Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Mandria spirituala

Publicat la 2012-07-05 de Traian


MĂąndria spirituală este ușa principală prin care intră diavolul Ăźn inimile celor care doresc propășirea credinței. Ea este orificiul de intrare al fumului din puțul fără fund, care Ăźntunecă mintea și Ăźnșeală judecata. Acesta este principalul mijloc prin care diavolul pune stăpĂąnire pe persoanele religioase, și principala sursă a tuturor Ăźnșelărilor pe care le introduce, ca să Ăźmpiedice și să zădărnicească lucrarea lui Dumnezeu. Această cauză este izvorul, sau cel puțin suportul principal, al oricărei erori. PĂąnă nu se vindecă această boală, degeaba se dau leacuri pentru a vindeca celelalte boli. Din cauza ei, mintea apără celelalte erori, și se păzește de lumină, prin care poate fi corectată și vindecată.

Omul mĂąndru spiritual este plin deja de lumină; el nu mai are nevoie de instruire, și disprețuiește pe cel care i-o oferă. Dar dacă această boală se vindecă, celelalte sunt mai ușor de Ăźndepărtat. Persoana umilă este ca un copilaș, care primește cu ușurință să fie Ăźnvățat; ea este atentă cu ea Ăźnsăși, și conștientă de Ăźnclinația de a se rătăci; de aceea, dacă i se spune ceva greșit, ea este gata să cerceteze lucrul Ăźn mod imparțial. Nimic nu Ăźndepărtează pe o persoană mai mult de diavol decĂąt umilința, care pregătește mintea pentru lumina divină, alungĂąnd Ăźntunericul și limpezind ochii, ca să poată privi mai bine lucrurile bune: „El face pe cei smeriți să umble Ăźn tot ce este drept, El Ăźnvață pe cei smeriți calea Sa” (Psalmul 25:9). De aceea, nu trebuie să ne luptăm cu cei mici, nici cu cei mari, ci cu regele lui Israel; prima noastră grijă ar trebui să fie Ăźndreptarea inimii și scoaterea bĂąrnei din ochi, ca să putem vedea limpede.

Știu că multe lucruri sunt foarte jignitoare pentru mĂąndria celor care sunt zeloși pentru cauza Domnului. Atunci cĂąnd un creștin o ia Ăźnaintea altora Ăźn lucrurile religioase, dacă are mĂąngĂąiere spirituală sau bucurie mai mare decĂąt de obicei, sau dacă pare prea zelos Ăźn credință, dacă se străduiește mai mult decĂąt alții pentru cauza credinței, sau dacă are anumite succese, e sigur că va trezi imediat invidia celor din jur; și ei Ăźși vor Ăźnchipui (cu sau fără motiv) că este foarte mĂąndru de bunătatea lui, și că se consideră mai bun decĂąt toți ceilalți, și toate vorbele și purtările lui sunt privite Ăźn lumina acestei prejudecăți. Cei care sunt reci și morți și nu au experimentat niciodată puterea evlaviei Ăźn inimile lor, sunt gata să creadă astfel despre cei mai buni creștini; și din cauza aceasta evlavia vitală și puternică este privită cu dușmănie tainică.

Creștinii zeloși ar trebui să ia seama să nu fie prinși Ăźn capcană de acuzațiile celor reci, pentru ca diavolul să nu profite de acest lucru și să le orbească ochii față de lucrurile cu adevărat rele din inima lor, și să-i facă să se gĂąndească că, dacă sunt acuzați degeaba de mĂąndrie spirituală Ăźn multe privințe, sunt acuzați degeaba Ăźn toate privințele. Vai, cĂąt de multă mĂąndrie avem Ăźn inimile noastre cei mai buni dintre noi! Este cea mai rea parte a unui trup de păcat și moarte. Este primul păcat care a intrat Ăźn univers, și ultimul care va fi smuls din el. Este cel mai Ăźnverșunat dușman al lui Dumnezeu. Stricăciunea firească se poate manifesta pe două căi: mĂąndrie și iubire de lume, partea diavolului și partea firească, sau sinele și lumea. Aceștia sunt cei doi stĂąlpi din templul lui Dagon, pe care se sprijină toată clădirea. Dar primul este oricum cea mai rea parte a stricăciunii firești; este primul născut al diavolului, și imaginea sa Ăźn inima multor oameni; este ultimul lucru pe care Ăźl biruiește păcătosul, prin convingere, Ăźnainte de a se converti; mĂąndria stă la baza celui mai mare conflict din inima sfinților, și este ultimul lucru de care scapă și pe care Ăźl Ăźnvinge; mĂąndria luptă direct Ăźmpotriva lui Dumnezeu, și se Ăźmpotrivește din răsputeri spiritului Mielului; diavolul este tatăl ei, prin caracterul său Ăźnșelător și tăinuit. Ea se ascunde Ăźn adĂąnc, și este mereu activă și gata de a se amesteca Ăźn toate.

Și dintre toate felurile de mĂąndrie, mĂąndria spirituală este cea mai nesuferită. Ea este ca diavolul; este ca păcatul comis Ăźntr-un cer de lumină și slavă, Ăźn care a fost Ăźnălțat la cel mai Ăźnalt grad de cunoștință, onoare, frumusețe și fericire. MĂąndria este mult mai greu de observat decĂąt celelalte păcate, fiindcă se caracterizează prin faptul că inspiră omului gĂąnduri prea Ăźnalte despre sine Ăźnsuși. Nu este de mirare deci că cel care are astfel de gĂąnduri nu știe; fiindcă el crede că părerea pe care o are despre el Ăźnsuși este Ăźntemeiată, și de aceea nu este prea Ăźnaltă; dacă ar crede că părerea aceasta este neĂźntemeiată, nu ar mai gĂąndi astfel.

Dintre toate tipurile de mĂąndrie, mĂąndria spirituală este cea mai ascunsă, și foarte greu de zărit; din cauza aceasta, mĂąndria spirituală provoacă o părere prea bună despre două lucruri: lumina și umilința persoanei Ăźn cauză; amĂąndouă te Ăźmpiedică să-ți dai seama de lucrarea mĂąndriei. Dacă ești mĂąndru de lumina pe care ai primit-o, nu te mai păzești. Cel care crede că este Ăźnconjurat de lumină nu se teme că vreun vrăjmaș s-ar putea strecura nevăzut Ăźn apropierea lui; iar cei care sunt mĂąndri de umilința lor nu se mai păzesc deloc, fiindcă nici nu Ăźși imaginează că ar putea fi atinși de mĂąndrie.

Sunt multe păcate Ăźn inima omului care au o natură tainică, și sunt foarte greu de observat. Psalmistul spune: „Cine Ăźși cunoaște greșelile făcute din neștiință? Iartă-mi greșelile pe care nu le cunosc” (Psalmul 19:12). Dar mĂąndria spirituală este cel mai tainic dintre toate păcatele. Inima este atĂąt de Ăźnșelătoare și nepătrunsă Ăźn această privință, ĂźncĂąt nu există nici un păcat care să fie mai puțin bănuit, și de care să te convingi mai greu. Ea produce Ăźncredere Ăźn sine, și izgonește neĂźncrederea Ăźn forțele proprii și prudența.

Nu este nici un păcat care să se asemene atĂąt de mult cu diavolul Ăźn subtilitate și ascunzișuri, nici un păcat care să apară Ăźn atĂątea forme nebănuite, și să se arate chiar ca un Ăźnger de lumină. Poate să ia naștere din orice; pervertește și strică totul, chiar și adevăratul har și adevărata umilință, dacă are ocazia să-și exercite puterea. Este un păcat care are multe vieți; dacă Ăźl omori, va Ăźnvia; dacă Ăźl nimicești și scapi de el sub o Ăźnfățișare, Ăźnvie Ăźn alta; cĂąnd crezi că s-a dus cu totul, e Ăźncă acolo. Sunt multe tipuri de mĂąndrie spirituală, care apar Ăźn forme și imagini diferite, una după alta, și Ăźnvăluie inima precum foile de ceapă; dacă Ăźndepărtezi una, rămĂąne alta dedesubt. De aceea, trebuie să avem cea mai mare grijă de inimile noastre Ăźn privința aceasta, și să strigăm după ajutor la marele Vindecător. Cel care se Ăźncrede Ăźn inima lui este un nebun.

Poporul lui Dumnezeu trebuie să fie deosebit de atent cu acest pericol Ăźn momentul de față, fiindcă ispitele sunt deosebit de mari: privilegiile mărețe și deosebite pe care le primesc unii sfinți de la Dumnezeu, și onorurile la care ajung unii dintre pastori, sunt mari Ăźncercări pentru persoanele Ăźn cauză. Este adevărat că o măsură mai mare din prezența spirituală a lui Dumnezeu tinde să Ăźndepărteze mĂąndria și orice stricăciune; dar totuși, deși experimentarea unor asemenea favoruri Ăźndepărtează mĂąndria pe de o parte, poate să aducă ispite și provocări pe altă parte; și suntem Ăźn mare pericol, dacă nu veghem și nu ne rugăm neĂźncetat.

Îngerii care au căzut au avut destule Ăźndemnuri de a se umili și de a se feri de mĂąndrie, prin marile onoruri și privilegii pe care le-au primit, uitĂąndu-se la fața lui Dumnezeu și văzĂąnd slava Lui infinită; cu toate acestea, Ăźn lipsa vegherii, onorurile și privilegiile pe care le-au primit s-au dovedit a fi un Ăźndemn la mĂąndrie, deși Ăźn inima lor nu exista nimic care să-i Ăźmpingă spre așa ceva. De aceea, nici un sfĂąnt, oricĂąt ar fi de eminent și de aproape de Dumnezeu, nu trebuie să se creadă ferit de acest pericol. Cel care se crede cel mai ferit de pericol este cel mai aproape de el. Apostolul Pavel, care a fost un sfĂąnt eminent, cum nu mai sunt acum, nu a scăpat de pericol nici după ce a ajuns să-L vadă pe Dumnezeu Ăźn cel de-al treilea cer, după cum reiese din cuvintele lui (2 Corinteni 12). Și totuși, a văzut Ăźn ceruri slava nespusă a Ființei divine, care ar fi trebuit să-l facă extrem de mic și rău Ăźn ochii săi.

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...PRODUCATOR CONFECTII BARBATI...Vezi aici!