Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Este crucea un simbol crestin?

Publicat la 2012-07-11 de Traian

Larga răspĂąndire a simbolului crucii – originea ei antică – istoria ei superstițioasă – diferitele ei forme și semnificația lor

CRUCEA ESTE recunoscută ca fiind unul dintre cele mai importante simboluri ale bisericii romano-catolice. Ea este expusă pe vĂąrful acoperișurilor și al turnurilor. Este văzută pe altare, pe mobilier și pe veșmintele ecleziastice. Forma majorității bisericilor catolice este ca cea a unei cruci. În căminele, spitalele și școlile catolice, crucea Ăźmpodobește pereții. Pretutindeni, crucea este vizibil onorată și adorată – Ăźn sute de moduri!

CĂąnd un sugar este stropit cu apă, preotul face semnul crucii deasupra frunții lui, spunĂąnd: „Primește semnul crucii pe fruntea ta”. În timpul confirmării, candidatul este Ăźnsemnat cu semnul crucii. În Miercurea cenușii (zi de miercuri Ăźn care Ăźncepe postul Paștelui - n.tr.) se folosește cenușă pentru a se face o cruce pe frunte. CĂąnd catolicii intră Ăźn clădirea bisericii, Ăźși Ăźnmoaie degetul arătător al mĂąinii drepte Ăźn „apă sfințită”, Ăźși ating fruntea, pieptul, umărul stĂąng și umărul drept – trasĂąnd astfel forma crucii. Același semn este făcut Ăźnainte de luarea mesei. În timpul liturghiei, preotul face semnul crucii de 16 ori și binecuvĂąntează altarul cu semnul crucii de 30 de ori.

În bisericile protestante, la modul general, oamenii nu cred Ăźn facerea semnului crucii cu degetele. Ei nu se apleacă Ăźnaintea crucilor, nici nu le folosesc ca obiecte de Ăźnchinare. Ei au Ăźnțeles că aceste lucruri sunt nescripturale și ținĂąnd de superstiție. Dar folosirea crucii s-a păstrat Ăźn continuare pe turnuri de biserică, pe amvoane și Ăźn diverse alte moduri ca forme de Ăźmpodobire.

Primii creștini n-au considerat crucea pe care a murit Isus ca un simbol al virtuții, ci mai degrabă ca „lemnul blestemat”, un mijloc al morții și al „rușinii” (Evr.12:2). Ei nu s-au Ăźncrezut Ăźntr-o veche cruce tristă. Dimpotrivă, credința lor era Ăźn ceea ce s-a Ăźndeplinit pe cruce; și prin această credință, ei au cunoscut iertarea deplină și completă a păcatului! Ăźn acest sens au predicat apostolii despre cruce și au preamărit-o (l.Cor.l:17,18). N-au vorbit niciodată despre cruce ca despre o bucată de lemn pe care ar putea-o atĂąrna cineva de un lănțișor Ăźn jurul gĂątului sau pe care ar purta-o la mĂąnă ca protector sau talisman. O astfel de Ăźntrebuințare a crucii a apărut mai tĂąrziu.

Crucea a ajuns să fie considerată ca simbol creștin doar din momentul Ăźn care creștinismul a Ăźnceput să fiepăgĂąnizat (sau, așa cum preferă unii, păgĂąnismul a fost creștinizat). În anul 431 s-au introdus crucile Ăźn biserici și Ăźn Ăźncăperi, iar folosirea crucilor pe turle nu a apărut decĂąt prin 586.1 În secolul 6, imaginea crucifixului a fost autorizată de biserica de la Roma.2 Nu li s-a cerut caselor particulare să posede cruce decĂąt ĂźncepĂąnd cu al doilea Conciliu din Efes.3

Dacă crucea este un simbol al creștinismului, nu se poate afirma cu corectitudine că ar fi avut originea Ăźn cadrul creștinismului, căci Ăźntr-o formă sau alta a fost un simbol sacru cu mult Ăźnaintea erei creștine și printre multe popoare necreștine. Conform dicționarului An Expository Dictionary of New Testament Words, ea și-a avut originea printre babilonienii din Caldeea antică. „Forma bisericească a unei cruci cu două raze
 și-a avut originea Ăźn Caldeeaantică și a fost folosită ca simbol al zeului Tamuz (apărĂąnd Ăźn forma misticului Tau, inițialele numelui său) Ăźn acea țară și Ăźn ținuturile dimprejur, inclusiv Egiptul
 Pentru a face să crească prestigiul sistemului ecleziastic apostat, păgĂąnii au fost primiți Ăźn sĂąnul bisericilor fără regenerarea prin credință, și li s-a permis Ăźn mare parte să-și păstreze semnele și simbolurile păgĂąne. De aceea Tau sau T, Ăźn forma ei cea mai frecventă, cu bara orizontală pusă mai jos, a fost adoptată ca să reprezinte crucea lui Cristos”!4

În orice carte despre Egipt care arată vechile monumente și ziduri ale templelor antice, se poate vedea folosirea cruciiTau. Imaginea de mai jos Ăźl prezintă pe Amon, zeul egiptean, care ține Ăźn mĂąnă o cruce Tau.

Ilustrația alăturată, luată de pe o clădire a lui Amenofis IV din Teba, Ăźn Egipt, Ăźl arată pe un rege cum se roagă. Observați cercul rotund al soarelui cu o reprezentare mistică a zeului-soare sub el. Un cunoscut istoric spune referitor la Egipt: „Aici găsim, neschimbate de mii de ani, printre cele mai sacre hieroglife ale ei, crucea Ăźn diverse forme
 dar cea care este cunoscută Ăźn mod deosebit ca fiind ,crucea din Egipt’ sau crucea Tau are forma literei T, adesea cu un cerc sau un oval deasupra ei. Totuși, acest simbol mistic nu a fost specific acestei țări, ci a fost venerat
 printre caldei, fenicieni, mexicani și Ăźn fiecare popor antic din ambele emisfere”.5

Pe măsură ce simbolul crucii s-a răspĂąndit Ăźn diverse națiuni, folosirea lui s-a dezvoltat Ăźn diferite moduri. Printre chinezi, „crucea este
 recunoscută a fi una dintre cele mai vechi reprezentări artistice
este Ăźnfățișată pe zidurile pagodelor lor, este pictată pe felinarele folosite la iluminarea celor mai tainice nișe din templele lor”.6

Crucea a fost un simbol sacru Ăźn India timp de secole printrenecreștini. A fost folosită la Ăźnsemnarea borcanelor cu apă sfĂąntă luată dinGange, precum și ca un simbol al sfinților Jaina dezĂźncarnați. În partea centrală a Indiei, au fost descoperite două cruci grele de piatră care datează cu mult Ăźnaintea erei creștine – una avĂąnd peste trei metri, cealaltă peste doi metri. Budiștii, și numeroase alte secte din India, Ăźi Ăźnsemnau pe adepții lor pe cap cu semnul crucii.7

Pe continentul Africa, la Susa, băștinașii Ăźnfig o cruce Ăźn rĂąul Gitche. Femeile Kabile, deși sunt mahomedane, Ăźși tatuează o cruce Ăźntre ochi. În Wanyamwizi, zidurile sunt Ăźmpodobite cu cruci. Yarick-ii, care au Ăźntemeiat un șir de regate din Niger pĂąnă la Nil, aveau o imagine a crucii pictată pe scuturile lor.8

CĂąnd spaniolii au ajuns pentru prima dată Ăźn Mexic, „nu și-au putut reține uimirea”, spune Prescott, „cĂąnd au văzut crucea, simbolul sacru al propriei lor credințe, Ăźnălțată ca obiect de Ăźnchinare Ăźn templele lui Anahuac. Spaniolii nu știau că simbolul Ăźnchinării din cea mai indepărtată antichitate
 a unor națiuni păgĂąne asupra cărora lumina creștinismului nu strălucise niciodată era crucea”.9

La Palenque Ăźn Mexic, Ăźntemeiat de Votan Ăźn secolul 9 Ăźnaintea erei creștine, se află un templu păgĂąn cunoscut sub numele de „Templul Crucii”. Acolo, gravată pe lespedea unui altar, se află o cruce centrală de 2 pe 3,35 metri. The Catholic Encyclopedia conține o fotografie a acestei cruci, sub care se află cuvintele: „Cruce precreștină din Palenque”.10

În vremuri străvechi, mexicanii s-au Ăźnchinat unei cruci cu numele de tota (tatăl nostru). Această practică de a se adresa unei bucăți de lemn cu titlul de „tată” este menționată și Ăźn Biblie. CĂąnd israeliții au amestecat idolatria cu religia lor, ei au spus unui butuc: „Tu ești tatăl meu” (Ier.2:27). Dar este contrar Scripturii să numești o bucată de lemn (sau un preot) cu titlul de „tată” (Mt.23:9).

Cu multe secole Ăźnainte, Ăźn Italia, Ăźnainte ca oamenii să fi știut ceva despre artele civilizației, ei au crezut Ăźn cruce ca simbol religios. Ea era considerată ca protectoare și era pusă pe morminte. Monede romane din anul 46 Ăź.Cr. Îl arată pe Jupiter ținĂąnd un sceptru lung care se termina cu o cruce.” Fecioarele Vestale ale Romei păgĂąne purtau crucea atĂąrnată de lănțișoarele de la gĂąt, așa cum poartă acum maicile din biserica romano-catolică.12

Grecii au pictat cruci pe panglica pe care o avea Ăźn jurul capului zeul lor, care corespundea luiTamuz al babilonienilor. Porcelli menționează faptul că Isis era reprezentată avĂąnd o cruce pe frunte. Preoții ei purtau cruci rituale Ăźn Ăźnchinarea pe care i-o aduceau. Deasupra templului Serapis din Alexandria se afla o cruce. CĂąnd a fost dezgropat templul Sfinxului, s-a descoperit că are o formă de cruce. Persanii aveau stindarde Ăźn formă de cruce Ăźn timpul luptelor lor cu Alexandru cel Mare (335 Ăź.Cr.).

Crucea a fost folosită ca simbol religios de către aborigenii din America de Sud Ăźn vremuri străvechi. Copiii nou născuți erau puși sub protecția ei Ăźmpotriva duhurilor rele. Cei din Patagonia Ăźși tatuau o cruce pe frunte. S-a descoperit olărie antică Ăźn Peru, marcată cu semnul crucii ca simbol religios. Monumentele arată că regii asirieni purtau cruci atĂąrnate de lănțișorul de la gĂąt, asemenea străinilor care s-au luptat Ăźmpotriva egiptenilor.13

Niște cruci erau reprezentate și pe veșmintele Rot-n-no, și anume deja Ăźn secolul 15 Ăźnaintea erei creștine.14

The Catholic Encyclopedia recunoaște că „semnul crucii, reprezentat Ăźn forma lui cea mai simplă prin Ăźncrucișarea a două linii Ăźn unghiuri drepte, exista cu mult Ăźnainte de creștinism, atĂąt Ăźn Est, cĂąt și Ăźn Vest. E ĂźntĂąlnită Ăźn trecutul foarte Ăźndepărtat al civilizației umane”.15

„Dar oare nu este crucea un simbol creștin de cĂąnd a fost crucificat Isus?” se Ăźntreabă unii. Este adevărat că Ăźn gĂąndirea celor mai mulți crucea a ajuns acum să fie asociată cu Cristos. Dar cei care Ăźi cunosc istoria și modurile superstițioase Ăźn care a fost folosită – mai ales Ăźn secolele trecute – pot vedea o altă față a monedei. Deși sună dur, cineva a pus Ăźntrebarea: „Să presupunem că Isus ar fi fost omorĂąt cu o pușcă; ar fi oare acesta un motiv să avem o pușcă agățată de gĂąt sau pe vĂąrful acoperișului bisericii?” De aici rezultă: Lucrul important este cine a fost cel ce a murit, nu care a fost instrumentul morții. Sf. Ambrozie a spus pe drept: „Să ne Ăźnchinăm lui Cristos, Regele nostru, care a atĂąrnat pe lemn, și nu lemnului”.

Crucificarea ca metodă a morții „a fost folosită Ăźn antichitate ca pedeapsă pentru crime oribile Ăźn Egipt, Asiria, Persia, Palestina, Cartagina, Grecia și Roma
 Tradiția atribuie unei femei, regina Semiramida, introducerea pedepsei cu moartea pe cruce”!16

Cristos a murit pe o cruce – indiferent ce tip era ea – și totuși Ăźn religia catolică sunt folosite multe tipuri de cruci. Aici sunt arătate cĂąteva dintre aceste tipuri diferite. O pagină din The Catholic Encyclopedia prezintă patruzeci! Dacă utilizarea catolică a crucii a Ăźnceput doar cu crucea lui Cristos - și nu a fost influențată de păgĂąnism – de ce sunt folosite atĂąt de multe tipuri diferite de cruci? Un cunoscut scriitor spune: „Dintre mai multe feluri de cruci care mai sunt la modă ca blazoane sau steme naționale și bisericești, diferențiate prin denumirile familiare de: cruce Sf. George, cruce Sf. Andrei, cruce malteză, cruce greacă, cruce latină, etc., nu există nici una dintre ele a cărei existență să nu poată fi trasată pĂąnă Ăźn timpul cel mai Ăźndepărtat din antichitate” !17

Crucea cunoscută sub numele de crucea Tau a fost larg folosită in Egipt. “În vremurile de mai tĂąrziu, creștinii egipteni (copți), atrași fiind de forma ei și probabil de simbolismul ei, au adoptat-o ca semn distinctiv al crucii”.18 Ceea ce este cunoscut sub numele de crucea greacă a fost de asemenea descoperit pe niște monumente egiptene. Această formă de cruce era folosită Ăźn Frigia unde Ăźmpodobea mormĂąntul luiMidas. Printre ruinele orașului Ninive, un rege este Ăźnfățișat purtĂąnd o cruce malteză pe piept. Forma crucii cunoscută astăzi drept crucea latină a fost folosită de că-tre etrusci, așa cum se poate vedea pe un mormĂąnt păgĂąn antic: crucea Ăźn mijloc, iar Ăźn stĂąnga și Ăźn dreapta ei Ăźngeri Ăźnaripați.

Printre indienii Cumas din America de Sud, ceea ce a fost numită crucea Sf. Andrei era considerată ca protectoare Ăźmpotriva duhurilor rele.” Ea apărea pe monedele lui Alexandru Bala Ăźn Siria, Ăźn anul 146 Ăź.Cr., și pe cele ale regilor baktrieni de prin anul 140 pĂąnă Ăźn anul 120 Ăź.Cr. – cu mult Ăźnainte ca Sf. Andrei să se fi născut! Crucea pe care o arătăm aici este numită astăzi crucea Calvarului, totuși acest desen este luat de pe o inscripție antică din Tesalia, care datează dintr-o perioadă anterioară erei creștine!

Mai rămĂąne o ultimă Ăźntrebare. Isus a murit pe o anumită cruce – ce formă avea aceasta? Unii cred că ar fi fost doar un stĂąlp de tortură, fără să aibă și o bĂąrnă orizontală. CuvĂąntul „cruce” exprimă automat sensul că cele două bucăți de lemn se Ăźncrucișează Ăźntr-un anumit punct sau unghi. Dar cuvĂąntul grecesc din care este tradus cuvĂąntul „cruce” Ăźn Noul Testament, stauros, nu are neapărat acest Ăźnțeles. CuvĂąntul Ăźnsuși Ăźnseamnă pur și simplu un stĂąlp care se află Ăźntr-o poziție verticală.20 Dacă obiectul pe care a murit Isus n-a fost mai mult decĂąt aceasta, atunci nu se poate deloc vorbi despre o „cruce” (ca atare)! Lucrul acesta ar arăta limpede nebunia de a „creștiniza” mai multe tipuri de cruci!

Pe de altă parte, afirmația lui Toma despre semnul cuielor (la plural) din mĂąinile lui Isus (Io.20:25) ar putea indica faptul că pe stĂąlpul vertical a fost prinsă o bĂąrnă orizontală, pentru că dacă ar fi fost vorba numai de un stĂąlp vertical, mĂąinile Lui ar fi fost străpunse probabil de un singur cui. Aceasta, cuplat cu faptul că era loc deasupra capului Său pentru inscripție (Lc.23:38), ar tinde să favorizeze ipoteza a ceea ce s-a numit crucea latină. Cruci Ăźn forma literei „T” sau „X” pot fi eliminate, deoarece acestea probabil că n-ar permite suficient spațiu deasupra capului pentru inscripție.

CĂąt privește forma exactă a crucii lui Cristos, nu e nevoie să ne preocupe lucrul acesta. Toate aceste teze sunt neĂźnsemnate Ăźn fața adevăratuluisens al crucii – nu bucata de lemn -, ci răscumpărarea eternă realizată prin moartea lui Cristos pe cruce.


Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...APARATE VULCANIZARE, AEROTERME, MASINI DE SPALAT...Vezi aici!