Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

„Fiți primitori de oaspeți”

Publicat la 2012-03-16 de Traian

Dați-mi voie să vă povestesc Ăźncă o ĂźntĂąmplare din copilăria mea. Eram cam de treisprezece ani cĂąnd un vĂąnzător de la magazinul de mașini agricole s-a oferit să-i vĂąndă lui tata un tractor. Îmi aduc aminte că tata nu prea voia să facă tĂąrgul acela atunci, dar vĂąnzătorul s-a oferit să vină personal acasă la noi și ne-a luat pe toți cu mașina lui luxoasă. Pe drum, vĂąnzătorul ne-a oprit la un restaurant și s-a oferit să ne cumpere ceva de mĂąncare. Tata a zis că un suc este de ajuns, dar vĂąnzătorul nu s-a lăsat pĂąnă ce nu ne-a dat tuturor o masă pe cinste. Ce mai, nu trebuie să vă mai spun că ne-am Ăźmprietenit cu vĂąnzătorul și că tata a cumpărat chiar Ăźn ziua aceea tractorul!

Iată o altă ĂźntĂąmplare: cu cĂątva timp Ăźn urmă, o companie de discuri ne-a invitat să participăm la o expoziție de produse organizată Ăźn incinta unui mare restaurant. Credeți că-mi amintesc ceva despre calitatea produselor? Foarte puțin. N-am să uit Ăźnsă curĂąnd extraordinara varietate de produse... alimentare cu care ne-am Ăźndopat toți, delectĂąndu-ne. BineĂźnțeles că masa a fost „gratuită". Contractele Ăźncheiate au acoperit Ăźnsă mult mai mult decĂąt prețul ei.

Cei ce știu să vĂąndă au Ăźnvățat bine un principiu: cĂąștigă mai ĂźntĂąi simpatia clientului și vei avea după aceea parte și de banii lui. Ei sunt ca pescarul care „cheltuiește" o rimă, pentru ca apoi...

Să știți că „negustoria" aceasta nu este străină de spiritul Bibliei. Principiul este același chiar dacă lumea și Biblia Ăźl folosesc Ăźn scopuri diferite. Dumnezeu vrea să ne apropiem de oameni nu pentru a trage foloase de la ei, ci pentru a le fi de folos. Ospitalitatea și prietenia sunt căi de acces spre inimile oamenilor. Și noi avem așa de multe de oferit! Îl avem pe Domnul Isus Ăźn care sunt ascunse toate comorile lumii și care poate da ajutor tuturor celor care sunt Ăźn lipsuri sau necazuri.

Lumea de astăzi a stabilit relații bazate pe egoism. De obicei “üi folosești pe alții sau ești folosit de ei", uneori „o mĂąnă spală pe alta" din dorința stabilirii unui compromis cu avantaje duble.

Familia copiilor lui Dumnezeu trebuie să fie călăuzită de principiul binefacerii altruiste. Noi trebuie să fim prietenoși pentru că Dumnezeu ne-a Ăźnvățat să fim așa. Acțiunile noastre sunt motivate de dragostea față de Dumnezeu și de iubirea față de aproapele nostru.

Ospitalitatea biblică

„SfĂąrșitul tuturor lucrurilor este aproape. Fiți Ăźnțelepți dar și vegheați Ăźn vederea rugăciunii. Mai presus de toate, să aveți o dragoste fierbinte unii față de alții, căci dragostea acopere o sumedenie de păcate. Fiți primitori de oaspeți Ăźntre voi, fără cĂąrtire" (1 Petru 4:7-9). Aceasta este o chemare la trăirea Ăźn dragoste, la ignorarea greșelilor și la acceptarea celorlalți Ăźntr-o atmosferă de toleranță iubitoare.

În altă parte a Scripturii putem citi: „Iubiți-vă unii pe alții cu o dragoste frățească. Ajutați pe sfinți, cĂąnd sunt Ăźn nevoie. Fiți primitori de oaspeți" (Romani 12:10a,13).

Conducătorii Bisericii trebuie să fie „primitori de oaspeți" (1 Timotei 3:2; Tit 1:8).

„Stăruiți Ăźn dragostea frățească. Să nu dați uitării primirea de oaspeți, căci unii, prin ea au găzduit, fără să știe, pe Ăźngeri" (Evrei 13:1,2).

Semnificațiile ospitalității

Dicționarele spun că ospitalitatea este: „o atitudine binevoitoare față de oameni, plăcerea de a avea musafiri; prietenie oferită din toată inima și dezinteresată; bucuria de a folosi bunurile trecătoare pentru a dobĂąndi prietenii care să dureze veșnic".

Webster scrie că ospitalitatea este: „Obiceiul de a primi oaspeți și de a-i trata cu toată bunătatea și curtoazia".

Definițiile de mai sus ne pot da o idee despre ceea ce se așteaptă de la noi ca să facem pentru alții. O Biserică ospitalieră este un grup de oameni care nu se mulțumesc să se ĂźntĂąlnească doar la Biserică, ci Ăźși deschid cu bucurie casele unii altora, stau la mese Ăźmpreună, se bucură de prezența celorlalți și au o așa de mare bucurie cĂąnd sunt Ăźmpreună ĂźncĂąt cei ce au scăpat prilejul simt că au pierdut o mare ocazie.

(Îmi aduc aminte de vremea cĂąnd ne ĂźntĂąlneam ca Biserică Ăźntr-un fost garaj din California. Condițiile erau modeste, dar dragostea și buna dispoziție făceau ca sala aceea mică să ne pară un somptuos palat, iar Ăźntrunirile erau adevărate banchete de dragoste și părtășie creștină. Unul dintre noi, Emil Dumitru, lucra uneori Duminica dimineața la magazinul de optică medicală, dar venea pe la ora 12 cĂąnd se termina serviciul divin spunĂąnd: „N-am putut să nu mă reped să vă văd măcar și să vă strĂąng Ăźn brațe. Care veniți astăzi la mine la masă?" Era și aceasta o dovadă de ospitalitate și prietenie.)

Din păcate, societatea modernă, deși ne-a adunat mai mulți Ăźntr-un loc, nu ne-a Ăźnvățat și să dorim să ne cunoaștem unii pe ceilalți. Trăim fiecare Ăźn pătrățica noastră, nederanjĂąnd și nevrĂąnd să fim deranjați de nimeni. CĂąnd apar neĂźnțelegeri sau conflicte, oamenii Ăźși dau seama cĂąt de puțin se cunosc unii pe ceilalți și cei mai mulți au tendința să plece Ăźn altă parte. Este interesant că cei care au practicat ospitalitatea sunt și cei care acum rezistă crizei și reușesc să clădească punți Ăźntre oameni.

Avraam este un exemplu de personaj biblic care a practicat ospitalitatea. Pentru el, găzduirea celor trei drumeți a Ăźnsemnat mult mai mult decĂąt ce Ăźnseamnă pentru noi astăzi deschiderea frigiderului sau aprinderea aragazului. El a trebuit să aducă apă și să-i spele pe cei trei musafiri pe picioare. Apoi, Ăźmpreună cu Sara, „au luat trei măsuri de făină, au frămĂąntat și au pregătit trei turte. Avraam a dat fuga la vite, a luat un vițel tĂąnăr și bun și l-a dat unei slugi ca să-l pregătească Ăźn grabă. Apoi a luat unt și lapte, Ăźmpreună cu vițelul pe care-l pregătise și l-a pus Ăźnaintea lor. El Ăźnsuși a stătut lĂąngă ei, sub copac, și le-a slujit pĂąnă ce au mĂąncat" (Geneza 18:1-10). A fost o osteneală demnă de unul care „a găzduit pe Ăźngeri". Tot ce a făcut Avraam ilustrează ce Ăźnseamnă ospitalitatea. Avraam a fost răsplătit pentru lucrarea sa: „La anul, pe vremea asta, Mă voi Ăźntoarce la tine; și iată că Sara, nevastă-ta, va avea un fiu". Ce s-ar fi ĂźntĂąmplat dacă Avraam nu le-ar fi arătat trimișilor cerului ospitalitate?

Pilde de ospitalitate


Biblia ne dă și alte exemple de ospitalitate. Laban a știut să se poarte frumos cu slujitorii trimiși de Avraam. Iosif i-a primit cum se cuvine pe frații săi cĂąnd s-au pogorĂąt Ăźn Egipt. Faraon l-a ĂźntĂąmpinat cu amabilitate pe bătrĂąnul Iacov, tatăl lui Iosif. Ietro l-a găzduit pentru o vreme pe Moise. Rahab a adăpostit iscoadele trimise Ăźn Canaan. Văduva din Sarepta Sidonului l-a găzduit pe proorocul Ilie. Sunamita s-a dovedit o excelentă gazdă pentru Elisei. Iov a fost un „tată al străinilor". Lidia a stăruit de Pavel să intre Ăźn casa ei. Zacheu l-a primit Ăźn casa sa pe Domnul Isus. Domnul Isus Însuși le-a arătat ce Ăźnseamnă ospitalitatea atunci cĂąnd a spălat picioarele ucenicilor.

Un alt exemplu minunat este cazul celor doi ucenici care se Ăźndreptau spre Emaus. Ei vorbeau pe drum despre evenimentele triste petrecute Ăźn Ierusalim. Un străin s-a apropiat de ei, a intrat Ăźn vorbă cu ei și ei l-au acceptat imediat ca tovarăș de călătorie. Apoi străinul s-a simțit liber să le pună Ăźntrebări și să le țină un adevărat studiu biblic. Inimile acestor doi oameni s-au manifestat asemenea unei case primitoare. Nu este de mirare că, Ăźnspre seară, ei au stăruit de străinul, devenit Ăźntre timp prieten, să intre și să rămĂąnă cu ei peste noapte Ăźn satul Ăźn care poposiseră. Străinul a stat, a frĂąnt pĂąinea Ăźnaintea lor și, văzĂąndu-i probabil semnele rănilor de la mĂąini, cei doi au Ăźnțeles Ăźn sfĂąrșit cu uimire că străinul fusese chiar... Domnul. „Atunci li s-au deschis ochii și L-au cunoscut; dar El S-a făcut nevăzut dinaintea lor" (Luca 24:13-35).

Aspecte practice ale ospitalității

Ospitalitatea ne face să trăim Ăźn unitate. Ea ne ajută să ne sprijinim unul pe celălalt și să putem sta Ăźn picioare pĂąnă Ăźn „Ziua Domnului". O cĂąntare creștină spune:

„Spic cu spic se ține-n vĂąnt
Cine-i singur cade frĂąnt".

Ospitalitatea ne transformă dintr-o mulțime individualistă Ăźntr-o familie, Pavel vorbește despre persoane care i-au devenit „rude" Ăźn familia mare a copiilor lui Dumnezeu: „Spuneți sănătate lui Ruf, cel ales Ăźn Domnul, și mamei lui, care s-a arătat și mama mea" (Romani 16:13).

Dar, va zice cineva, noi nu suntem pregătiți pentru oaspeți! „Sunt pĂąnze de păianjen pe la colțuri, este praf peste tot, parchetul nu este dat cu ceară, geamurile nu sunt curate, curtea nu este aranjată. Copiii fac prea multă gălăgie, iar noi pur și simplu nu știm să purtăm o discuție Ăźndelungată". Celor care spun astfel de cuvinte trebuie să le amintim că ospitalitatea nu este o ocazie pentru a ne etala pe noi Ăźnșine și pentru a ne lăuda cu casele sau cu mobila noastră, ci o oportunitate de a ne lăsa cunoscuți de alții așa cum suntem și de a ne pune la dispoziția lor cu tot ceea ce avem. PĂąnzele de păianjen și praful vor trece, dar prietenia sinceră și dezinteresată va rămĂąne pe veșnicie. Ferestrele murdare pot fi trecute foarte ușor cu vederea atunci cĂąnd inima este curată și plină de iubire.

(Îmi amintesc cu duioșie de o casă modestă așezată lĂąngă Grădina Botanică din Iași. În ea și-au găsit alinarea multe inimi călătoare și multe generații de studenți. Familia lui nea Culiță Sfatcu, fratele prezbiter al Bisericii, a știut ce Ăźnseamnă ospitalitatea. „Mama" și „tata" Sfatcu au crescut mulți copii ai Bisericii Ăźn casa lor de pe Copou. Dacă nu pot spune că s-a ridicat tavanul din cauza cĂąntecelor și rĂąsetelor gălăgioase, pot spune că odată s-a rupt patul cu noi de atĂąta rĂąs și zbenguială.

Au fost și alte familii Ăźn Iași. Mai bogate, cu case mai mari și mai spațioase, dar, nu știu de ce, pașii noștri nu se opreau Ăźn pragurile lor, ci se grăbeau Ăźntotdeauna să ajungă Ăźn dealul Copoului, unde masa nu era Ăźntotdeauna bogată, dar era garnisită cu iubire. Care a fost secretul familiei Sfatcu? Dacă mă Ăźntrebați pe mine, cred că l-am putea formula cam așa: „O casă mică, dar cu o inimă mare și Ăźncăpătoare, care ne-a cuprins pe toți Ăźn ea, așa cum eram, cu stĂąngăciile și cu toanele noastre, cu crizele și cu momentele noastre de devastatoare veselie. Parcă mai aud și acum Ăźn urechi ecoul vorbelor „mamei Sfatcu": Costică, Tudorică, dați, mamă, muzica aia mai Ăźncet că mă doare capul".

Neamul romĂąnesc a fost obișnuit cu ospitalitatea. Spre deosebire de alte neamuri, la noi și-au făcut casă bună și bulgarii și rușii și nemții și ungurii și tătarii și sĂąrbii și țiganii și evreii și... cine mai știe cĂąți. Pe cĂąnd treceam cu mașina pe dealurile de la Cotnari, un turist străin a vrut să cumpere un strugure, „așa de poftă". Țin minte că gospodarul s-a dus Ăźn vie și l-a adus pe cel mai mare și mai frumos. CĂąnd străinul a Ăźntrebat cĂąt Ăźl costă, gospodarul s-a simțit jignit și n-a vrut să primească nimic.

Neospitalitatea este o boală mai recentă a romĂąnilor. Ea ni s-a strecurat Ăźn suflet odată cu ateismul care a căutat să ne Ăźnchidă cerul de deasupra noastră și să ne transforme Ăźn ființe animalice preocupate numai cu supraviețuirea egoistă de fiecare zi. Crescut Ăźn tinda Bisericii, romĂąnul se va Ăźntoarce curĂąnd la obiceiul de a-i primi pe musafiri cu pĂąine și cu sare; Ăźn casele și Ăźn inima lui. Așa să dea Domnul!

Dați-mi voie să vă mai povestesc ceva din viața aproape legendarului evanghelist care a fost Marcu Nichifor. Pe cĂąnd locuia Ăźntr-o casă din Caransebeș, dĂąnsul a invitat o haimana de pe stradă să locuiască cu el și să se adăpostească de frigul de afară. Din vorbă Ăźn vorbă, fratele a aflat că „musafirul" lui se Ăźndeletnicea de obicei cu furtișagul. Fără să se lase doborĂąt de vestea aceasta, fratele Marcu i-a vorbit Ăźn continuare despre Domnul Isus, l-a pus să se roage și apoi l-a rugat să rămĂąnă la el Ăźn casă pĂąnă se va Ăźntoarce dintr-o vizită pe care le-o promisese celor dintr-o Biserică de departe. Celor cu care se ĂźntĂąlnea, fratele Marcu le spunea cu haz: „Ce crezi?! Eu mă plimb și hoțul Ăźmi păzește casa! Ai mai văzut așa minune?" La Ăźntoarcere, fratele a constatat cu bucurie că nădejdea nu-i fusese Ăźnșelată. Nu-i lipsea Ăźntr-adevăr nimic din casă.

Altădată, un musafir mai nevoiaș a Ăźnnoptat și el Ăźn casa fratelui Marcu. La plecare, gazda l-a rugat stăruitor să ia plapuma cu el și să o ducă copiilor. VăzĂąndu-l că șovăie, fratele Marcu a adăugat: „Nu-mi purta grija. Ție nu-ți dă nimeni o plapumă, dar frații vor vedea că nu am și se vor Ăźndura mai repede de mine decĂąt de tine".

L-am găsit odată ĂźndesĂąnd, Ăźn lipsa lemnelor, pagini rupte din cărți Ăźn godinul care duduia, aruncĂąnd pe pereți reflexiile flăcărilor vesele. După o vreme, fratele Marcu a izbucnit Ăźn rĂąsul dumnealui tumultos și caracteristic, comentĂąnd: „Ce interesant, cărțile astea m-au Ăźncălzit de două ori: cĂąnd le-am citit m-au Ăźncălzit pe dinăuntru, iar acum mă Ăźncălzesc pe dinafară. Ha, ha, ha!". În loc de stĂąnjeneală, veselia lui a transformat Ăźntreaga Ăźmprejurare Ăźntr-o sărbătoare, iar eu m-am simțit dintr-o dată, nu știu cum, Ăźnconjurat de o aureolă mistică care emana din gazda mea binevoitoare.)

Lipsa de ospitalitate lasă un gust amar și o amintire tristă. Un asociat al meu a fost invitat să facă turul unei organizații creștine. Gazda sa și-a turnat cafea Ăźntr-un pahar și l-a condus prin secții sorbind cu voluptate din licoarea aromată fără să-i pese că musafirului Ăźi lăsa gura apă după conținutul mult rĂąvnit. Veți spune că acestea sunt lucruri mici și neĂźnsemnate, dar vă voi atrage atenția că viața Ăźntreagă este alcătuită mai ales din astfel de lucruri mici și aparent neĂźnsemnate. Lucrurile mari, evenimentele radicale vin doar la răstimpuri și sunt clădite pe temelia unor astfel de lucruri mici și doar aparent fără consecințe.

Într-o zi am primit vizita unui om care s-a interesat să viziteze Biserica noastră. După serviciul de la Biserică, diaconul Bisericii ne-a invitat pe toți la el la masă. Gazda ne-a ospătat regește. În jurul mesei, am avut o discuție interesantă despre ce Ăźnseamnă să trăiești prin credință. Peste un timp am primit o scrisoare de la cel ce ne fusese musafir pentru o jumătate de zi. Ne mulțumea tuturor pentru ospitalitate și dorea să știm cu toții că părtășia noastră a fost ocazia Ăźn care Dumnezeu i-a schimbat toată concepția lui despre viață. Ospitalitatea creștină poate avea mereu astfel de rezultate.

În multe țări ale lumii, creștinii au Ăźn sufragerie un carnet cu Ăźnsemnări pus la dispoziția musafirilor. La plecare, fiecare lasă pe lĂąngă adresa de acasă și un mic mesaj de dragoste. Așa este și la noi acasă. Să ne Ăźnchipuim că ai și tu un astfel de jurnal al musafirilor. Dacă l-ai deschide acum, pe cine ai găsi pe paginile lui? Pe mătușa Marta, pe mama și tata, pe nepotul Ion și familia lui și pe mai cine? Nu-i așa că sunt cam toți „dintre ai noștri"? Suntem ospitalieri mai ales cu rudele noastre, cu prietenii noștri și cu cei de aceeași nuanță religioasă cu noi.

Există trei categorii de oameni pe care nu-i invităm de obicei „la o cafea". ÎntĂąi sunt cei pe care, deși sunt creștini, i-am etichetat că „nu sunt dintre al noștri". Ei sunt sau prea liberali sau prea legaliști sau prea... altfel. Apoi este grupa celor care sunt „din lume". Uităm prea ades că Domnul Isus a venit „să caute și să mĂąntuiască ce era pierdut". Nu ne-am dus Ăźncă să Ăźnvățăm ce Ăźnseamnă: „Milă voiesc, nu jertfă, și bunătate mai mult decĂąt ardere de tot" (Matei 9:13). Învățătorul din Nazaret a fost numit „prietenul păcătoșilor" și noi ne bucurăm că El a fost așa, căci altfel El nu s-ar fi apropiat de nici unul dintre noi! Ce facem noi Ăźnsă? CĂąt de mult semănăm noi cu El Ăźn această privință și cĂąt Ăźntoarcem altora din binele care ni s-a făcut nouă?

A treia categorie care nu mănĂąncă de obicei la masa noastră este grupa celor „din pătura de jos". Ei sunt cei care au hainele murdare, nu cunosc bunele maniere și n-au cum să ne răsplătească invitĂąndu-ne apoi la mesele lor. Ospitalitatea noastră este de obicei selectivă, și din acest punct suntem departe de asemănarea cu felul de comportament recomandat de Domnul Isus (Luca 14:12-14).

Trebuie să Ăźnvățăm să fim primitori de oaspeți. Casele noastre sunt la fel de mult „ale Domnului" ca și clădirile Ăźn care ne ținem adunările. De ce să nu Ăźnvățăm să ne folosim casele pentru a clădi punți Ăźntre oameni și Dumnezeul pe care-L slujim? Și acesta este un fel de a contribui la zidirea Împărăției lui Dumnezeu.

Ospitalitatea este un proces care Ăźncepe acum și aici, dar are ramificații pĂąnă Ăźn ziua veșniciei. Iată ce le spune Domnul Isus celor care sunt primitori de oaspeți: „Atunci Împăratul va zice celor din dreapta Lui: „Veniți binecuvĂąntații Tatălui Meu de moșteniți Împărăția, care v-a fost pregătită de la Ăźntemeierea lumii. Căci am fost flămĂąnd și Mi-ați dat de mĂąncat; Mi-a fost sete și Mi-ați dat de băut; am fost străin și M-ați primit; am fost gol și M-ați Ăźmbrăcat; am fost bolnav și ați venit să Mă vedeți; am fost Ăźn temniță și ați venit pe la Mine. Atunci cei neprihăniți Îi vor răspunde: „Doamne, cĂąnd Te-am văzut noi flămĂąnd și Ți-am dat să mănĂąnci? Sau fiindu-Ți sete și Ți-am dat de băut? CĂąnd Te-am văzut noi străin și Te-am primit? Sau gol și Te-am Ăźmbrăcat?"... Drept răspuns, Împăratul le va zice: „Adevărat vă spun că, ori de cĂąte ori ați făcut aceste lucruri unuia din acești foarte neĂźnsemnați frați ai Mei, Mie Mi le-ați făcut" (Matei 25:34-40).

Ospitalitatea este o ocazie să Ăźnvățăm să ne bucurăm unul de celălalt. Ea ne pregătește pentru marele eveniment care ne așteaptă, cĂąnd vom auzi zicĂąndu-se: „Ferice de cei chemați la ospățul nunții Mielului!" (Apocalipsa 19:9).

Mă Ăźntreb: Dacă nu simțim bucuria să arătăm ospitalitate aici, cum vom fi bucuroși să ni se arate ospitalitate acolo? Ar fi mai bine să Ăźnvățăm Ăźncă de pe acum să ne simțim bine Ăźn compania sfinților. „Sfinții din țară sunt plăcerea mea". „Să nu dați uitării primirea de oaspeți".

de Simon Schrock

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...MOTO, SCUTERE, ATV-URI, ACCESORII...Vezi aici!