Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Un premergător și un predicator cu o predică necesară secolului XXI

Publicat la 2012-08-01 de Traian

În 21octombrie 2002, Billy Graham a avut o cruciadă de evanghelizare Ăźn Dallas, Texas. O mulțime record de 82000 de oameni au venit să-l asculte. Partea muzicală a fost susținută de Michael W. Smith, Jars of Clay, Kirk Franklin și dc Talk. Apoi, cĂąnd a venit momentul ca Billy Graham să vorbească, el a fost introdus de fostul președinte al SUA George Bush.  Ce compliment extraordinar pentru Billy Graham și pentru credincioșia lui Ăźn predicarea Evangheliei.

Dacă Domnul Isus ar fi trebuit să predice pe stadionul de fotbal din Dallas, Texas, pe cine am aștepta ca să-I facă introducerea. Am putea fi siguri că oamenii nu l-ar pune Ăźn topul listei lor pe Ioan Botezătorul. Într-un anumit sens, am putea spune că misiunea vieții lui Ioan Botezătorul  a fost să-L introducă pe Isus ca Mesia promis al lui Dumnezeu. Dar cine s-ar fi gĂąndit că Dumnezeu va alege un om Ăźntocmai ca Ioan pentru această slujbă? El era ‘un om al pustiei’, care din copilărie a crescut Ăźn deșert: „Iar pruncul creștea și se Ăźntărea Ăźn duh. Și a stat Ăźn locuri pustii pĂąnă Ăźn ziua arătării lui Ăźnaintea lui Israel.” (Luca 1:80).

Premergătorul

Ioan Botezătorul era cu șase luni mai vĂąrstnic decĂąt verișorul său, Isus (Luca 1:26-36).  Parohia sa neobișnuită fiind pustia Iudeii- o regiune aridă care se Ăźntindea de la Ierusalim pĂąnă la Iordan. Lucrarea pregătitoare a lui Ioan Botezătorul fusese profețită de Isaia, cu mai bine de 500 de ani Ăźn urmă (Isaia 40:3-5).
Era o normalitatea Ăźn vremea Domnului Isus ca să fie anumiți premergători care să preceadă venirea unor persoane importante cu scopul de a le pregăti calea. De exemplu, cĂąnd un Ăźmpărat urma să viziteze un oraș din imperiul său, emisarii lui mergeau Ăźnaintea lui pentru a-i anunța vizita. Ei se asigurau că orașul era Ăźn condiții bune ĂźncĂąt să-l poată primi. Uneorii slujitorii lui chiar trebuiau să construiască anumite drumuri sau să Ăźndepărteze orice denivelare pentru ca Ăźmpăratul să poată ajunge confortabil la destinație. Ioan L-a precedat pe Isus Ăźn nașterea lui, Ăźn apariția lui publică, dar și Ăźn moartea lui. Heraldul proclama venirea regelui tuturor celor care-l ascultau.

Predicatorul

Între Maleahi și Matei au trecut 400 de ani de Ăźntunecime fără lumină dumnezeiască. Patru sute de ani de tăcere fără o voce profetică. Și deodată, dramatic, neașteptat, apare un om ciudat pe nume Ioan care este ca o lumină pe cerul Ăźntunecat al spiritualității evreilor. Măreția lui Ioan nu poate fi pusă la Ăźndoială. Fiecare din cele patru Evanghelii Ăźncepe cu anumite amănunte despre lucrarea lui Ioan Botezătorul. Domnul Isus Însuși a vorbit despre Ioan: „Adevărat vă spun că, dintre cei născuți din femei, nu s-a sculat nici unul mai mare decĂąt Ioan Botezătorul
” (Matei 11:11). Ioan era mai mare decĂąt Noe, Avraam, Isaac, Iacov sau Iosif; mai mare decĂąt Moise, Ilie, David, Daniel sau decĂąt oricare alt mare om al Vechiului Testament. El a fost mai mare decĂąt oricare dintre Ăźmpărații, filosofii sau liderii militari ai istoriei.

Ioan era un nume obișnuit Ăźn timpurile Noului Testament și este forma greacă a ebraicului Johanan (2Împărați 25:23) care Ăźnseamnă „Yahweh este grațios”. Botezătorul era un epitet dat lui Ioan datorită faptului că Ăźi chema pe oameni la botezul pocăinței (Marcu 1:4).  Ioan a fost numit de Dumnezeu Însuși și pus deoparte Ăźncă din pĂąntecele mamei sale (Luca 1:15, 16).
Ioan a fost heraldul Domnului Isus. El a fost cel care a proclamat cu putere venirea Regelui. El și-a știut bine poziția și menirea lui. El niciodată nu a rĂąvnit sau acceptat onoare pentru el Ăźnsuși, ci dorea ca Mesia să crească, iar el să se micșoreze (Ioan 3:30). El nu a căutat avantaje pămĂąntești sau aplaudele oamenilor. CĂąnd au venit preoții și leviții din Ierusalim ca să-l Ăźntrebe cu privire la identitatea sa, Ioan a răspuns: „Nu sunt eu Hristosul” (Ioan 1:19-20). CĂąnd ei au insistat Ăźnsă să afle cine este, el le-a răspuns: „Eu, a zis el, sunt glasul celui ce strigă Ăźn pustie: `Neteziți calea Domnului cum a zis proorocul Isaia.” (Ioan 1:23).

Întrebarea adresată lui Ioan dacă nu cumva este el Ilie arată cĂąteva elemente importante din gĂąndirea evreiască din acea vreme. La fiecare ceremonie de Paște evreiesc (chiar și astăzi) se obișnuia ca un pahar să fie rezervat la masă pentru Ilie. La tăierea Ăźmprejur a unui băiat iudeu era plasat un scaun pentru Ilie. Anticiparea era aceasta, dacă Ilie va apărea și se va așeza pe scaun sau va bea din pahar atunci Mesia va veni. Credința aceasta se baza pe Maleahi 4:5-6. Așa după cum Ioan Ăźnsuși mărturisea, nu era el Ilie Ăźn sensul literal. Însă el era cu adevărat Ilie pe care prorocul Maleahi a prezis că va veni (Maleahi 4:5-6). Ilie cel pe care Ăźl așteptau evreii nu era același cu cel din planul lui Dumnezeu: „
Isus le-a zis: 
vă spun că Ilie a și venit, și ei nu l-au cunoscut, ci au făcut cu el ce au vrut
” (Matei 17:11-13).
 
Predica

Mesajul lui nu era poleit cu vorbe măgulitoare, ci tranșant și la subiect. Nu se grăbea să-i primească pe toți cei care veneau la el, ci Ăźi filtra Ăźn lumina Duhului SfĂąnt. Acesta a fost omul pe care Dumnezeu l-a ales să facă introducerea la marea lucrarea a MĂąntuitorului. Indiferent ce ar gĂąndi unii despre Ioan, nimeni nu poate nega succesul lui. Mesajul lui a avut un mare impact asupra multora, după cum Ăźngerul Ăźi spusese cu 30 de ani Ăźn urmă lui Zaharia (Luca 1:15-16). Chiar și un om ca Irod a ezitat să-l rănească pe Ioan. Pe de-o parte Irod avea frică de mulțimi, deoarece aceștia Ăźl repectau pe Ioan (Matei 14:5), dar pe de altă parte, Irod Ăźnsuși se temea de Ioan (Marcu 6:20). Deși Ioan din cĂąte se pare nu a călătorit, aflăm din CuvĂąnt că el avea ucenici chiar și Ăźn Efes (Faptele Apostolilor 18:24-26, Faptele Apostolilor 19:1-7) .

 

Mesajul lui Ioan: „Pocăiți-vă căci Împărăția cerurilor este aproape” (Matei 3:2) era un anunț că Împăratul era aproape de apariția Lui. Înțelesul pocăinței Ăźn cadrul iudaismului era acela de schimbare a atitudinii omului față de Dumnezeu lucru care rezulta Ăźntr-o reformă morală și religioasă a conduitei indivizilor. Marele Ăźnvățat evreu din evul mediu Maimonides definea pocăința: „Ce este pocăința? Pocăință Ăźnseamnă că păcătosul Ăźși abandonează păcatul, Ăźl scoate afară din gĂąndurile lui și Ăźși stabilește pe deplin Ăźn mintea lui că nu Ăźl va mai repeta.”
Știrea că Hristosul va apare Ăźn curĂąnd era deasemenea și o provocare pentru liderii religioși (Matei 3:7-10). Scopul lui Hristos era să „mĂąntuiască poporul de păcatele sale” (Matei 1:21). Pentru aceasta era Ăźnsă necesar ca oamenii să-și recunoască păcatele. Dacă oamenii persistau Ăźn păcatele lor  atunci venirea lui Mesia va fi spre osĂąnda lor și nu spre mĂąntuirea lor.

Predicarea lui Ioan era o chemare la pocăință. Dar ce este pocăința? CuvĂąntul pocăință vine de la grecescul metanoia și Ăźnseamnă „schimbare Ăźn gĂąndire și transpunere Ăźn practică a acestei gĂąndiri”. Ioan nu se mulțumea cu regretul sau cu remușcarea; el cerea roade corespunzătoare pocăinței (Matei 3:8). Trebuiau să existe dovezi ale unei gĂąndiri schimbate.
Ioan i-a chemat pe oameni la „roade vrednice de pocăința lor”. Mesajul lui nu a fost doar unul negativ, ci a fost și o provocare pozitivă adresată oamenilor cu scopul ca aceștia să se apropie de standardele morale ale lui Dumnezeu. El nu doar i-a acuzat pe oameni de ceea ce făceau, ci el le-a și arătat cum ei pot fi ceea ce Dumnezeu așteaptă de la ei. El nu doar i-a condamnat pe oameni pentru ceea ce erau, ci i-a și provocat să fie ceea ce Dumnezeu a planificat pentru ei. El nu s-a mulțumit să arate Ăźntunericul cu degetul, ci a aprins și o lumină. Se poate vedea și astăzi că Biserica de multe ori a fost ocupată să le spună oamenilor ce să nu facă, și prea puțin s-a ocupat să le spună acestora ce să facă.

Ioan a propovăduit nu numai pocăința, ci și botezul pocăinței (Marcu 1:4). Botezul era un rit comun evreilor din primul și al doilea secol dar numai Ăźn conexiune cu prozeliții dintre neamuri. Dacă cineva din mediul păgĂąn dorea să devină un fiu al lui Israel, el trebuia să Ăźndeplinească atunci trei criterii: 1)circumcizia (dacă era bărbat), 2)botezul prin cufundare Ăźn prezența a trei martori și 3)jertfa adusă la Templu. Însă Ioan a propovăduit un botez nu doar pentru păgĂąni, ci și pentru cei care se lăudau că făceau parte din spița genealogică a lui Avraam (Matei 3:9).

Matei era un evreu și a scris pentru o audiență evreiască. El a subliniat reacția lui Ioan față de liderii religioși contemporani lui. Prin Duhul SfĂąnt el a realiat că unii nu s-au pocăit cu adevărat ci ei erau doar niște ipocriți, erau ca o cutie de conservă frumoasă Ăźn exterior dar cu putreziciune Ăźn interior. Fariseii erau tradiționaliștii acelor vremuri, Ăźn timp ce saducheii erau mai liberali. Bogații saduchei erau la cĂąrma „afacerilor din templul” pe care l-a curățat Isus.

Ioan i-a numit „pui de năpĂąrci”. NăpĂąrcile acestea erau mici Ăźnsă foarte otrăvitoare. Ele erau și mai periculoase din cauza faptului că atunci cĂąnd nu se deplasau dădeau impresia că sunt niște ramuri sau niște lemne subțiri pentru foc. Aceasta este exact ceea ce i s-a ĂźntĂąmplat lui Pavel pe insula Malta cĂąnd a strĂąns lemne pentru foc (Faptele Apostolilor 28:1-6). La fel cum năpĂąrcile erau periculoase din cauza impresiei false pe care o dădeau tot așa și liderii religioși erau periculoși prin masca pe care o purtau.

„Pui de năpĂąrci de ce fugiți de mĂąnia viitoare?” În vremea aceea din cauza căldurii foarte mari, păioasele care creșteau lĂąngă rĂąul Iordan se aprindeau și lua foc. NăpĂąrcile care trăiau Ăźn acea zonă a păioaselor pentru a scăpa de mĂąnia focului fugeau repede Ăźn rĂąul Ioardan. Însă se pune o Ăźntrebare. CĂąnd se reĂźntorceau din apă, ce ieșeau: pește sau năpĂąrcă? BineĂźnțeles că năpĂąrcă. Natura nu i se schimba deloc. În acelaș mod fariseii și saducheii credeau că pot fugi de mĂąnia focului viitor  Ăźmbăindu-se Ăźn rĂąul Iordan. Ioan Ăźnsă știa că atunci cĂąnd oamenii aceștia vor ieși din apă vor avea tot natură de viperă și nu de altceva.

Concluzii

Ioan n-ar rezista nici șase săptămĂąni pe străzile unui oraș modern de astăzi. Ar fi aruncat la Ăźnchisoare sau Ăźntr-o casă de nebuni, fiindcă s-ar ridica Ăźmpotriva păcatului și nu și-ar ținea gura. Evangheliștii de astăzi sunt pregătiți să facă orice pentru oricine, doar să atragă lumea să vină Ăźn față să capete niște broșuri. Un așa creștinism ușor fără pocăință și reverență, aduce dezonoare sĂąngelui vărsat la Calvar. Ioan Botezătorul n-a făcut minuni- adică n-a existat nici un puhoi de oameni care să curgă spre el și să-l vadă cum vindecă. Dar a provocat nivelul spiritual al unei națiuni Ăźntregi.

Ioan Botezătorul a fost un om cu un mesaj sub ungerea puterii Duhului. Mulțimile au auzit strigătul lui: „Pocăiți-vă!”. Astăzi suntem Ăźntr-o molimă Ăźn care predicatorii au mai multă grijă să aibe capetele pline, decĂąt să aibe inimile cu foc.
Ioan este predicatorul care ne cheamă pe fiecare dintre noi la o pocăință mai adĂąncă și mai reală. Adevărata pocăință nu valorează absolut nimic, dacă se rezumă doar la cĂąteva lacrimi, un oftat de regret și puțină spaimă. Noi trebuie să ne lăsăm de păcatele noastre pășind pe calea nouă și curată a sfințeniei.

Stroia Marius Daniel, Biserica Baptistă nr. 1 Zalău


Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...PRODUCATOR DE POMI FRUCTIFERI...Vezi aici!