Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Cealaltă femeie din viața mea - Geantă Nicolae

Publicat la 2012-03-09 de Traian

În urmă cu cĂąteva săptămĂąni am ieșit să iau cina Ăźn oraș cu
 o altă femeie! Și culmea, a fost ideea soției mele! "Știm amĂąndoi că o iubesti !" - mi-a zis jumătatea mea, luĂąndu-mă prin surprindere. “Viața e foarte scurtă, dedică-i și ei puțin timp”. Cealaltă femeie era... Mama, vaduvă, singură de cĂąțiva ani. Din nefericire, jobul, copiii, obligațiile familiale, nu-mi permiteau s-o văd decĂąt ocazional. La cĂąteva zile după ĂźntĂąlnire, bătrĂąna a plecat singură la o plimbare fără Ăźntoarcere. La cer. (Nu mama mea a murit, dar m-a șocat o astfel de mărturie!).

Fugozitatea vieții cotidiene ne Ăźmpinge să trăim un regim de fast-food, o ĂźntĂąlnire instant cu cele ce ne-au crescut pe brațe. Uneori, zile sau săptămĂąni Ăźntregi nu le auzim glasul, deși telefoanele noastre au multe minute gratuite. Ne petrecem timpul sporovăind cu prieteni plictisiți, iar mamelor noastre nu le mai spunem de mult nici o poveste, deși urechile lor bătrĂąne, sunt deschise să audă glasurile copiilor iubiți. Intrăm pe atĂątea uși Ăźn fiecare zi, dar pragul mamei dragi nu l-am mai trecut de multă vreme.

Stau mamele noastre la țară, lipite cu nasul de geamul rece al iernii, cu ochii pironiți la drumul trecătorilor. Dar fiul sau fiica, drăguții ce umpleau gălăgios odinioară casa, nu se ivesc deloc. Coboară atĂąția din autobuze, din autoturisme. “Ai noștrii, nici azi n-au venit!”. Și, mai șterg Ăźncă odată lacrimile cu colțul basmalei. Apoi, cu mĂąinile zbĂąrcite de țărĂąna colhozului sau a prafului din uzine, duc doi dumicați spre gura ce Ăźncă știe să sărute. Doi dumicați, căci pită este din belșug, căci pofta..., pe apa sĂąmbetei s-a scurs. Dar nodurile, au rămas Ăźn gĂąt.

Așteaptă mamele noastre prin garsoniere cu pereții reci, Ăźnvelite cu trei pături și-ncălțate Ăźn ciorapii groși de lĂąnă. Le-ar fi puțin mai cald căci afară miroase a ghiocei, dar indiferența noastră coboară termometrele sufletului. Răscolesc timide albumele cu fotografii, și Ăźn perete agață cu bolduri o poză sepia de vreme, cĂąnd băietul era premiantul clasei, iar copila a avut rolul ZĂąnei bune.

Sunt mame singure, pitite printre munți de medicamente și candele ce ard și ziua la doișpe, pentru cei pe care casa sau țara asta n-a mai putut să-i Ăźncapă. Iar peste kilometrii depărtării s-a așternut plumbul dezinteresului nost’ cel de toate zilele.

Sunt mame care ne-așteaptă cu genunchii tociți pe podelele bisericii din sat, cu psaltirea pe colțul mesei Ăźncărcate cu mușcate, care ne pun proptele la Domnul prin rugăciuni. Iar vorbele lor sărace, dar izvorĂąte din inimi bogate, aduc perdele de protecție divină, zilnic, peste noi.

Sunt mamele noastre dragi care așteaptă rătăcitorii, cu brațele deschise, la poartă. Și ele, și Dumnezeu. Sunt femeile acestea din viața noastră de care trebuie să nu mai uităm. Sau măcar nu așa de des...

Azi, e 8 martie. E ziua mamelor noastre! Nu știm dacă vor mai prinde alta... Ce facem pentru ele? (nu numai azi !!!).

Țineți minte prieteni, Dumnezeu iartă, dar timpul nu!


Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...MONITOARE, SERVICE, CALCULATOARE...Vezi aici!