Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Cele zece porunci

Publicat la 2012-07-18 de Traian

1. Să nu ai alți dumnezei afară de Mine

Prin această primă poruncă Dumnezeu cere omului să I se Ăźnchine, Lui singur. Nu numai cei care se Ăźnchină la soare, la lună și la stele calcă această poruncă: ci fiecare dintre noi o călcăm cĂąnd dăm altui lucru sau altei persoane decĂąt Lui Dumnezeu primul loc Ăźn gĂąndurile sau Ăźn afecțiunile noastre. Adeseori poate fi vorba de un sport, care ne acaparează, sau o ocupație care ne pasionează, o ambiție egoistă, o persoană din care facem un idol... Poate că adorăm un dumnezeu din aur sau din argint, sub forma unui plasament sigur Ăźn bancă, sau un dumnezeu din lemn sau din piatră, Ăźn formă de proprietăți și avuții, care ne acaparează. Nici unul din aceste lucruri nu este rău prin el Ăźnsuși; devine Ăźnsă rău cĂąnd noi Ăźi acordăm Ăźn viața noastră locul care aparține numai lui Dumnezeu. Rădăcina păcatului constă Ăźn faptul de a ne pune Ăźn valoare pe noi Ăźnșine Ăźn detrimentul lui Dumnezeu. Ceea ce se spune despre englez că este un „self-made man”, adică cel ce se adoră pe sine Ăźnsuși, este adevărat pentru toți oamenii. A păzi prima poruncă, după cum a spus Isus, Ăźnseamnă „a iubi pe Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta și cu tot cugetul tău” (Luca 10:27); voia Lui să ne fie călăuză și gloria Lui, țintă. El să fie Cel dintĂąi Ăźn gĂąndurile, vorbele și faptele noastre; Ăźn muncă, Ăźn timpul nostru liber; Ăźn prietenie și Ăźn folosința banilor, a timpului și talentelor noastre. Nici un om n-a ascultat de această poruncă, afară de Isus din Nazaret.

2. Să nu-ți faci chip cioplit

Prima poruncă privește obiectul adorației noastre, a doua se referă la felul de a ne Ăźnchina. Prima poruncă proclamă că Dumnezeu este unic: a doua că El este duh. În cea dintĂąi Dumnezeu cere adorația noastră exclusivă, Ăźn a doua o Ăźnchinare sinceră și spirituală. Căci „Dumnezeu este Duh; și cine se Ăźnchină Lui, trebuie să I se Ăźnchine Ăźn duh și Ăźn adevăr” (Ioan 4:24). Poate că mĂąinile noastre n-au modelat niciodată vreun chip de idol de metal, dar cĂąt sunt de necurate gĂąndurile ce le purtăm Ăźn noi? Apoi deși această poruncă nu interzice formele exterioare de Ăźnchinare, ea ne obligă la o totală sinceritate. Poate că mergem la Biserică, dar ne Ăźnchinăm, cu adevărat? Poate că citim Biblia, dar L-am lăsat oare pe Dumnezeu, să ne vorbească prin ea, și apoi, am făcut noi ce am promis să facem? Nu folosește la nimic să-L cinstim pe Dumnezeu, cu buzele, dacă inimile noastre sunt departe de El (Isaia 29:13 citat Ăźn Marcu 7:6). Acesta este păcatul fariseului și idolatrului. A pune preț pe riturile exterioare ale religiei fără sinceritate, Ăźnseamnă a-ți bate joc de Dumnezeu.

3. Să nu iei Ăźn deșert Numele Domnului, Dumnezeului tău

Numele lui Dumnezeu reprezintă Persoana Lui. În Biblie sunt texte care ne poruncesc să-I cinstim Numele, iar Ăźn rugăciunea Lui (Tatăl nostru), Domnul Isus ne Ăźnvață să ne rugăm pentru ca Numele Lui să fie sfințit (Matei 6:9și Luca 11:2). Numele Lui cel sfĂąnt poate fi profanat prin ușurătatea limbajului nostru, și din cĂąnd Ăźn cĂąnd ar fi bine să ne revizuim vocabularul. Dar a lua Ăźn deșert Numele Domnului nu-i numai o problemă de cuvinte, ci aceasta privește și gĂąndurile și faptele noastre. Ori de cĂąte ori purtarea noastră nu corespunde cu credința noastră, și cĂąnd fapta contrazice vorba, noi luăm Ăźn deșert Numele lui Dumnezeu. A numi pe Dumnezeu „Domnul” și a nu asculta de El, aceasta Ăźnseamnă luarea Ăźn deșert al Numelui Său. A chema pe Dumnezeu Tată” și a fi plin de teamă și de Ăźndoială, Ăźnseamnă a tăgădui Numele Lui. A vorbi Ăźntr-un fel și a acționa invers Ăźnseamnă fățărnicie, deci a lua Numele Domnului Ăźn deșert.

4. Adu-ți aminte de ziua de odihna, ca s-o sfințești

Sabatul evreiesc și Duminica creștină sunt o instituție divină. A pune deoparte o zi din șapte nu este numai o rĂąnduială omenească, nici o convenție socială, ci este planul lui Dumnezeu. Isus a subliniat că Dumnezeu a făcut Sabatul pentru om (Marcu 2:27). Dumnezeu știe că omul are nevoie de odihnă și destindere pentru trup, — iar sufletul are trebuință de un moment cĂąnd să se Ăźnchine, și să-L adore pe Dumnezeu. De aceea Sabatul, este o zi de odihnă și de adorare a lui Dumnezeu. Dar cĂąți dintre noi păstrează astfel Sabatul? Nu numai că noi lucrăm adeseori, Ăźn ziua de odihnă, dar alții sunt obligați să lucreze din cauza noastră și noi le refuzăm atĂąt lor cĂąt și nouă acest timp de odihnă și Ăźnchinare! Această a patra poruncă ne cere să lucrăm șase zile și a șaptea să ne odihnim! Așadar, Duminica este o zi „sfĂąntă”, adică pusă deoparte pentru Dumnezeu. E ziua Domnului, nu a noastră. De aceea ea trebuie petrecută pentru slava Lui și nu pentru plăcerea noastră egoistă.

5. Cinstește pe tatăl și pe mama ta

Aceasta a cincea poruncă cuprinsă Ăźn prima parte a celor 10 porunci privește tot Ăźndatoririle noastre către Dumnezeu, către părinții noștri, cel puțin atĂąt timp cĂąt suntem copii, ea reprezintă pentru noi, autoritatea lui Dumnezeu. Ori unii tineri, tocmai ei se poartă adeseori, față de părinții lor cu mult egoism și neglijență. Chiar ajunși la vĂąrstă matură suntem ingrați, nepăsători, neglijăm să dăm părinților noștri cinstea și dragostea pe care le o datorăm. Oare ne gĂąndim noi adeseori la ei, să le facem o bucurie și să le scriem? Ne ducem să-i vedem? Îl ajutăm noi cĂąnd au nevoie de asistență medicală?

6. Să nu ucizi

În această poruncă nu este vorba numai de interzicerea de o omorĂź. Dacă privirile ar putea ucide, mulți oameni ar putea fi socotiți ucigași! Dacă s-ar deveni ucigaș, pronunțĂąnd cuvinte care rănesc, cĂąți oameni ar fi. vinovați! A se mĂąnia pe cineva fără pricină, a-l jigni e tot atĂąt de grav ca și o crimă. Ioan trage o concluzie logică cĂąnd scrie: „Cine urăște pe fratele său este un ucigaș” (1 Ioan 3:15). Orice mĂąnie, orice explozie de pasiune neĂźnfrĂąnată, ura, dorința de răzbunare, toate acestea sunt ucideri. Putem ucide prin limba noastră rea, sau prin neglijența noastră conștientă. Putem omorĂź din dispreț și gelozie. Fiecare dintre noi simțim vinovați Ăźn acest domeniu.

7. Să nu preacurvești

Și această poruncă la rĂąndul ei implică un sens mult mai larg decĂąt cea ce privește infidelitatea conjugală. Porunca se referă la orice fel de relații sexuale Ăźn afara legăturilor conjugale, pentru care ele au fost create. Deci ea include flirtul, experiențele, precum și practicile sexuale anormale. Ea se aplică de asemenea Ăźmpotriva tuturor perversiunilor sexuale, căci, chiar dacă omul și femeia nu poartă răspunderea unui instinct pervers, sunt răspunzători dacă se dedau la ele. Ea include viața conjugală și condamnă toate divorțurile. Porunca se referă și la lectura lucrărilor pornografice, și Ăźntreținerea gĂąndurilor necurate. Isus a lămurit Ăźn mod clar și simplu această poruncă cĂąnd a spus: „Oricine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a și preacurvit cu ea Ăźn inima lui” (Matei 5:28). Precum a păstra gĂąnduri ucigașe Ăźn inimă, echivalează cu a comite un omor, tot așa a Ăźntreține gĂąnduri de curvie Ăźn cugetul său. Înseamnă a comite adulter. De fapt această poruncă vizează orice abuz și Ăźnjosire față de puterea de procreație, acest dar sfĂąnt, și minunat dat de Dumnezeu oamenilor.

8. Să nu furi

A fura Ăźnseamnă a lipsi pe cineva de ce este al său sau de ce i se datorește. Nu numai furtul de bani sau de alte bunuri Ăźnseamnă călcarea acestei porunci. La fel furăm cĂąnd nu declarăm corect impozitele sau alte plăți ce avem de făcut. A fura, Ăźnseamnă a ne Ăźnsuși ceea ce găsim, lumea spune a „șterpeli” dar Dumnezeu numește furat. A sili pe alții să lucreze prea mult, a-i plăti insuficient, e tot furt. Puțini dintre noi, poate nici unul, nu ar putea pretinde să fi fost de o cinste absolută Ăźn toate afacerile personale și comerciale!

Toate aceste porunci negative au și un aspect pozitiv. Să nu ucizi, lasă să se Ăźnțeleagă că trebuie să te străduiești din toate puterile să ocrotești sănătatea și viața altora. Nu ajunge să nu comiți adulterul Ăźn fapt, porunca cere o atitudine rezervată, pură și fără echivoc Ăźnspre persoana de sex opus. De asemeni nu Ăźnseamnă că eviți furatul dacă ești meschin sau zgĂąrcit. Apostolul Pavel nu se mulțumea numai să interzică unui hoț să fure; el Ăźi cerea să se și apuce de muncă. Și nu numai atĂąta, ci să stăruiască Ăźn muncă cinstită, pĂąnă cĂąnd „va avea ce să dea celui lipsit” (Efeseni 4:28).

9. Să nu mărturisești strĂąmb Ăźmpotriva aproapelui tău

Cele cinci ultime porunci exprimă respectul datorit drepturilor semenilor noștri. A le călca Ăźnseamnă a jefui omul de bunurile cele mai prețioase: viața (să nu ucizi”), căminul și onoarea lui (să nu preacurvești”), avutul (să nu furi”), și renumele (să nu mărturisești strĂąmb Ăźmpotriva aproapelui tău”), - aceasta arată o nouă poruncă. Ea nu privește numai martorii chemați Ăźn instanță ci include jurămĂąntul strĂąmb, și orice fel de scandal, de calomnie și de bĂąrfeală, toate minciunile și exagerările spuse dinadins și toate distorsiunile de la adevăr. Putem să „mărturisim strĂąmb” ascultĂąnd zvonurile răuvoitoare sau răspĂąndindu-le, precum și făcĂąnd glume pe socoteala altora, necorectĂąnd afirmările greșite, prin tăcerea ca și prin vorbirea noastră.

10. Să nu poftești

A zecea poruncă este cea mai revelatoare dintre toate. Ea transformă Decalogul dintr-un cod de legi exterioare, Ăźntr-un etalon de etică morală. Pofta face parte din viața noastră interioară; ea se ascunde Ăźn inima și mintea omului. Lucrurile pe care nu trebuie să le poftim și care sunt menționate Ăźn chip special Ăźn această poruncă sunt uimitor de actuale: Ăźn timpuri de lipsă de locuințe se poftește peste tot „casa aproapelui”. Dacă, bărbații n-ar pofti nevasta aproapelui, n-ar fi atĂątea divorțuri, care umplu tribunalele. „Pofta... este o idolatrie” scrie Pavel Ăźn Coloseni 3:5 (traducerea romĂąna, scrie lăcomia”, nota trad.), iar, drept contrast tot Pavel menționează: „Evlavia Ăźnsoțită de mulțumire este un mare cĂąștig” (1 Timotei 6:6).

EnumerĂąnd aceste porunci, am pus Ăźn lumină un teribil inventar al păcatului. AtĂątea fapte rele și urĂąte se petrec Ăźn adĂąncul vieții noastre, Ăźn ascunsul minților noastre, - ce nu se văd la suprafață! și noi reușim adeseori să le ascundem chiar și de noi Ăźnșine. Dar Dumnezeu vede aceste lucruri. Ochiul Său pătrunde pĂąnă Ăźn străfundul inimilor noastre: „Nici o făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol și descoperit Ăźnaintea ochilor Aceluia, cu care avem a face” (Evrei 4:13). El ne vede așa cum suntem noi cu adevărat, și Legea Lui arată păcatele noastre așa cum sunt. De fapt, acesta a fost scopul Legii: să scoată păcatul la iveală, căci „prin Lege vine cunoștința deplină a păcatului” (Romani 3:20).

C.H. Spurgeon, vestitul predicator din secolul al 19-lea, cĂąnd avea Ăźncă numai 14 ani, a fost cuprins de simțul păcătoșeniei sale. Două adevăruri l-au copleșit: „Maiestatea lui Dumnezeu și păcătoșenia lui”. El era zdrobit de sentimentul netrebniciei și nevredniciei lui. „Nu șovăiesc să spun” scrie el,” că cei care ar fi cercetat viața mea n-ar fi găsit nici un păcat extraordinar. Dar privind spre mine Ăźnsumi, eu vedeam cum Ăźl jignesc pe Dumnezeu prin păcatul meu, cu toate că nu eram nici mincinos, nici necinstit, nici blestemător ca alți băieți. Dar deodată l-am văzut pe Moise aducĂąnd Legea... cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu. Și cĂąnd le-am citit, toate zece Ăźmpreună parcă mă osĂąndeau Ăźn fața Dumnezeului celui de trei ori SfĂąnt”.

Așa se ĂźntĂąmplă și cu noi. Nimic nu ne convinge că suntem păcătoși ca Legea cea sfĂąntă și dreaptă a lui Dumnezeu

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...MATERIAL SADITOR-PROIECTARE SI INTRETINERE GRADINI...Vezi aici!