Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

De ce a fost nimicita generatia lui Noe?

Publicat la 2012-01-30 de Traian

E o istorie care a avut loc acum peste 6000 de ani. Pentru că a trecut așa de mult timp de atunci, ne-am putea Ăźntreba: Ce relevanță mai are pentru noi astăzi o istorie atĂąt de veche?
Surprinzător, vom vedea Ăźn acest mesaj că istoria din vremea lui Noe se adaptează perfect vremurilor noastre. Iată ce spunea acum 2000 de ani Domnul Isus cu referire la acea vreme:
Ce s-a ĂźntĂąmplat Ăźn zilele lui Noe, se va ĂźntĂąmpla la fel și Ăźn zilele Fiului omului; mĂąncau, beau, se Ăźnsurau și se măritau pĂąnă Ăźn ziua cĂąnd a intrat Noe Ăźn corabie; și a venit potopul și i-a prăpădit pe toți (Luca 17:26, 27).
Prima mențiune pe care aș vrea să o fac aici este că expresia „Fiul omului” face referire la Persoana Domnului Isus. Haideți să Ăźnțelegem mai bine această expresie din cuvintele profeției lui Daniel (citește Daniel 7:13, 14). Domnul Isus Cristos prin natura Sa divină este Fiul lui Dumnezeu iar prin Ăźntruparea Sa este Fiul omului.
Luată Ăźn ansamblu, expresia „zilele Fiului omului” face referire la vremea sfĂąrșitului. În textul citit din Luca 17, Domnul Isus Ăźncheie acest pasaj cu cuvintele din versetul 30: Tot așa va fi și Ăźn ziua cĂąnd se va arăta Fiul omului. Faptul că El vorbea despre toate aceste lucruri la timpul viitor este o confirmare că nu se referea la vremea Ăźn care El era deja Ăźn lume, ci la vremea premergătoare celei de-a doua Lui veniri.

Acele vremuri au sosit deja. S-ar putea ca noi să fim ultima generație de oameni care vom fi Ăźn viață atunci cĂąnd Fiul omului va veni pe norii cerului Ăźn glorie. De aceea, istoria lui Noe este foarte importantă pentru noi astăzi, pentru că Domnul Isus nu ne-a comparat nici cu generația lui Avraam, nici cu cea a lui Moise sau David, ci cu oamenii care au trăit Ăźn vremea lui Noe.
ÎnțelegĂąnd mentalitatea generației de atunci putem să ne păzim de greșelile pe care ei le-au făcut. Știm că sfĂąrșitul lor a fost moartea prin Ăźnnecare. Știm de asemenea că Dumnezeu a promis că nu va mai pedepsi oamenirea prin potop, dar avertismentul pedepsei rămĂąne valabil. Care au fost greșelile, falimentele acelei generații pe care noi astăzi, după 6000 de ani, nu ar mai trebui să le repetăm?

1. O viață plină de răutate

CĂąnd ne uităm la principala caracteristică a vieții oamenilor din vremea lui Noe, cuvĂąntul care o descrie este răutatea: Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pămĂąnt, și că toate Ăźntocmirile gĂąndurilor din inima lui erau Ăźndreptate Ăźn fiecare zi numai spre rău (Geneza 6:5).
Haideți să ne gĂąndim puțin la aceste cuvinte. „Domnul a văzut...”. Moise, autorul cărții, ne prezintă imaginea sau priveliștea pe care Dumnezeu a avut-o atunci cĂąnd s-a uitat la Ăźntreaga Sa creație.
Ultima oară cĂąnd Domnul Se uitase la Ăźntreaga creație este pomenit Ăźn capitolul ĂźntĂąi: Domnul S-a uitat la tot ce făcuse; și iată că erau foarte bune (Geneza 1:31). Acum, cĂąnd din nou Se uită la creația Sa, Dumnezeu are o cu totul altă priveliște: „a văzut că răutatea era mare pe pămĂąnt”. Ce s-a ĂźntĂąmplat Ăźntre capitolul ĂźntĂąi și capitolul șase, de are loc o schimbare radicală nu doar a unei părți a creației, ci a Ăźntregii creații? Răspunsul nu este greu de dat. Are loc căderea Ăźn păcat a primilor oameni și consecințele păcatului lor și anume, răspĂąndirea lui pe suprafața Ăźntregului pămĂąnt.
Aceste două versete ne ajută să Ăźnțelegem puțin din consecințele dezastruoase pe care le-a avut păcatul primilor oameni. Cu siguranță că dacă Adam și Eva s-ar fi gĂąndit la lucrul acesta, nu ar fi păcătuit. Dar ei s-au gĂąndit doar la ei Ăźnșiși Ăźn acele momente.
Aici vreau să fac o paranteză Ăźnainte de a merge mai departe. Aș vrea să Ăźnțelegem foarte bine faptul că păcatul meu nu va afecta doar viața mea ci și viața generațiilor care vor veni după mine. Poate credeți că exagerez dar aș vrea să vă spun, pe baza CuvĂąntului lui Dumnezeu, că păcatul unei generații poate afecta Ăźntr-un mod nebănuit generațiile următoare. Aduceți-vă aminte de păcatul lui Avraam, singurul de altfel menționat, cĂąnd a mințit Ăźn privința soției lui Sara din cauza frumuseții ei, spunĂąnd că e sora lui. În același păcat a căzut și fiul lui Isaac. Aduceți-vă aminte de păcatul lui David cu Bat-Șeba, ce consecințe groaznice are Ăźn copiii lui. ÎntĂąiul născut din trăirea Ăźn păcat moare. Amnon, fiul lui David, curvește cu sora lui vitregă Tamar, fiica lui David. Absalom, fiul lui David, Ăźl ucide pe Amnon apoi se răscoală Ăźmpotriva tatălui său. Așadar, gĂąndește-te de două ori Ăźnainte de face un lucru rău, pentru că acel rău se va răsfrĂąnge atĂąt asupra ta cĂąt și asupra copiilor și nepoților tăi.
Păcatul lui Adam și Eva a avut consecințe nu numai asupra lor și a familiei lor, ci Ăźn timp el s-a răspĂąndit Ăźn toată omenirea. Acum, cĂąnd Dumnezeu Se uită din nou la creația Sa, vede o omenire plină de răutate.
Aș vrea să ne oprim puțin asupra termenului „răutate” pentru că este foarte important Ăźn contextul discuției noastre. Principala caracteristică a generației lui Noe era răutatea. În cuvintele Domnului Isus, menționate Ăźn Luca 17, nu este pomenit deloc termenul „răutate”. Dimpotrivă, Domnul Isus ne spune că acei oameni „mĂąncau, beau, se Ăźnsurau și se măritau”.
Oare e ceva rău Ăźn a mĂąnca, a bea, a te Ăźnsura sau a te mărita? Cu siguranță că nu. Toate aceste cuvinte ne descriu niște cicluri normale de viață. Fiecare om are nevoie de hrană și de băutură pentru a-și Ăźmplini nevoile fiziologice și are nevoie de un partener de viață pentru a-și Ăźmplini nevoile emoționale. Din punctul acesta, oamenii de atunci erau... perfect normali, la fel ca și noi astăzi. Și totuși, marea problemă a generației lui Noe era că făceau toate aceste lucruri, normale de altfel, dintr-o inimă și dintr-o viață inundate de răutate.
Aici este culmea păcatului. Tot ceea ce face un om, chiar și lucrurile normale care nu au nimic de-a face cu păcatul cum ar fi mĂąncatul, băutul sau Ăźnsuratul, să fie făcute cu răutate. Pentru a Ăźnțelege mai bine aș vrea să vă dau cĂąteva exemple. GĂąndiți-vă la un om care atunci cĂąnd se pune la masă, Ăźn loc de rugăciune scoate din gură cĂąteva Ăźnjurături, apoi Ăźn timp ce mușcă din pĂąine se uită urĂąt la soția lui și-i spune ceva trivial. Și exemplele pot continua. Nici un cuvĂąnt de dragoste, nici un „mulțumesc frumos” pentru mĂąncare, doar vorbe murdare. De ce? Pentru că inima lui este Ăźncărcată de răutate.
Deschideți vă rog acum la Psalmul 74. Un alt timp istoric, o altă generație de oameni, Ăźnsă același comportament plin de răutate (citește vs. 1-12). Avem aici o radiografie a omului rău, plin de răutate. E atĂąt de rău ĂźncĂąt e „fericit” Ăźn răutatea lui: Căci mă uitam cu jind la cei nesocotiți, cĂąnd vedeam fericirea celor răi (v. 3). Frați și surori, tineri dragi, spuneți-mi de cĂąte ori v-ați uitat la televizor la vreo „vedetă” a zilelor noastre și v-ați uitat cu jind, adică ați poftit fericirea lor plină de răutate?
Acum aș vrea să rețineți aceste cuvinte: vremurile pe care le trăim noi astăzi, la fel ca și vremurile lui Noe, sunt caracterizate de un adevărat cult al răului și al urĂątului. Generația zilelor noastre s-a Ăźntors la o elogiere a tot ce este mai rău și mai urĂąt Ăźn om. La fel ca generația din vremea lui Noe despre care Dumnezeu a spus „toate Ăźntocmirile gĂąndurilor din inima lui erau Ăźndreptate Ăźn fiecare zi numai spre rău”, același lucru Ăźl poate spune Dumnezeu și despre generația noastră. Filmele și emisiunile preferate ale oamenilor sunt cele Ăźncărcate de violență și imoralitate. Știți de ce le plac telenovelele atĂątor persoane? Pentru că personajele Ăźndrăgite trăiesc Ăźn locul lor cele mai ascunse fantezii, pe care nu au curajul să și le mărturisească public, dar și le imaginează prin prisma personajelor preferate. Toate desenele animate sunt Ăźncărcate de violență. Emisiunile de știri abundă Ăźn prezentarea violenței și pornografiei. Suntem asaltați de o cultură a răului și iubirea răului se furișează Ăźn mintea și inima noastră pe negĂąndite.

Pașii pătrunderii răului Ăźn viața noastră
Primul pas este curiozitatea. De ce ĂźntĂąrziem mutarea pe un alt canal atunci cĂąnd pe un canal este o scenă murdară? Din curiozitate. De ce privirea ni se lipește pe prima pagină a unoi reviste pentru adulți? Din curiozitate. De ce vrem să aflăm mai mult Ăźn legătură cu o crimă sau un viol? Din curiozitate. Și odată cu curiozitatea pătrunde Ăźn sufletul nostru otrava răului.
Al doilea pas este amintirea. Culmea, Ăźn loc să face tot posibilul să ne „igienizăm” mintea cu ajutorul CuvĂąntului lui Dumnezeu și a rugăciunii, deschidem din nou și din nou „sertarul cu curiozități”. Ne Ăźntoarcem Ăźn mintea noastră și retrăim imagini, fapte sau cuvinte care ne pĂąngăresc și mai mult sufletul și viața.
Al treilea pas este obișnuința. Expunerea Ăźndelungată la rău va duce Ăźncet-Ăźncet la obișnuință și indiferență. Știți că după cĂąțiva ani, Ăźn care auzim și discutăm Ăźn fiecare zi despre violență și imoralitate, la un moment dat ni se pare aproape normal să se ĂźntĂąmple așa ceva? Astfel, expunerea noastră prelungită la rău va duce Ăźn timp la insensibilitate față de rău.
Efectele lipsei de reacție la rău se cultivă Ăźn timp. Copiii care se uită toată ziua la desene animate pline de violență, cĂąnd vor ajunge adolescenți violența li se va părea ceva normal. Tinerii care se uită Ăźn fiecare zi la pornografie pe internet sau filme, Ăźntr-o bună zi vor ajunge să creadă că aceasta este normalitatea Ăźn relația de familie. Oamenii care vor auzi Ăźn fiecare zi că homosexualitatea este o modificare genetică cu care te poți naște, Ăźntr-o zi vor ajunge să creadă lucrul acesta.
Cel mai mare pericol pentru creștinii secolului nostru nu este răul Ăźn sine , ci obișnuința cu răul! Generația noastră, la fel ca generația lui Noe este o generație atĂąt de obișnuită să privească răul, ĂźncĂąt a devenit insensibilă la rău, nu mai are nici o reacție la rău.

Consecințele răului
În versetul 11 sunt amintite cele două consecințe ale răului: PămĂąntul era stricat Ăźnaintea lui Dumnezeu, pămĂąntul era plin de silnicie.
Prima consecință a prezenței răului este propagarea, extinderea stricăciunii. CuvĂąntul Ăźn limba ebraică descrie niște haine foarte murdare sau o mĂąncare alterată, stricată. Viața Ăźn care pătrunde răul va Ăźncepe Ăźn scurt timp să se strice. Ce faceți cu o mĂąncare stricată? O consumați? BineĂźnțeles că nu, pentru că știți că v-ar putea Ăźmbolnăvi grav. Același efect, dar asupra sufletului nu asupra trupului, Ăźl are iubirea răului. CĂąnd eu nu mai reacționez la răul din jurul meu, cĂąnd mi se pare normal ca oamenii să se Ăźnjure, ca tinerii să fie violenți, ca soții să-și maltrateze soțiile, ca șefii să-și bată joc de angajați, cĂąnd mi se pare normal ca copilul meu să lipsească toată noaptea de acasă fără să-l Ăźntreb unde a fost și cu cine, cĂąnd mi se pare normal ca tinerii să trăiască Ăźnainte de căsătorie Ăźmpreună ca să se cunoască mai bine, Ăźnseamnă că stricăciunea a pătruns și-n viața mea.
A doua consecință a răului este silnicia sau violența. În era violenței, cĂąțiva foarte bogați și foarte răi, Ăźși bat joc de cei mulți și săraci iar lucrul acesta devine o normalitate și chiar un motiv de laudă. Uitați-vă la tinerii care se Ăźngrămădesc la sălile de culturism. Întrebarea mea este: de ce? Doar pentru a arăta bine? Nu numai. Ei fac lucrul acesta și pentru că Ăźncearcă să se integreze Ăźn curentul acestei lumi Ăźn care, dacă vrei să fii apreciat, trebuie să vorbești tare și trivial, să lovești fără milă Ăźn cel mai slab decĂąt tine și să rămĂąi indiferent la nevoile celor săraci și abandonați, cu alte cuvinte, să fii lup Ăźntre lupi.
Vă rog să fiți atenți acum la această afirmație. Stricăciunea și violența sunt consecința eliminării lui Dumnezeu din viața omului. Acesta este rezultatul răzvrătirii Ăźmpotriva lui Dumnezeu. I-am spus la un moment dat: „Tu nu mai ai ce căuta Ăźn viața mea” și acum culegem roadele: suntem plini de stricăciune și violență.

2. O viață neprihănită Ăźn mijlocul răutății generalizate
Dacă istoria din Geneza 6 s-ar fi oprit aici ar fi fost o istorie foarte tristă. Slavă lui Dumnezeu că ea continuă cu o persoană pe nume Noe.
În această istorie a escaladării răului, citim la un moment dat că s-a născut un copil căruia părinții i-au pus numele Noe: La vĂąrsta de 182 de ani, Lameh a născut un fiu. El i-a pus numele Noe, zicĂąnd: „Acesta ne va mĂąngĂąia pentru osteneala și truda mĂąinilor noastre, care vin din acest pămĂąnt pe care l-a blestemat Domnul” (Geneza 5:28, 29).
Numele „Noe” se traduce prin „mĂąngĂąiere”. Încă de la naștere, Noe a fost dorit de către părinții lui să fie un copil care să le aducă multă mĂąngĂąiere. Nu Ăźntotdeauna se ĂźntĂąmplă așa. Mulți părinți, atunci cĂąnd le vine un copil pe lume, se gĂąndesc la modul Ăźn care el ar putea fi o mĂąngĂąiere pentru ei Ăźn anii bătrĂąneții, și Ăźn loc de aceasta, au parte de multă suferință.
Noe Ăźnsă a ajuns să fie cu adevărat o mĂąngĂąiere și un punct de reper moral atĂąt pentru generația lui cĂąt și pentru noi astăzi. Aș vrea Ăźn continuare să ne uităm la alegerile, la deciziile pe care le-a luat Noe de-a lungul vieții, și care au influențat radical evoluția lui spirituală.

a) Noe - un om neprihănit Ăźntre oamenii din vremea lui

Vremea Ăźn care a trăit Noe nu a fost o vreme favorabilă lui. Nu a fost o vreme favorabilă exercitării credinței și nici trăirii Ăźn neprihănire.
Totuși, Noe a luat o altă decizie cu privire la viața lui, diferită de deciziile celor din generația lui: Noe era un om neprihănit (v. 9a).
Nu știm cĂąnd a luat Noe această decizie: Ăźnainte de căsătorie sau după căsătorie, după ce era trecut de 40-50 de ani sau Ăźncă de pe la 20 de ani. De fapt, acest lucru nici nu contează. Ceea ce este cu adevărat important este că a avut o zi, un moment Ăźn viața lui cĂąnd, Ăźn pofida tendințelor acelor vremuri, Noe a decis să trăiască altfel decĂąt ceilalți, Ăźn neprihănire.
Aș vrea să Ăźnțelegem foarte clar că deciziile importante ale vieții noastre Ăźntotdeauna vor fi văzute de oameni. Credeți că vecinii și rudeniile lui nu au remarcat schimbarea din viața lui Noe? Ba da. Au văzut că dintr-o anumită zi, Noe nu mai vorbea la fel ca ceilalți, nu mai făcea prostiile și nebuniile pe care le făceau ceilalți, au văzut schimbarea și chiar dacă nu au Ăźnțeles de ce, cu siguranță că au fost confruntați cu această schimbare.
Lucrul cel mai important Ăźnsă nu este că l-au văzut oamenii, ci că l-a văzut Dumnezeu: Domnul a zis lui Noe: „Intră Ăźn corabie, tu și toată casa ta; căci te-am văzut fără prihană Ăźnaintea Mea Ăźn neamul acesta de oameni” (Geneza 7:1).
Iată-L din nou pe Dumnezeu uitĂąndu-Se pe pămĂąnt și Ăźn mijlocul oamenilor plini de răutate, a văzut un om neprihănit: pe Noe. Ce lucru extraordinar! Să poată spună și astăzi Dumnezeu de tine și de mine: „M-am uitat și te-am văzut umblĂąnd fără prihană Ăźnaintea Mea Ăźntre oamenii din SĂąnmartin!” Oare, poate El să spună același lucru și despre noi?

b) Noe - un om fără pată

Biblia nu se oprește aici. Tot Ăźn versetul 9 citim că Noe era fără pată Ăźntre cei din vremea lui (v. 9b). Aceasta nu Ăźnsemna că Noe era fără păcat. Expresia „fără pată” era folosită Ăźn legătură cu jertfele care erau aduse la Templu sau la Cortul ÎntĂąlnirii și care trebuiau să fie fără cusur.
Cu alte cuvinte, Noe nu avea defecte de caracter vizibile. În mijlocul unei generații care se complăcea Ăźn facerea răului, Noe se străduia să facă binele. Între oamenii care iubeau stricăciunea și silnicia, Noe iubea curăția de inimă și pacea. Într-o vreme de Ăźntuneric spiritual profund, Noe aprinsese o luminiță care răspĂąndea o dĂąră de lumină.
Dumnezeu nu disprețuiește niciodată Ăźnceputurile slabe. El S-a uitat la ceea ce putea deveni Noe, de aceea l-a apreciat atĂąt de mult pentru dorința lui de a face binele și de a trăi Ăźn curăție.

c) Noe - un om care umblă cu Dumnezeu

În ultima parte a versetului 9 ni se spune că: Noe umbla cu Dumnezeu. Aici descoperim secretul puterii lui de-a sta Ăźn picioare și de a merge Ăźnainte.
Cu toate că era considerat un Ăźnsingurat de către ceilalți oameni pentru alegerea lui de a trăi altfel, Noe nu era singur: el umba cu Dumnezeu.
Secretul eroilor credinței, ai celor ca Enoh, Noe, Ilie, Daniel sau Pavel, este tocmai umblarea lor cu Dumnezeu. Aici este puterea care te ajută să te Ăźmpotrivești curentului lumii, influențelor lumii, presiunilor din partea lumii: umblarea Ăźn fiecare zi cu Dumnezeu.

d) Noe - un om care face tot ce-i poruncește Dumnezeu

Ultimul secret al vieții de biruință a lui Noe Ăźl găsim Ăźn versetul 22: Așa a și făcut Noe; a făcut tot ce-i poruncise Dumnezeu.
Nimic n-a fost prea mult sau prea puțin pentru Noe, din tot ce i-a zis Dumnezeu să facă. Mulți creștini astăzi mumură sau cĂąrtesc atunci cĂąnd Dumnezeu le cere prin CuvĂąntul Lui să facă un anumit lucru. Secretul lui Noe a fost disponibilitatea de a face tot ce i s-a cerut, fără murmur și fără regrete.

Se ridică Ăźnsă o Ăźntrebare: se merită? Se merită să fii neprihănir, să trăiești fără pată, să umbli cu Dumnezeu și să faci tot ce-ți cere El Ăźn mijlocul unor oameni care nu fac nimic din toate acestea și totuși, continuă să le meargă bine și să se bucurie de viață?
Răspunsul la această dilemă Ăźl găsim Ăźn versetul 8: Dar Noe a căpătat milă Ăźnaintea lui Dumnezeu. Termenul „milă” Ăźnseamnă să nu capeți ceea ce ai merita. Dumnezeu i-a oferit mila Lui, pentru că i-a văzut viața neprihănită și dorința de a trăi altfel Ăźn mijlocul unui neam stricat, și această milă a Ăźnsemnat salvarea lui și a familiei lui de la moarte.
CĂąnd ne uităm la noi astăzi, generația secolului XXI, noi nu vedem oferită doar mila lui Dumnezeu, ci și harul Lui. Noi beneficiem Ăźn plus față de Noe de harul care ne-a fost adus prin jertfa Domnului Isus.
Milă și har... Care este răspunsul nostru, Ăźn mijlocul unui neam rău, care se strică tot mai mult? Trăim noi la fel ca Noe, chiar mai mult decĂąt atĂąt, pentru că ni s-a dat mai mult decĂąt lui?
Să nu uităm: fiecare generație a răutății Ăźși are neprihăniții ei. Dacă nu vrei să fii tu unul dintre ei, Dumnezeu va ridica alții care-I vor duce Numele cu cinste mai departe. Nu uita Ăźnsă că escaladarea răului vine Ăźntotdeauna pe fondul reducerii la tăcere și a lipsei de reacție a sfinților!
Biblia se Ăźncheie cu un avertisment dramatic (citește Apocalipsa 22:10-12). Fie ca noi să facem parte din cei care Ăźși sfințesc viața și trăiesc Ăźn neprihănire! Amin!

Alin Faur

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...TAMPLARIE ALUMINIU SI PVC...Vezi aici!