Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Criza Integritatii - Razvratirea

Publicat la 2012-02-13 de Traian

„Dovada absolută că un om este păcătos este că nu-și cunoaște propriul său păcat” (*)
Martin Luther


Criza pe care o ĂźntĂąmpină Biserica Ăźn zilele noastre este asemănătoare cu criza pe care au ĂźntĂąmpinat-o Ieremia și poporul său Ăźn zilele dinaintea robiei babiloniene. De asemenea, este similară cu criza pe care a ĂźntĂąmpinat-o Neemia cĂąnd și-a riscat viața ca să reconstruiască ceea ce distruseseră dușmanii. Patruzeci de ani a petrecut Ieremia ĂźncercĂąnd să prevină criza, iar Neemia, un secol mai tĂąrziu, a Ăźncercat să spele rușinea pe care o lăsase Ăźn urmă criza. AmĂąndoi au trăit Ăźn zile de ocară și rușine.

„Ne culcăm Ăźn rușinea noastră", scria Ieremia, „ne Ăźnvelim cu ocara noastră" (Ieremia 3:25). Dumnezeu spunea națiunii prin profetul Său: „Voi pune peste voi o veșnică ocară și o veșnică necinste, care nu se va uita” (Ieremia 23:40). După ce a fost martor la distrugerea orașului și a Templului, Ieremia se roagă: „Adu-Ți aminte, Doamne, de ce ni s-a ĂźntĂąmplat! Uită-Te și vezi-ne ocara!" (PlĂąngerile ui Ieremia 5:1).

Situația era aceeași cĂąnd a sosit Neemia la fața locului. „Cei ce au mai rămas din robie sunt acolo Ăźn țară, Ăźn cea mai mare nenorocire și ocară; zidurile Ierusalimului sunt dărĂąmate și porțile arse de foc" (Neemia 1:3). Ierusalimul nu mai era „frumoasă Ăźnălțime, bucuria Ăźntregului pămĂąnt... cetatea Marelui Împărat" (Psalmul 48:2).

Iată ce declară Neemia după ce a cercetat el Ăźnsuși cetatea: „Vedeți starea nenorocită Ăźn care suntem! Ierusalimul este dărĂąmat și porțile sunt arse. Veniți să zidim iarăși zidul Ierusalimului și să nu mai fim de ocară" (Neemia 2:17).

Asaf, psalmistul, a scris: “Dumnezeule, au năvălit Neamurile Ăźn moștenirea Ta, au pĂąngărit Templul Tău cel sfĂąnt, și au prefăcut Ierusalimul Ăźntr-un morman de pietre... Am ajuns de ocara vecinilor noștri, de batjocura și de rĂąsul celor ce ne Ăźnconjoară...” (Psalmul 79:1, 4).

Ce s-a ĂźntĂąmplat că orașul bucuriei a devenit un loc de ocară? Trebuie să răspundem cinstit la această Ăźntrebare, fiindcă astăzi Biserica este Ăźntr-un pericol asemănător și judecata lui Dumnezeu amenință. Ca să găsim răspunsul, trebuie să-l ascultăm pe profetul Ieremia. El a văzut venind distrugerea Ierusalimului, a trăit-o și poate explica mai bine decĂąt oricine, de ce și cum s-au petrecut lucrurile. Apoi ne vom Ăźntoarce la Neemia să Ăźnvățăm cum vrea Dumnezeu să reconstruim Ăźn zile de rușine și de ocară.

În al 18-lea an al lui Iosia, ultimul rege bun al lui Iuda, Ăźn timp ce Templul era Ăźn reparație, Hilchia, marele preot, a găsit o copie a cărții Legii (probabil Deuteronomul). Șafan i-a citit această carte regelui; cĂąnd a auzit Iosia cuvintele lui Dumnezeu, s-a umilit și a chemat națiunea la pocăință. El a condus poporul la distrugerea idolatriei și a reintrodus cultul Domnului, cel puțin Ăźn aparență. Acest eveniment este relatat Ăźn 2  Împărați 22; 23 și de obicei este numit: „Marea trezire sub Iosia". Reformatorii au făcut același lucru, dar mă Ăźndoiesc că ce s-a petrecut atunci se poate numi Ăźn mod cinstit renaștere. Cel puțin Ieremia nu gĂąndea Ăźn acest fel.

Ieremia Ăźncepuse să profețească cu aproape 5 ani Ăźnainte de reforma religioasă a lui Iosia și la Ăźnceput a cooperat cu ea. Apoi a Ăźnceput să vadă că, de fapt, nimic nu se schimbase Ăźn viața spirituală a națiunii. Printr-un decret, Iosia putea să distrugă toți idolii din țară, dar nu putea să-i distrugă din inimile oamenilor. Da, exista o rămășiță de Ăźnchinători sinceri Ăźn țară, dar pentru marea majoritate a populației, trezirea a fost numai la suprafață și doar temporară. Religia străbună era la modă și fiecare dorea să fie Ăźn pas cu vremea.

Știm că această trezire a fost o mișcare populară, temporară, fiindcă vedem ce s-a ĂźntĂąmplat după ce regele Iosia a murit și Ioahaz, fiul lui, i-a luat locul. Noul rege a condus poporul exact la vechile lor păcate și ei l-au urmat bucuroși. GĂąndiți-vă numai: propriul fiu al lui Iosia nu și-a plecat genunchii Ăźn fața lui Iehova! „Imediat ce influența curții a fost retrasă," scria Joseph Parker, „s-a văzut că poporul nu a trecut prin procesul convingerii spirituale".

Acum putem Ăźnțelege mai bine de ce atĂąt de mulți ani Ieremia a fost privit cu ochi răi și maltratat și de ce mesajul său a fost respins: el a privit la falsa religie din zilele sale și a Ăźndrăznit să spună adevărul despre ea, chiar dacă procedĂąnd așa era condamnat la singurătate, persecuție, martiraj. Pentru profeți și preoți era un eretic, pentru politicieni și oamenii de rĂąnd era un trădător. Majoritatea oamenilor din Iuda se uneau la o paradă religioasă, dar Ieremia mergea după alt toboșar.

Se poate ca Ieremia să fi tăcut Ăźn timpul reformei religioase a lui Iosia, dar cĂąnd a fost Ăźncoronat Ioahaz, profetul n-a mai tăcut. A ținut o predică curajoasă, pe cĂąnd stătea la una din porțile Templului. Este scrisă Ăźn Ieremia 7:1-8:3 și vă sfătuiesc s-o citiți cĂąt mai curĂąnd. Imaginați-vă cum ar răspunde membrii unei adunări evanghelice obișnuite, de astăzi, dacă ar auzi acest fel de predică duminică-dimineața.

„Îndreptați-vă căile și faptele, și vă voi lăsa să locuiți Ăźn locul acesta.
Nu vă hrăniți cu nădejdi Ăźnșelătoare, zicĂąnd: “Acesta este Templul Domnului, Templul Domnului, Templul Domnului!”
Iată că voi vă hrăniți cu nădejdi Ăźnșelătoare, care nu slujesc la nimic.
Cum? Furați, ucideți, preacurviți, jurați strĂąmb, aduceți tămĂąie lui Baal, mergeți după alți dumnezei pe care nu-i cunoașteți!...
Și apoi veniți să vă Ăźnfățișați Ăźnaintea Mea, Ăźn Casa aceasta peste care este chemat Numele Meu, și ziceți: “Suntem izbăviți”... ca iarăși să faceți toate aceste urĂąciuni!
Este Casa aceasta peste care este chemat Numele Meu, o peșteră de tĂąlhari Ăźnaintea voastră?"... (Ieremia 7:3-4, 8-11).

Binecunoscutul comentator biblic G. Campbell Morgan ne reamintește că „peștera de tĂąlhari" este locul unde hoții fugeau să se ascundă după ce Ăźnfăptuiau hoțiile lor. Una dintre cele mai bune metode de a ne acoperi păcatele este să mergem la un serviciu religios și să participăm la Ăźnchinare, evitĂąnd cu grijă orice sentiment de pocăință. „Norodul acesta se apropie de Mine cu gura și Mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine" (Mica 15:8 citĂąnd Isaia 29:13).

Religia din zilele lui Ieremia seamănă incredibil de mult cu ceea ce este creștinismul Ăźn zilele noastre. În ce privește credința pe care o profesau oamenii, aceasta influența puțin, dacă nu chiar deloc felul lor de viață. Aveau o formă populară de evlavie (reputația), dar nu exista nici o putere (caracter) morală sau spirituală Ăźn ea. Religia prospera Ăźn timp ce păcatul se adĂąncea și judecata lui Dumnezeu era tot mai aproape. AtĂąta timp cĂąt israeliții susțineau material activitatea la Templu și serveau cu buzele credința părinților lor, nimic altceva nu li se cerea; numai Ieremia striga pentru ceva mai profund.

Directorul unui post creștin de radio mi-a telefonat pentru ca să-și exprime nemulțumirea cu privire la ceea ce am spus Ăźntr-una din predicile transmise la acea stație de radio. „Dacă Ăźnțeleg bine, "a spus el, „dumneavoastră susțineți că dacă oamenii sunt salvați, există o schimbare Ăźn viețile lor și veți fi capabil să vedeți evidența salvării". „Da", am răspuns, „exact aceasta predic". Apoi am citat din 2 Corinteni 5:17: „Căci dacă este cineva Ăźn Cristos, este o făptură nouă. Cele vechi s-au dus: iată că toate lucrurile s-au făcut noi".
„Oh, dacă o țineți tot așa, vom anula programul dumneavoastră".
„De ce veți face aceasta?", am Ăźntrebat. „Nu credeți că oamenii lui Dumnezeu ar trebui să fie diferiți de mulțimea care nu este salvată?"
“Dar un creștin poate fi firesc" a argumentat el, „și un creștin firesc poate să arate și să acționeze exact la fel ca o persoană nemĂąntuită. Ce spuneți despre Lot? Și cum explicați “lemnul, fĂąnul, trestia” din 1 Corinteni 3:12?"

Am Ăźncercat să-i explic că acei creștini, care Ăźn mod conștient nu-L ascultă pe Dumnezeu, sunt pedepsiți de Dumnezeu și că Biblia, Ăźn prima epistolă a apostolului Ioan, Ăźnvață că oamenii salvați nu practică păcatul Ăźn mod obișnuit; dar era o cauză pierdută. Am Ăźnchis telefonul simțindu-mă dezamăgit că cineva se poate opune mesajelor care Ăźndeamnă pe credincioși să trăiască o viață sfĂąntă, o viață creștină deosebită.

Vance Havner a descris Biserica foarte precis: „Noi suntem chemați Ăźn zilele acestea, dar nu schimbați; convinși, dar nu convertiți. Auzim, dar nu ascultăm; de aceea ne Ăźnșelăm singuri".

Există o altă paralelă Ăźntre vremea noastră și timpul lui Ieremia: era o perioadă cĂąnd religia era o „mare afacere" și activitatea Templului prospera. Preoții și falșii profeți vindeau o formă populară de religie, care dădea poporului destulă experiență ca să-i facă fericiți, dar nu suficient adevăr ca să-i facă sfinți. Puteau să se Ăźnchine lui Baal Ăźntr-o zi și apoi să meargă ziua următoare la Templu, să se Ăźnchine lui Dumnezeu și nimeni nu era Ăźn stare să-i critice, chiar dacă Ăźnchinătorilor lui Baal li se permitea să-și ucidă proprii lor copii. Dacă aceasta vi se pare păgĂąnesc, amintiți-vă că Ăźn Statele Unite, anual 1,5 milioane de copii sunt omorĂąți prin avort și că mulți oameni religioși sunt de acord cu aceasta.

Ce gĂąndea Iehova despre israeliți? Ieremia striga: „Grozave lucruri, urĂącioase lucruri se fac Ăźn țară. Proorocii proorocesc neadevăruri, preoții stăpĂąnesc cu ajutorul lor și poporului Meu Ăźi plac aceste lucruri” (Ieremia 5:30-31).

Națiunea era distrusă din cauza „păcatelor proorocilor săi, a nelegiuirilor preoților săi" (PlĂąngerile lui Ieremia 4:13). Ieremia a Ăźnregistrat pentru noi cĂąțiva dintre „conducătorii spirituali" din acele zile. În fruntea lor era Pașhur (Ieremia 20:1), un preot care supraveghea bunul mers al serviciilor la Templu și care a făcut tot ce a putut ca să-l reducă la tăcere pe Ieremia. Într-o zi l-a lovit pe Ieremia și l-a aruncat Ăźn Ăźnchisoarea cu butuci. Alt conducător era Hanania, care spunea poporului că toate predicile lui Ieremia sunt minciuni (Ieremia 28:1). Al treilea era Șemaia, care a trimis scrisori defăimătoare despre Ieremia (Ieremia 29:24). Ahab și Zedechia erau doi profeți exilați Ăźn Babilon, care propovăduiau o speranță falsă prizonierilor din Babilon (Ieremia 29:21).

Acești cinci oameni, plus mulți alți falși profeți și preoți ipocriți, erau foarte populari. De ce? Deoarece ei tratau problemele numai la suprafață și niciodată n-au Ăźndrăznit să meargă la rădăcina lor - nevoia desperată de pocăință.

„Leagă, Ăźn chip ușuratic rana fiicei poporului Meu zicĂąnd: “Pace! Pace!” Și totuși nu este pace" (Ieremia 6:14).

CĂąnd diagnosticul este greșit, cum poate fi remediul bun? Sunt de acord cu Eugene Peterson: „Sarcina profetului nu era să liniștească problemele la suprafață, ci să le Ăźndrepte".

Vă rog să nu vă Ăźnchipuiți că acești slujitori ai Templului denunțau Ăźn mod deschis credința. Nu, ei foloseau cuvintele exacte și apelau la Numele Domnului; dar totul era fals. Domnul a spus: „Am auzit ce spun proorocii, care proorocesc minciuni Ăźn Numele Meu, zicĂąnd: “Am avut un vis! Am visat un vis!” PĂąnă cĂąnd vor proorocii aceștia să proorocească minciuni, să proorocească Ăźnșelătoriile inimii lor?" (Ieremia 23:25-26). Mesajul lor nu venea de la Domnul, și totuși ei susțineau că visurile și viziunile lor erau autentice; și poporul Ăźi credea.

După căderea Ierusalimului, Ieremia a scris: „Proorocii tăi ți-au proorocit vedenii deșarte și amăgitoare, nu ți-au dat pe față nelegiuirea, ca să abată astfel robia de la tine, ci ți-au făcut proorocii mincinoase și Ăźnșelătoare” (PlĂąngerile lui Ieremia 2:14) Acești oameni se credeau plini de Duhul SfĂąnt, dar Ăźn realitate ei erau Ăźnșelați de alte duhuri. În duplicitatea lor, au transformat lumina Ăźn Ăźntuneric.

Ei foloseau un limbaj teologic bine cunoscut, care făcea mesajele lor și mai periculoase. Ei asigurau poporul că judecata n-ar veni niciodată peste Iuda, fiindcă Dumnezeu era de partea lor. Să Ăźncep cu: Templul Domnului era acolo și Dumnezeu n-ar putea să permită vreodată ca locașul Lui să fie distrus de păgĂąnii fără Dumnezeu. Apoi, națiunea avea Legea lui Dumnezeu, ritualul circumciziei și siguranța legămĂąntului sfĂąnt; toate aceste lucruri Ăźi făceau deosebiți pentru Dumnezeu. Preoțimea lor, ordinată conform ritualului, era ocupată cu activitatea din Templu, oferind zilnic jertfele și rugăciunile stabilite; chivotul era păstrat cu mare grijă Ăźn SfĂąnta Sfintelor. Închinătorii aduceau zeciuielile și darurile lor și bugetul era acoperit. Ce le-ar fi trebuit mai mult?

Numai un singur lucru: pocăința. Dar cuvĂąntul pocăință nu era Ăźn vocabularul predicatorilor populari. CuvĂąntul lor cheie era pace și mesajul lor era că Iehova stătea la dispoziția și chemarea poporului Său ales. Citez din nou pe Eugen Peterson: „Religia era un ajutor supranatural, care să Ăźndeplinească tot ce doreau: să le dea bani, să le asigure o recoltă bună, să le dea sănătate, să ucidă persoana pe care o urau, să prospere Ăźnaintea vechiului". Sună familiar, nu-i așa?

Ca și astăzi, Ăźn zilele lui Ieremia poporul era gata să se lase rătăcit, să susțină și să apere pe cei care Ăźl Ăźnșelau și-l distrugeau. „Poporului Meu Ăźi plac aceste lucruri" (Ieremia 5:31). De ce? Deoarece natura umană dorește calea ușoară, care evită să audă CuvĂąntul lui Dumnezeu, evită să se pocăiască și să asculte de voia lui Dumnezeu. De aceea mulțimea merge mai degrabă după Pașhur decĂąt după Ieremia, Ăźl alege pe Baraba Ăźn loc de Isus, aruncă cu pietre Ăźn adevărații profeți și biciuiește pe slujitorii lui Dumnezeu. Mulțimea vrea o cale largă; este mai ușoară, mai rapidă și sunt mai mulți cei ce merg pe ea. Vorbind despre oamenii cărora „le plac aceste lucruri", Joseph Parker a spus: „Ei nu prețuiesc Ăźnvățătura Bibliei. Ei vor să audă ceva nou, anecdotic, picant, senzațional. Ei nu stau cu Biblia Ăźn mĂąnă, să verifice vorbitorul prin ceea ce spune; ce pretind, aceea primesc. Cer pleavă, pleavă primesc". Cel puțin de 66 de ori Ăźn profeția sa, Ieremia scrie despre inimă: „Inima este nespus de Ăźnșelătoare și de deznădăjduit de rea; cine poate s-o cunoască?" (Ieremia 17:9). Unei națiuni cuprinsă de superficialitate, religie exterioară, Dumnezeu Ăźi spune prin profetul Său:

„Mă veți căuta și Mă veți găsi, dacă Mă veți căuta ca toată inima" (Ieremia 29:13). Cel puțin de 9 ori a scris Ieremia despre imaginea unei inimi rele. Pașhur și tovarășii lui n-au predicat asemenea predici tăioase. Ei promiteau pace, protecție și prosperitate; și poporul Ăźi aplauda și Ăźi susținea. Iehova urmărea cum se rătăcește poporul și zicea: „Căci poporul Meu a săvĂąrșit un Ăźndoit păcat: M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, și și-au săpat puțuri, puțuri crăpate, care nu țin apă” (Ieremia 2:13).

Mesajul acesta n-a fost prea popular și Ăźn cele din urmă Ieremia a avut necazuri cu turma care practica religia de stat. Dar el era păstor, nu era om cu plată și n-a părăsit turma, chiar dacă poporul a respins mesajul său.

O ultimă paralelă Ăźntre zilele noastre și zilele lui Ieremia; profeții falși erau lacomi, oameni care foloseau religia pentru cĂąștiguri personale. Se lăudau cu propria lor prosperitate și cu prosperitatea Templului și a națiunii. În definitiv, nu erau ei poporul ales al lui Dumnezeu și nu era bunăstarea lor o dovadă a credincioșiei lor și a binecuvĂąntărilor lui Dumnezeu? (Este interesant de remarcat faptul că Pașhur Ăźnseamnă Ăźnconjurat cu prosperitate).

Ieremia Ăźndrăznea să predice porunca a zecea: „Căci de la cel mai mic pĂąnă la cel mai mare, toți sunt lacomi de cĂąștig; de la prooroc pĂąnă la preot, toți Ăźnșeală” (Ieremia 6:13, 8:10).

“Dar tu n-ai ochi și inimă decĂąt ca să te dedai la lăcomie..” (Ieremia 22:17).

CĂąnd cineva este lacom, riscă să Ăźncalce toate poruncile: „Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor" (1 Timotei 6:10). Din momentul Ăźn care o persoană Ăźncepe să devină lacomă, ea va Ăźncepe să mintă, să fure, și chiar să ucidă, pentru a obține ceea ce dorește.

Banii și slujirea au fost Ăźn conflict Ăźn Biserică Ăźncă de cĂąnd Anania și Safira au mințit cu privire la prețul cu care și-au vĂąndut proprietatea (Faptele Apostolilor 5), și Simon magul a Ăźncercat să cumpere de la Petru puterea de a Ăźmpărți darul Duhului SfĂąnt (Faptele Apostolilor 8:14, 24). „Să nu fie iubitor de bani" este o cerință atĂąt pentru bătrĂąnii cĂąt și pentru diaconii Bisericii (1 Timotei 3:3,8, Tit 1:7). În cuvĂąntul său de rămas-bun către bătrĂąnii din Efes, Pavel le reamintește că a trebuit să muncească din greu ca să-și acopere cheltuielile și nu s-a lăcomit la bunăstarea cuiva (Faptele Apostolilor 20:30-35).

Dintre toți scriitorii Noului Testament, Petru și Iuda au fost cei care au avut cele mai tari cuvinte Ăźmpotriva afaceriștilor care folosesc religia Ăźn scopul de a face bani. „În lăcomia lor vor căuta ca, prin cuvĂąntări Ăźnșelătoare, să aibă un cĂąștig de la voi. ...au inima deprinsă la lăcomie, sunt niște blestemați" (2 Petru 2:3,14). Petru Ăźi compară cu Balaam „care a iubit plata fărădelegii" (2:15) și Iuda adaugă avertizarea sa: „Ei s-au aruncat Ăźn rătăcirea lui Balaam din dorința de cĂąștig" (v. 11). De asemenea Iuda a avertizat că „...gura le este plină de vorbe trufașe și slăvesc pe oameni pentru cĂąștig" (v. 16).

În perioada care a urmat după izbucnirea scandalului Pearlygate, a fost interesant de urmărit cum diferite organizații au căutat să convingă lumea despre integritatea lor financiară. Desigur nu este nimic greșit cu privire la existența acestor organizații care funcționează legal (misiunea la care lucrez a ajutat la fondarea uneia), dar aici este ceva mai mult decĂąt integritatea financiară, un comitet de bună-credință și un certificat de revizie contabilă. Metodele de strĂąngere a fondurilor sunt importante, precum și motivele. Unele proiecte pentru susținerea Evangheliei sunt nedemne de Evanghelie. Apostolul Pavel mărturisea: „...cum bine știți, niciodată n-am Ăźntrebuințat vorbe măgulitoare, nici haina lăcomiei: martor este Dumnezeu" (1 Tesaloniceni 2:5). Dumnezeu este martor atĂąt al necinstei, cĂąt și al cinstei; și cĂąnd o găsește, El o judecă.

Dacă zilele noastre sunt ca și zilele lui Ieremia (și eu sunt convins că așa este), noi trăim Ăźntr-un timp de ocară. De asemenea, trăim Ăźntr-o zi cĂąnd Dumnezeu stă gata să judece pe poporul Său. „Căci suntem Ăźn clipa cĂąnd judecata stă să Ăźnceapă de la Casa lui Dumnezeu" (1 Petru 4:17). Este un adevăr trist că Dumnezeu mai degrabă va distruge templul Său și va mĂąnia Cetatea Sa sfĂąntă, decĂąt să le Ăźngăduie conducătorilor Săi spirituali să Ăźncurajeze duplicitatea și poporului Său să o sprijinească. El a așteptat zeci de ani Ăźnainte de a trimite judecata Sa și Ăźn mod repetat Și-a trimis mesagerii Săi pentru a-Și avertiza poporul, dar acest popor al Său n-a ascultat. Cel puțin de 11 ori Ăźn profeția lui Ieremia Domnul i-a spus națiunii: „...v-am vorbit dis-de-dimineață" (Ieremia 7:13,25; 11:7; 25:3-4; 26:5; 29:19; 32:33; 35:14-15; 44:4). CuvĂąntul evreiesc dis-de-dimineață tradus Ăźnseamnă Ăźn mod continuu, perseverent, cu stăruință. Dumnezeu Ăźl căuta. Dar poporul Său a preferat cisterne sparte Ăźn locul izvorului apelor vii.

Influența orbitoare a falșilor profeți s-a răspĂąndit pretutindeni, pĂąnă cĂąnd aproape fiecare a fost afectat de ea. Să ascultăm iarăși cuvintele lui Dumnezeu transmise prin Ieremia: „În proorocii Ierusalimului am văzut lucruri grozave. Sunt preacurvari, trăiesc Ăźn minciună; Ăźntăresc mĂąinile celor răi, așa că nici unul nu se mai Ăźntoarce de la răutatea lui; toți sunt Ăźnaintea Mea ca Sodoma și locuitorii Ierusalimului ca Gomora. ...căci prin proorocii Ierusalimului s-a răspĂąndit nelegiuirea Ăźn toată țara" (Ieremia 23:14-15).

CuvĂąntul evreiesc nelegiuire Ăźnseamnă să acționezi Ăźn mod fals, să acționezi cu ipocrizie. Puteți să-l traduceți și prin: fărădelege, pĂąngărire, depravare morală, corupție, poluare. Nu e nici o mirare că sunt așa de multe scandaluri pe pămĂąntul nostru astăzi, cĂąnd pămĂąntul este așa de infectat cu poluare morală și spirituală.

În memorabila sa predică intitulată „Metoda Harului" bazată pe Ieremia 6:14 („Leagă Ăźn chip ușuratic rana fiicei poporului Meu, zicĂąnd: “Pace! Pace!” Și totuși nu este pace!"), George Whitefield a spus: „După cum nu este o mai mare binecuvĂąntare pentru o națiune sau un popor decĂąt să le dea Dumnezeu conducători credincioși, sinceri și drepți, tot așa nu este un blestem mai mare pe care Dumnezeu să-l trimită peste un popor Ăźn lumea aceasta decĂąt să le dea Ăźndrumători orbi, degenerați, firești, lipsiți de entuziasm și nepregătiți. Și totuși, Ăźn toate timpurile, găsim că au fost mulți lupi Ăźmbrăcați Ăźn haine de oaie... care au profețit lucruri mult mai liniștitoare decĂąt le permitea Dumnezeu".

Și - lucru foarte trist - poporului Său i-a plăcut starea aceasta.

de Warren W. Wiersbe


Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...CASE DE MARCAT , COPIATOARE, MULTIFUNCTIONALE...Vezi aici!