Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Suferințele lui Cristos

Publicat la 2012-03-30 de Traian

Patimile și moartea lui Cristos ocupă un loc central Ăźn cele patru evanghelii. Jumătate din Evanghelia lui Ioan, de exemplu, vorbește despre evenimentele din ultima săptămĂąnă. Marcu și Ioan trec sub tăcere nașterea MĂąntuitorului, dar se unesc cu Matei și Luca spre a-și aduce contribuția la povestirea marilor evenimente legate de moartea Sa. Cei patru evangheliști ne prezintă Ăźmpreună Ăźntr-un tablou complet și precis procesele lui Isus (cel civil și cel religios), răstignirea și Ăźnvierea Lui. Nici un alt subiect din viața lui Cristos nu este tratat cu atĂątea amănunte.

PREVESTIREA SUFERINȚELOR


Chiar de la nașterea lui Isus Cristos, suferințele care-L așteaptă sunt prevestite. Umbra Crucii se Ăźntinde peste toată viața Sa.
Simeon proorocește că acest Copil va deveni un semn, care va stĂąrni Ăźmpotrivirea, și că va veni ziua cĂąnd o sabie va tăia inima mamei Lui (Luca 2:34-35). Vedem această zi Ăźmplinindu-se Ăźn Ioan 19:25-27.
În pragul lucrării publice a lui Cristos răsună, solemn și puternic, mărturia lui Ioan Botezătorul. El unește cele două Legăminte, fiecare fiind pecetluit cu sĂąngele ispășitor Ăźn Persoana și opera unică a lui Isus: „Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!" (Ioan 1:29).
Însuși Isus Ăźși prevestește moartea Ăźn multe feluri. În public, mulțimilor, le vorbește despre ea, cu precădere sub forma unor imagini. Afirmă că El este bunul Păstor, care Ăźși dă viața pentru oile Lui. În pilda vierilor, El arată că va suferi o moarte violentă prin mĂąna iudeilor. CĂąnd fariseii Ăźi cer un semn din cer, Domnul face o comparație cu proorocul Iona: Ca și Iona Ăźn pĂąntecele peștelui, Fiul omului va fi "trei zile și trei nopți Ăźn inima pămĂąntului" (Matei 12:40). Aceasta fiind o aluzie directă la ĂźnmormĂąntarea și la Ăźnvierea Lui. CĂąteva zile Ăźnainte de a muri, Isus prevestește că va fi "Ăźnălțat de pe pămĂąnt". El reia astfel imaginea șarpelui de aramă Ăźnălțat pe o prăjină pentru salvarea israeliților (Numeri 21:8-9). Mai compară moartea Lui cu aceea a bobului de grĂąu care cade Ăźn pămĂąnt și moare, Ăźnainte de a renaște și de a aduce multă roadă (Ioan 12:24-34). În Marcu 10:45, El rezumă astfel scopul dublu al Fiului omului care a venit pe pămĂąnt: „ca să slujească și să-Și dea viața răscumpărare pentru mulți".

De la un moment dat, de cĂąnd mărturisește Petru că Isus este Mesia și Fiul lui Dumnezeu, Domnul nostru Ăźși prevestește moartea, Ăźn mod deosebit de clar, ucenicilor Lui. El le revelează acel mare "trebuie" care domină viața Lui: El trebuie să Se ducă la Ierusalim, să sufere, să fie răstignit, apoi să Ăźnvieze. De trei ori la rĂąnd, evangheliile sinoptice repetă conținutul acestui avertisment:

1) La Cezarea lui Filip.
2) După Schimbarea la față.
3) În timpul ultimelor călătorii ale lui Isus spre Ierusalim (vezi Matei 16:21; 17:22-23; 20:17-19).

În sfĂąrșit, Ăźn momentul Schimbării la față, Luca ne raportează că Moise și Ilie s-au Ăźntreținut cu Isus "despre sfĂąrșitul Lui, pe care avea să-l aibă Ăźn Ierusalim" (Luca 9:31). Cristos le-a poruncit celor trei ucenici "să nu spună nimănui de vedenia aceasta, pĂąnă va Ăźnvia Fiul omului din morți" (Matei 17:9).
Ucenicii Ăźnsă nu Ăźnțelegeau aceste lucruri. Ei probabil credeau că Domnul vorbea iarăși Ăźn pilde și "se temeau să-L Ăźntrebe Ăźn privința aceasta" (Luca 9:45).
Învățătura cea mai adĂąncă despre suferințele și moartea Domnului a fost dată nu numai Ăźn cuvinte, ci și Ăźn fapte prin instituirea sfintei Cine: „Pe cĂąnd mĂąncau ei, Isus a luat o pĂąine, și după ce a binecuvĂąntat, a frĂąnt-o, și a dat-o ucenicilor, zicĂąnd: „Luați, mĂąncați; acesta este trupul Meu". Apoi a luat un pahar, și, după ce a mulțumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicĂąnd: „Beți toți din el; căci acesta este sĂąngele Meu, sĂąngele legămĂąntului celui nou, care se varsă pentru mulți, spre iertarea păcatelor" (Matei 26:26-28). Vezi și Marcu 14:22-24; Luca 22:19-20 și cuvintele care se pot Ăźmpreuna cu acestea, din Ioan 6:53-58.

Deci, nu se poate Ăźnlătura adevărul că Isus a venit pe pămĂąnt ca să moară. Acesta fiind scopul Său conștient. Viața Lui a fost un mers solemn spre Calvar. Nu este posibil să se susțină că Domnul ar fi sperat Ăźntotdeauna să Ăźntemeieze Împărăția fără să treacă prin moarte. Moartea Lui nu a fost o acceptare resemnată față de o soartă tragică, devenită inevitabilă, ci moartea Lui a fost o faptă voluntară. El a spus clar despre viața Lui: „Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau, și am putere s-o iau iarăși" (Ioan 10:18). El a pornit spre Ierusalim dintr-o hotărĂąre liberă și cu scopul precis de a ĂźntĂąmpina ceasul acela pentru care venise: „CĂąnd s-a apropiat vremea Ăźn care avea să fie luat Ăźn cer, Isus Și-a Ăźndreptat fața hotărĂąt să meargă la Ierusalim" (Luca 9:51).

NATURA SUFERINȚELOR LUI CRISTOS

Isus nu a suferit doar cĂąnd a murit. Suferința L-a Ăźnsoțit de-a lungul Ăźntregii vieți Ăźn diferite moduri, pe care nu le putem trece sub tăcere.

Isus a suferit fiind ispitit

Ispitele au fost pentru Cristos o suferință reală. Exemplul principal al ispitelor este povestit Ăźn Matei 4; Marcu 1 și Luca 4. Această experiență Ăźnsă rezumă, desigur, un exercițiu spiritual repetat Ăźn cursul Ăźntregii lucrări a Domnului. Luca 4:13 spune că ispititorul nu L-a lăsat pe Isus decĂąt "pĂąnă la o vreme" (sau "pĂąnă la un moment favorabil”, n. trad.). Putem să ne Ăźnchipuim pe Satana revenind la El ca să-L atace prin ispitiri asemănătoare, atunci cĂąnd Cristos ar fi putut să Se lase aruncat jos de pe strașina Templului, ca să fie purtat de Ăźngeri Ăźn ochii tuturor. Tot așa, Ăźn Ghetsimani, paharul amar pe care Tatăl I-l dădea de băut ar fi putut fi schimbat cu oferta satanică a tuturor Ăźmpărățiilor pămĂąntești, fără Cruce.

Acest aspect necontenit al ispitei se traduce din cuvinte ca cele pe care Isus le adresează ucenicilor către sfĂąrșit: „Voi sunteți aceia care ați rămas necontenit cu Mine Ăźn Ăźncercările (sau, altă traducere, Ăźn ispitele) Mele" (Luca 22:28). "El a fost ispitit Ăźn ceea ce a suferit, spune Noul Testament (Evrei 2:18); literalmente: „El a suferit prin ispită (Ăźncercare)". Această afirmație ne face să Ăźntrezărim că ispita reprezenta pentru El, Cel sfĂąnt și drept, o suferință mai intensă decĂąt ne-o putem Ăźnchipui noi. Ea făcea parte din smerirea Lui voluntară.

Isus a suferit din cauza contactului cu păcatul
Noi nu ne putem imagina ce a Ăźnsemnat pentru Isus relațiile Lui necontenite cu oamenii păcătoși, cu viciul, pofta, răul, moartea. Nu numai că printre noroade ĂźntĂąmpina aceste lucruri, ci le găsea chiar și la cei mai apropiați de El. Orbirea ucenicilor, ambiția lui Iacov și Ioan, instabilitatea lui Simon Petru, mĂąndria și certurile celor doisprezece, trebuie să-I fi tăiat inima Domnului ca o sabie, cu atĂąt mai mult trădarea lui Iuda.

Isus a suferit de Ăźmpotrivirea oamenilor
Odată El le-a spus ucenicilor Săi: „Dacă vă urăște lumea, să știți că pe Mine M-a urĂąt Ăźnaintea voastră" (Ioan 15:18). El știa că a venit Ăźntr-o lume vrăjmașă lui Dumnezeu, ca să o Ăźmpace cu Tatăl. El i-a avertizat pe ucenici că misiunea Lui de pace are să stĂąrnească ostilitatea multora: „Să nu credeți că am venit să aduc pacea pe pămĂąnt; n-am venit să aduc pacea, ci sabia" (Matei 10:34).,Isus a suferit de critici neĂźncetate din partea fariseilor, oamenilor culți și religioși; chiar propria lui familie I s-a Ăźmpotrivit. El a fost calomniat astfel: „MănĂąncă cu păcătoșii; iată un om mĂąncăcios și băutor de vin". "Și-a ieșit din minți", adăugau chiar și ai Lui. Iudeii Ăźi atribuiau puterea Sa lui Beelzebul; I se zicea: „Ai drac!" La Nazaret, locul unde copilărise, au vrut să-L arunce jos de pe un munte. Către sfĂąrșitul lucrării Lui, cele mai Ăźnalte autorități evreiești L-au hărțuit cu Ăźntrebări insidioase, căutĂąnd să-I găsească vreo vină ca să-L piardă. Ioan ne raportează mai multe comploturi Ăźmpotriva vieții lui Isus Ăźn ultimele șase luni; ele s-au sfĂąrșit prin arestarea finală, Ăźn urma trădării lui Iuda.

În fața acestei vrăjmășii crescĂąnde, ce chin a Ăźndurat Cristos, El, care-i iubea pe oameni și venea ca să Se dea lor. Îi vedea cum Îl resping pe Dumnezeu, pierzĂąndu-se prin orbirea, orgoliul și prejudecățile lor. Și i-a plĂąns amarnic Ăźn momentul intrării Lui triumfale Ăźn Ierusalim (Luca 19:41-44).

Isus a suferit Ăźn trupul Său
A cunoscut deseori foamea, setea și oboseala (Matei 4:2; Ioan 4:6-7). Suferințele Lui fizice și-au atins punctul culminant Ăźn ultimele douăzeci și patru de ore ale vieții Lui pămĂąntești. În grădina Ghetsimani, toată ființa Lui a fost zguduită de un conflict acut și dureros: „Sudoarea I se făcuse ca niște picături mari de sĂąnge, care cădeau pe pămĂąnt" (Luca 22:44). Carnea Lui a suferit mușcătura nuielelor, pumnii, scuipările, cununa de spini, trestia care-L bătea Ăźn cap, și Ăźn sfĂąrșit tortura crucificării, "supliciul cel mai Ăźngrozitor și mai oribil", după cum spune Cicero. Domnul n-a vrut să Se ferească de dureri luĂąnd drogul care se da de obicei condamnaților (Matei 27:34; Marcu 15:23). Către sfĂąrșit, strigătul Său tare: „Mi-e sete!" rezumă el singur toate suferințele fizice ale agoniei Lui.

Mai mulți cred că, murind, inima lui Isus s-a rupt literalmente. Ioan scrie că unul din soldați "I-a străpuns coasta cu o suliță; și Ăźndată a ieșit din ea sĂąnge și apă" (Ioan 19:34). Medicii afirmă că această revărsare masivă de sĂąnge și apă dovedește ruperea inimii. Intensitatea extremă a durerilor lui Isus a produs o tensiune capabilă să-I rupă fizic inima. Soldații L-au găsit "mort" (Ioan 19:33), pe cĂąnd răstigniții rămĂąneau Ăźn general pĂąnă la două sau trei zile pe lemn Ăźnainte să-și dea sufletul. Sulița care I-a străpuns coasta Domnului nu era menită să-I grăbească sfĂąrșitul, ci să-I constate moartea. Cristos Ăźși dăduse viața. Este important să ne aducem aminte că El a murit printr-o acțiune a propriei Sale voințe: „Nimeni nu-Mi ia viața cu sila, ci Eu o dau de la Mine" spune El Ăźn Ioan 10:18. Matei precizează că Și-a dat duhul (sau dat Ăźnapoi, Matei 27:50).

Isus a Ăźndurat suferința morală

În sfĂąrșit, Isus a suferit Ăźn inima și Ăźn duhul Său. Suferințele morale, prezente Ăźn toată viața Sa, depășesc la cruce orice imaginație. Sufletul MĂąntuitorului a fost chinuit mai grozav decĂąt o poate explica orice expresie omenească, de țepușul morții, adică de păcatul omenesc. (Vezi Isaia 53:11; 1 Corinteni 15:56). "Sufletul Meu este cuprins de o Ăźntristare de moarte", a spus El Ăźn grădina Ghetsimani (Marcu 14:34). Pe cruce, Isus a cunoscut lepădarea totală a oamenilor, și chiar a lui Dumnezeu. Pentru toți El a suferit iadul, care este despărțirea de Dumnezeu. Nimeni nu va putea cerceta vreodată spaima de nespus a strigătului: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?" (Marcu 15:34, compară cu Psalmul 22:1).

"El a fost luat prin apăsare și judecată" (recitiți Isaia 53). "Pe Cel ce n-a cunoscut nici un păcat, El L-a făcut păcat pentru noi" (2 Corinteni 5:21). Nu putem decĂąt să ne plecăm capetele Ăźn smerenie, recunoștință și adorație pentru Omul durerii, cu Fața desfigurată de suferință, care a fost zdrobit pentru fărădelegile noastre.


Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...PRODUCATOR CONFECTII BARBATI...Vezi aici!