi. Ele nu dovedesc nimic. Te Ăźntrebi atunci: ‚Ei bine, ce lucruri dovedesc credința mĂąntuitoare?’ Am să-ți dau repede o listă.

LUCRURI CARE DOVEDESC CREDINȚA MÂNTUITOARE

1. Dragostea pentru Dumnezeu. Asta era! Acum am atins inima problemei, pentru că Romani 8:7 spune: „Fiindcă umblarea după lucrurile firii pămĂąntești este vrăjmășie Ăźmpotriva lui Dumnezeu”. Necreștinul Ăźl ofensează pe Dumnezeu, se răzvrătește Ăźnăuntrul lui Ăźmpotriva lui Dumnezeu, dar persoana regenerată este orientată spre a-L iubi pe Domnul cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată mintea și puterea sa. Desfătarea sa este măreția Domnului, care este prima și cea mai mare dintre iubirile unui suflet regenerat. Dumnezeu devine cea mai mare bucurie a lui. Pentru că veni vorba, este o mare diferență Ăźntre dragostea pentru Dumnezeu și acea atitudine egoistă care se concentrează doar asupra propriei fericiri; și Îl privește pe Dumnezeu ca pe un mijloc de a o atinge, Ăźn loc de a avea ca scop glorificarea Lui. De fapt, Isus a spus: „Dacă vă iubiți tatăl și mama mai mult decĂąt pe mine, nu sunteți ucenicii mei” (Matei 10:37). Îl iubești pe Dumnezeu? Iubești natura Lui, slava Lui, numele Lui, Împărăția Lui, sfințenia Lui? Iubești voia Lui? Suprema dragoste pentru Dumnezeu este o evidență decisivă a credinței adevărate. Ți-este inima Ăźnălțată, atunci cĂąnd Îi cĂąnți laude, pentru că Îl iubești?

2. Pocăința de păcat. O dragoste adevărată pentru Dumnezeu trebuie să implice și ură față de păcat. Este un fapt evident. Cine nu pricepe acest lucru? Dacă iubești pe cineva, presupun că dragostea ta Ăźnseamnă că dorești binele acelei persoane, nu-i așa? Dacă ți-aș spune că Ăźmi iubesc soția dar nu prea mă interesează ce i se ĂźntĂąmplă, ai pune la Ăźndoială dragostea mea. Pentru că dragostea adevărată caută ce este mai bine pentru obiectul ei. Deci, dacă spun că Îl iubesc pe Dumnezeu, Ăźnseamnă că trebuie să urăsc păcatul, pentru că păcatul Îl ofensează pe Dumnezeu. Păcatul aduce blasfemie lui Dumnezeu. Păcatul Îl blestemă pe Dumnezeu, caută să Îl distrugă pe Dumnezeu, lucrarea Lui și Împărăția Lui. Păcatul L-a ucis pe Fiul Său. Și dacă spun că Îl iubesc pe Dumnezeu, dar tolerez păcatul, atunci ai toate motivele să te Ăźndoiești de dragostea mea. Nu pot să-L iubesc pe Dumnezeu fără să urăsc ceea ce are ca scop să-L distrugă. Adevărata pocăință implică mărturisirea și Ăźntoarcerea de la păcat. Ar trebui să fiu Ăźndurerat din cauza păcatului meu. Ar trebui să mă Ăźntreb: ‚Sunt eu, oare, profund convins de răutatea păcatului meu? Îl conștientizez eu la fel de rău și de amar după cum este cu adevărat? Crește convingerea mea despre păcat pe măsură ce Ăźnaintez Ăźn umblarea mea cu Cristos? Urăsc păcatul mai mult, pentru că este o ofensă la adresa Dumnezeului meu, pe care Îl iubesc, decĂąt doar pentru că este devastator pentru sufletul meu? Mă Ăźndurerează mai mult atunci cĂąnd păcătuiesc decĂąt atunci cĂąnd sunt Ăźn necaz? Cu alte cuvinte, ce mă Ăźndurerează mai mult, păcatul meu sau nenorocirea mea? Cum mi se par păcatele mele? Multe? Frecvente? Agravate? Sunt eu mai mult Ăźndurerat de păcatele mele decĂąt de ale altora? Acesta este semnul mĂąntuirii. Adevărata credință, care mĂąntuiește, Îl iubește pe Dumnezeu și urăște ceea ce urăște Dumnezeu, adică păcatul.

3. Adevărata smerenie. Adevărata credință manifestă smerenie adevărată. Acest fapt este, Ăźn mod evident, subliniat Ăźn predica de pe munte. Cei săraci cu duhul, cei care sunt flămĂąnzi și Ăźnsetați după neprihănire, aceia care, după cum se spune Ăźn Matei 18, sunt precum copiii, smeriți și dependenți, aceia care se leapădă de sine și Ăźși iau crucea ca să-L urmeze pe Cristos – Domnul Ăźi primește pe aceia care vin cu un duh frĂąnt și plin de pocăință. Iacov spunea că „El dă har celor smeriți.” Trebuie să venim Ăźnaintea Lui așa cum a făcut-o fiul risipitor. Adu-ți aminte ce a spus acesta Ăźn Luca 15, versetul 21: „Tată, am păcătuit Ăźmpotriva cerului și Ăźmpotriva ta, și nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău.” Nu există mĂąndrie Ăźn aceste cuvinte. Nu există aroganța acumulării religioase sau a Ăźmplinirii spirituale, ci doar smerenie autentică.

4. Dedicarea Ăźn a-L glorifica pe Dumnezeu. Adevărata credință, cea care aduce mĂąntuirea, este dovedită și de dorința de a-L glorifica pe Dumnezeu. Orice am face, fie că mĂąncăm, fie că bem, suntem profund preocupați de gloria lui Dumnezeu. Facem ceea ce facem, pentru că vrem să-L glorificăm. O, bineĂźnțeles, de multe ori eșuăm Ăźn a face aceste lucruri, dar viața noastră este Ăźndreptată pe această direcție de a-L iubi pe Dumnezeu, a urĂź păcatul, către smerenie adevărată și lepădare de sine. Astfel, cunoscĂąndu-ne nevrednicia, să fim Ăźn totalitate devotați gloriei lui Dumnezeu.

5. Stăruința Ăźn rugăciune .Rugăciunea smerită, supusă și plină de credință este un semn al mĂąntuirii. Strigăm „Ava, Tată” pentru că Duhul Lui, care este Ăźn noi, ne Ăźndeamnă să o facem. Jonathan Edwards a ținut odată o predică intitulată Ipocriții sunt deficienți Ăźn slujba rugăciunii secrete. Ipocriții se pot ruga public, pentru că ceea ce urmăresc ei este să Ăźi impresioneze pe cei din jur, dar sunt deficienți cĂąnd este vorba de rugăciunea secretă. Un credincios adevărat are o viață de rugăciune personală, privată, Ăźn care caută comuniunea cu Dumnezeu.

6. Dragostea lipsită de egoism.Un alt semn al credinței mĂąntuitoare este dragostea neegoistă. Ioan spunea: „Dacă nu-ți iubești aproapele, pe fratele tău, care este Ăźn nevoie, cum să credem că dragostea lui Dumnezeu locuiește Ăźn tine?” Iar Ăźn 1Ioan 3 el spune: „Dacă Îl iubești pe Dumnezeu, iubești pe cei pe care El Ăźi iubește. Și Îl iubim pe El și pe cei din jur ca răspuns la dragostea pe care El ne-a arătat-o.” Ioan 13 spune: „Prin aceasta va ști lumea că suntem ucenicii Lui, prin dragostea ce o avem unii pentru alții.”

7. Separarea de lume. Pavel le-a spus corintenilor că noi nu am primit duhul acestei lumi, ci Duhul care este de la Dumnezeu. Ioan enunță același lucru astfel: „Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume. Dacă cineva iubește lumea, dragostea Tatălui nu este Ăźn el.” Un credincios adevărat este separat de lume. Repet, noi eșuăm Ăźn aceste domenii, dar acestea sunt direcția vieții noastre. Nu suntem perfecți. Nu am ajuns Ăźncă acolo, dar Îl iubim pe Dumnezeu și vrem să Îl iubim mai mult. UrĂąm păcatul și vrem să Ăźl urĂąm mai mult. Avem o smerenie autentică și o vrem amplificată. Suntem dedicați gloriei lui Dumnezeu. Avem o viață de rugăciune privată. Avem pentru cei din jur o dragoste care vine de la Dumnezeu și vrem să fim separați de lumea aceasta.

8. Creșterea spirituală. Dacă ești creștin adevărat, Ăźnseamnă ca ești Ăźn creștere. Asta Ăźnseamnă că devii din ce Ăźn ce mai mult ca și Cristos. Viața se dezvoltă. Dacă ești viu, vei crește. Nu există alternativă. Te vei Ăźmbunătăți! Vei spori! Vei crește, pentru că Cel care a Ăźnceput această lucrare o va duce la bun sfĂąrșit (Filipeni 1:6). Procesul va continua. Duhul te va purta de la un nivel al slavei la următorul. Privește-ți, deci, viața. Vezi creștere spirituală? Sesizezi scăderea frecvenței păcatului și mărirea standardului de neprihănire și umblare cu Dumnezeu? 9. Ascultarea Viață de ascultare. „Toate mlădițele Ăźn Mine vor aduce roadă”, spune Isus Ăźn Ioan 15. În Efeseni 2:10 Pavel spune: „Căci noi suntem lucrarea Lui și am fost zidiți Ăźn Cristos Isus pentru faptele bune, pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm Ăźn ele.” Aceasta este ascultarea. Suntem mĂąntuiți pentru ascultarea credinței. Privește la viața ta. Vezi toate aceste lucruri? Inclusiv dragostea neegoistă, separarea de lume, creșterea spirituală și ascultarea? Dacă da, acestea sunt dovezi ale adevăratei credințe mĂąntuitoare.


Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...MOBILIER, BICICLETE, HAINE, TERMOPANE, SALTELE...Vezi aici!