Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Beneficiile crizei și pericolele abundenței

Publicat la 2012-01-20 de Traian

Dumnezeu, Ăźn general, permite Ăźn viața copiilor Săi, atĂąt perioade de criză cĂąt și perioade de abundență. Am constatat lucrul acesta Ăźn propria mea experiență, Ăźn experiențele altora, cĂąt și Ăźn mărturiile scrise.
Istoria lui Israel, istoria lui Iosif, David, Iov, sunt doar cĂąteva exemple elocvente Ăźn sensul acesta. Dumnezeu ne trece, prin sănătate și prin boală, prin sărăcie și prin belșug. El permite să gustăm atĂąt dragostea oamenilor cĂąt și ura lor, Ăźngăduie să ne Ăźnfructăm atăt din dulceața părtășiei cĂąt și din durerea despărțirii. Uneori ne ridică pĂąnă la al treilea cer, alteori ne coboară pĂąnă Ăźn valea umbrei morții.
Experiențele prin care ne trece, uneori ne determină să exclamăm ca Petru :,,este bine să fim aici să facem trei colibi’’ iar alteori să gemem ca Iov, gata a blestema chiar și ziua Ăźn care ne-am născut. Pavel cĂąnd a Ăźnțeles felul acesta ciudat al lui Dumnezeu de a lucra a exclamat: ,,Știu să trăiesc smerit, și știu să trăiesc Ăźn belșug. În totul și pretutindeni m-am deprins să fiu sătul și flămĂąnd, să fiu Ăźn belșug și să fiu Ăźn lipsă. Pot totul Ăźn Hristos, care mă Ăźntărește.’’(Filip.4:12-13)
Întrebarea care se ridică in mintea celui care se frămĂąntă cu astfel de lucruri este următoarea: De ce procedează Dumnezeu Ăźn felul acesta?...de ce se poartă astfel cu noi? AnalizĂąnd CuvĂąntul lui Dumnezeu, vom constata că răspunsul la aceste Ăźntrebări este următorul: Dumnezeu ne trece atĂąt prin perioade de criză cĂąt și prin perioade de abundență, pentru că există niște beneficii ale crizei și niște pericole ale abundenței. Scopul Său este să intrăm Ăźn posesia beneficiilor care decurg din criză, și să ne păzim de pericolele care decurg din abundență. Chiar dacă momentele de criză sunt neplăcute, beneficiile acumulate Ăźn acest timp Ăźnclină mai greu Ăźn cĂąntar decĂąt neplăcerile produse, și chiar dacă vremurile de abundență sunt plăcute ele ascund ĂźntrĂąnsele niste pericole mult mai mari decĂąt plăcerile obținute. Cu alte cuvinte criza poate ascunde in ea o extraordinară abundență, iar abundența poate ascunde Ăźn ea o extraordinară criză. Intrăm Ăźntr-un domeniu in care Dumnezeu știe cel mai bine ce este cu adevărat criză si ce este cu adevărat abundență, si unde simțurile noastre se pot Ăźnșela foarte amarnic. Tema asupra careia aș dori să medităm Ăźn cele ce urmează se intitulează: Beneficiile crizei și pericolele abundenței. LuĂąnd ca referință textul biblic afișat Ăźn titlu, vom constata că primele șase versete din capitolul opt tratează beneficiile crizei Ăźn viața lui Israel, iar următoarele versete tratează pericolele abundenței tot Ăźn viața acestuia. Să le luam pe rĂąnd:

    1.Beneficiile crizei. (
Deut.8:1-6)

    De ce a Ăźngăduit Dumnezeu, ca poporul Său Israel să călătorească patruzeci de ani, prin locuri  pustii pline de pericole și de neajunsuri Ăźn condiții atĂąt de vitrege? Răspunsul este chiar Ăźn textul citat: ,,Adu-ți aminte de tot drumul pe care te-a călăuzit Domnul, Dumnezeul tău, Ăźn timpul acestor patruzeci de ani Ăźn pustie, ca să te smerească și să te Ăźncerce, ca să-ți cunoască pornirile inimii și să vadă dacă ai să păzești sau nu poruncile Lui. Astfel, te-a smerit, te-a lăsat să suferi de foame, și te-a hrănit cu mană pe care nici tu n-o cunoșteai și nici părinții tăi n-o cunoscuseră, ca să te Ăźnvețe că omul nu trăiește numai cu pĂąine, ci cu orice lucru care iese din gura Domnului trăiește omul.’’ Aceste versete conțin trei beneficii ale crizei Ăźn expresiile: să te smerească, să te Ăźncerce și să te Ăźnvețe.

a)Să te smerească.
Smerenia este o trăsătură de căpătĂąi a caracterului crestin. Doar prin intermediul ei avem acces Ăźn grațiile divine, dupăcum zice Scriptura: „Dumnezeu stă Ăźmpotriva celor mĂąndri, dar dă har celor smeriți.”(Iacov4:6).Domnul Isus a mărturisit despre Sine că este blĂąnd și smerit cu inima, sau cu alte cuvinte că smerenia este trăsătura fundamentală a ființei Sale lăuntrice. Primul păcat care s-a săvĂąrsit Ăźn univers a fost mĂąndria, si acesta le-a generat pe toate celelalte. AtĂąt de importantă este smerenia ĂźncĂąt ea este prezentată Ăźn Biblie ca trăsătura definitorie a divinității si atĂąt de monstruoasă este măndria ĂźncĂąt ea este prezentată tot Ăźn Cartea sfĂąntă ca trăsătura definitorie a diavolului. Ca suport biblic pentru cele afirmate anterior putem lua Filipeni 2 și Isaia 14, unde ni se relatează smerenia lui Hristos, respectiv căderea lui Lucifer. Deci a fi smerit sau a fi mĂąndru Ăźnseamnă a purta Ăźn tine esența naturii lui Dumnezeu sau esența naturii diavolului. Situația fiind atĂąt de dramatică,  Dumnezeu va face tot ce-i stă Ăźn putință spre a ne dezlipi de mĂąndrie, adică de esența naturii diavolului, și spre a ne contopi cu smerenia, adică esența naturii divine. Este limpede și de la sine Ăźnțeles că smerenia se cultivă cel mai bine Ăźn vremuri de criză, iar mĂąndria găsește mediul cel mai propice pentru dezvoltare Ăźn vremuri de abundență. De aceea ar trebui să ne așteptăm că Dumnezeu ne va trece adesea prin boli, lipsuri, necazuri, probleme spre a ne curăța de tot ce-i diavolesc Ăźn noi si spre a ne umple de tot ce-i divin. Din perspectivă divină formarea caracterului nostru după modelul ceresc este de o mai mare Ăźnsemnătate decĂąt confortul unei bunăstări imediate, iar degradarea acestuia după calapodul iadului este o mai mare pierdere decăt cele produse de niște boli sau niște probleme trecătoare.

b)  Să te Ăźncerce.
Testarea este o metodă folosită la scară universală pentru pentru stabilirea performanțelor calitative ale unui produs. În toate sectoarele de activitate ale vieții, se folosesc metode de la cele mai simple pĂąnă la cele mai sofisticate pentru a determina gradul de siguranță pe care Ăźl putem avea Ăźntr-un anumit lucru. Am văzut cu ochii mei oameni de la țară testĂąnd capacitătile fizice ale unui animal de tracțiune, silindu-l să tĂąrască după el o căruță plină cu oameni și Ăźmpiedecată la cele patru roți. Catargele corăbiilor se confecționau din pomi Ăźnalți care erau lăsati Ăźnadins ani de zile Ăźn bătaia vĂąntului tăindu-se toți pomii deprinprejur cu scopul de a-i ajuta să-și fortifice fibrele spre a se pregăti astfel pentru cumplitele furtuni la care vor trebui să facă față pe mare. Vasele de presiune, precum buteliile, sunt testate de către producător la parametri mult mai ridicați decĂąt cei ai regimului normal de funcționare. În industrie fiecare produs este testat, fiind supus la diferite solicitări mecanice, termice sau electrice. Cine ar avea nesăbuința să urce Ăźntr-un avion  care n-a fost supus la nici un fel de teste de verificare? Cine ar coborĂą la opt mii de metri sub nivelul oceanului cu un submarin despre care nu se știe sigur dacă va rezista  la presiunea exercitată asupra lui? Noi considerăm de bun augur faptul de a testa orice produs Ăźnainte de a-l folosi. Dar de ce ni s-ar părea ciudată ideea că si Dumnezeu ar putea proceda la fel cu noi? El de ce nu ne-ar testa performanțele spirituale mai Ăźnainte de a ne folosi? De ce ar risca să ne Ăźncredințeze responsabilități pe care nu s-a asigurat că putem să le Ăźndeplinim? De ce ar face tocmai El o excepție de la o regulă care ni se pare, chiar și nouă, atĂąt de naturală Ăźn toate domeniile existenței?  Întradevăr Ăźncercarea este neplăcută datorită suferinței pe care o implică, dar este singura metodă care scoate cel mai bine la iveală valoarea intrinsecă a entității supusă la probă.

c) Să te Ăźnvețe
Criza are și valoare didactică. Există anumite lecții, pe care nu ni le putem Ăźnsuși Ăźn clasă nici la ora de studiu  biblic, ci doar Ăźn Ăźncercare. Una din aceste lecții, este că omul nu trăiește numai cu pĂąine, ci cu orice cuvĂąnt care iese din gura lui Dumnezeu. CĂątă vreme avem toate lucrurile cu prisosință suntem Ăźn pericolul de a ne Ăźnstrăina de Dumnezeu, dar Ăźn criză descoperim valoarea de hrană a CuvĂąntului lui Dumnezeu. În criză descoperim valoarea sufletului, a vieții veșnice, și importanța de a ne preocupa de acestea. În criză trupul, banii, lucrurile materiale, și tot ce se cuprinde Ăźn sfera spațio-temporală trec pe locul doi, pentru că fiind primejduite, Ăźncrederea noastră Ăźn ele se zdruncină din temelii, iar atenția se Ăźndreaptă spre valorile spirituale. Chiar și experiența vieții confirmă faptul că la boală, Ăźn necaz, omul are o predispoziție mult mai mare Ăźn a-L căuta pe Dumnezeu. Chiar și Solomon ne Ăźndeamnă Ăźn Eclesiastul 7:2 :,,  Mai bine să te duci Ăźntr-o casă de jale decĂąt să te duci Ăźntr-o casă de petrecere; căci acolo Ăźți aduci aminte de sfĂąrșitul oricărui om, și cine trăiește, Ăźși pune la inimă lucrul acesta.”

   2) Pericolele abundenței 


,,CĂąnd vei mĂąnca și te vei sătura, să binecuvĂąntezi pe Domnul, Dumnezeul tău, pentru țara cea bună pe care ți-a dat-o. Vezi să nu uiți pe Domnul, Dumnezeul tău, pĂąnă acolo ĂźncĂźt să nu păzești poruncile, rĂąnduielile și legile Lui pe care ți le dau azi. CĂąnd vei mĂąnca și te vei sătura, cĂąnd vei zidi și vei locui Ăźn case frumoase,  cĂąnd vei vedea Ăźnmulțindu-ți-se cirezile de boi și turmele de oi, mărindu-ți-se argintul și aurul, și crescĂąndu-ți tot ce ai, ia seama să nu ți se umfle inima de mĂąndrie și să nu uiți pe Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din țara Egiptului, din casa robiei; care te-a dus Ăźn acea pustie mare și grozavă, unde erau șerpi Ăźnfocați și scorpioni, Ăźn locuri uscate și fără apă, care a făcut să-ți țĂźșnească apă din stĂąnca cea mai tare, și care ți-a dat să mănĂąnci Ăźn pustie mana aceea necunoscută de părinții tăi, ca să te smerească și să te Ăźncerce, și să-ți facă bine apoi. Vezi să nu zici Ăźn inima ta: „Tăria mea și puterea mĂąnii mele mi-au cĂąștigat aceste bogății.”(Deut.8:10-17) Desprindem din textul biblic citat trei pericole ale abundenței: pericolul de a-L uita pe Dumnezeu, pericolul mĂąndriei, și pericolul Ăźncrederii Ăźn sine. Să reflectăm puțin asupra fiecăruia dintre ele:

a) Pericolul de a-L uita pe Dumnezeu
.Cea mai mare iluzie a omului este că Ăźn viață totul se reduce la: pĂąraie, izvoare, lacuri, grĂąu, orz, vii, smochini, rodii, măslini, miere, pĂąine, fier, aramă, case frumoase, boi, oi, argint, aur, și variantele moderne ale acestora, adică lucruri care se măsoară Ăźn euro, cai putere, gigabztes și alte unități de măsură ale lumii contemporane. Mentalitatea generală omenească afirmă că dacă ai din belșug aceste lucruri, te poți declara fericit, iar folosind un termen spiritual, ești binecuvĂźntat. Această concepție greșită despre fericire, respectiv binecuvĂąntare, Ăźi conferă omului care o atinge o stare de autosuficiență și automulțumire care Ăźl Ăźmpiedică să se mai gĂąndească la Dumnezeu. Ce să mai aibă a face cu Dumnezeu cineva care are de toate și care simte că nu-i mai lipsește nimic. Însă lucrul care scapă din vedere Ăźn acest greșit raționament, este că toate lucrurile pe care le avem, chiar și cele care par mai neĂąnsemnate, sunt o expresie a dragostei lui Dumnezeu. Sănătatea trupului, puterea fizică, căldura soarelui, lumina zilei, odihna nopții, prospețimea aerului, limpezimea apei, ploaia cerului, fertilitatea pămĂąntului, dragostea de mamă, edenul familiei, umbra copacilor, farmecul anotimpurilor, ciripitul păsărilor, dulceața fructelor, si lista ar putea continua la nesfĂąrșit, nu sunt o aparitie pur ĂźntĂąmplătoare, ci sunt dovezi ale bunătății lui Dumnezeu, care se Ăźnoiește față de noi Ăźn fiecare dimineață. Dar mai presus de toate acestea, Dumnezeu ni S-a dăruit pe Sine Însuși, iar toate celelalte lucruri care ne-au fost date nu sunt decĂąt cadrul Ăźn care Dumnezeu vrea să ne bucurăm de El. Prezența Sa Ăźn viața omului cĂąntărește mai mult decĂąt toate lucrurile din lume, și dacă ar fi să alegi intre a fi bogat și sănătos dar fără Dumnezeu, sau sărac și bolnav dar cu Dumnezeu, atunci este cu mult mai preferabilă calea a doua. Aceasta era si convingerea lui Moise cĂąnd a exclamat:„Dacă nu mergi Tu Ăźnsuți cu noi, nu ne lăsa să plecăm de aici.” CĂąnd Ăźn vremuri de abundență se ĂźntĂąmplă ca să-L uităm pe Dumnezeu, atunci pentru că ne iubește, El permite să alunecăm Ăźntr-o   criză doar pentru a ne ajuta să descoperim o și mai mare abundență și anume abundența unei vieți trăite Ăźn comuniune cu Dumnezeu. Cei care au gustat cĂąt de bun este Domnul sunt de acord că nimic nu poate fi pus alături cu acest gen de fericire, și crizele vieții sunt doar mici neplăceri Ăźn comparație cu catastrofa pierderii legăturii permanente cu cerul.

b) Pericolul mùndriei 
Am văzut deja că unul din beneficiile crizei este smerenia. Am observat și cĂąt de importantă este smerenia, pentru că ea este esența naturii divine, iar mĂąndria este esența naturii celui rău. Cadrul cel mai adecvat de germinare a mĂąndriei este abundența. Omului cĂąnd toate Ăźi merg bine, atunci Ăźi vine pofta să se mĂąndrească. Cănd trupul Ăźi plesnește de sănătate,  tinerețe  si frumusețe, cĂąnd mintea Ăźi sclipește de agerime, cĂąnd buzunarele Ăźi sunt doldora de bani, iar sertarele de titluri de proprietate, cĂąnd toți oamenii se Ăźnclină Ăźnaintea lui, Ăźi sorb cuvintele de pe buze și sunt nerăbdători sa-i Ăźmplinească toate mofturile și capriciile. Atunci firea păcătoasă este gĂądilată, orgoliul devine exacerbat, iar omul Ăźncepe să se simtă deosebit de important, suficient de important ĂźncĂąt să Ăźnceapă să-i disprețuiască pe cei de lĂąngă el devenind Ăźn cele din urmă o brută, un monstru, un prototip al diavolului, o persoană cu care este imposibil de conviețuit. Dumnezeu Ăźn bunătatea Sa, cĂźnd constată că suntem gata să cădem Ăźn această capcană, permite să treacă peste noi un val de criză Ăźn care să ne prăbușim cu fruntea Ăźn tărĂąnă, ca să ne vedem adevărata ticăloșie și mojicie și să ne pocaim ajungĂąnd la starea de smerenie Ăźn care ne Ăźnsușim nu numai favorurile divine ci chiar și natura Sa.

c) Pericolul Încrederii ün sine
După ce omul Ăźl uită pe Dumnezeu, după ce se desfătează Ăźn conștiența importanței de sine, nu-i mai rămĂąne altceva de făcut decĂąt să se așeze el Ăźnsuși Ăźn locul lui Dumnezeu. Omul a fost creat Ăźn așa fel ĂźncĂąt să se Ăźnchine unei divinități. Ori dacă Dumnezeul cerului și al pămĂąntului a fost alungat, și dacă creatura ajunge la concluzia că propria-i persoană este suficient de importantă pentru a  lua locul  Creatorului, rezultatul va fi exact așa cum Ăźl descrie Pavel Ăźn Romani 1:25 ,,căci au schimbat Ăźn minciună adevărul lui Dumnezeu, și au slujit și s-au Ăźnchinat făpturii Ăźn locul Făcătorului” Aceasta este cea mai cumplită formă de idolatrie, Ăźnchinarea adusă propriei persoane. Textul biblic din Deuteronom  prezintă două forme ale acestui tip de idolatrie. Prima, o găsim Ăźn 8:17, Ăźn care omul atribuie tăriei sale toate realizările obținute, și ar putea fi numită forma clasică de Ăźnchinare adusă sinelui. Însă Ăźn capitolul 9:4 ĂźntĂąlnim o formă de Ăźnchinare la propria persoană mult mai subtilă și mai periculoasă decĂąt prima, și ar putea fi numită, varianta care Ăźmbracă formă religioasă. În această formă de Ăźnchinare la propria persoană, omul recunoaște că Dumnezeu este Cel care Ăźl binecuvintează, dar motivul pentru care o face, este bunătatea și meritele personale deosebite Ăźnaintea lui Dumnezeu.. A afirma că Dumnezeu te binecuvintează datorită performanțelor tale personale, nu Ăźnseamnă altceva decăt tot idolatrie și Ăźncă una și mai mizerabilă, care Îl necinstește și mai mult pe Dumnezeu. Pentru a ne scăpa de acest soi cumplit de păcate, Dumnezeu permite crizei să ne copleșeasă, ca să descoperim că nu avem suficientă putere și Ăźnțelepciune spre a ne lua viața Ăźn propriile mĂąini și că cel mai inteligent lucru pe care Ăźl putem face este să I-o Ăźncredințam Lui, spre a ne-o conduce.

 În concluzie:
Nu lipsa banilor și a sănătății ar trebui să ne Ăźngrijoreze cel mai mult. Există tragedii și mai mari pe care le-am putea trăi: a-L uita pe Dumnezeu, a fi plini de mĂźndrie, și a ne Ăźncrede Ăźn propria persoană, iată adevăratele catastrofe. Deasemenea nu o viață trăită Ăźn Ăźmbuibare și Ăźndestulare este dovada adevăratei fericiri. Adevărata fericire constă Ăźn a dobĂąndi prin smerenie natura lui Dumnezeu, a fi declarat vrednic, de către El, Ăźn urma testului Ăźncercării, și a descoperi hrana mai Ăźndestulătoare și mai satisfăcătoare decăt păinea, și anume Cuvăntul lui Dumnezeu.

Mich Vasile

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...APARATE VULCANIZARE, AEROTERME, MASINI DE SPALAT...Vezi aici!