Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Craciunul si paganismul - 2

Publicat la 2011-12-12 de Traian

DARURILE

În folclorul românesc se face o distincie clar între Mo Nicolae i Mo Crciun, cele dou personaje având chipuri i rosturi diferite. Abia în acest ultim secol aceste personaje vor fi deopotriv înzestrate cu o trstur nou: obiceiul de a face daruri copiilor. În tradiia popular ziua de 6 decembrie este zi de cinstire a Sfântului Nicolae înc din vremea de demult. Închipuit ca un mo cu barba alb Sân-Nicoar (cum i se mai spune Sfântului Nicolae) poate aduce ninsoarea doar scuturându-i brbia de omt. Sfântul Nicolae a fost treptat desacralizat. Nu numai Mo Crciun este numit cu duioie "mo"; Sfântul Nicolae, episcopul de Cezareea, martirul lui Isus i svâritorul de minuni, devine în ochii românilor Mo Nicolae. Sub influena tradiiilor europene a fost adoptat imaginea unui Mo Nicolae care pune cadouri în cizmuliele copiilor. (http://www.lego.rdsor.ro/christmas/ralaiul.html)

Scandinavii (vikingii) credeau c zeul lor numit Odin, d daruri speciale celor care se apropiau de bradul lui în timpul srbtorilor de iarn. i romanii, dup cum spune Tertulian aveau practica schimbului de cadouri în timpul Saturnaliei. (2)

Nu-i nimic ru, desigur, în a oferi cadouri altora în vremuri de srbtoare. În Biblie este întâlnit acest lucru în dou prilejuri în care Dumnezeu a lucrat în chip minunat pentru restaurarea poporului Israel - Neemia 8:10,12; Estera 9:19,22 (Domnul încurajeaz pe credincioi s dea daruri pentru slujbele i lucrrile religioase - 1 Cronici 16:29; Neemia 7:70; daruri pentru robii eliberai - Deuteronom 15:13,14; daruri pentru copii - Matei 7:11; daruri din partea frailor pentru frai nevoiai - Romani 15:28). Drnicia ca trstur, ca mod de via este recomandat i apreciat de Dumnezeu. Nu se gsete îns în Biblie obligativitatea împririi de daruri cu ocazia srbtorilor în afar de Purim i aceasta a fost în V.T., pentru evrei. (Între Purim i Crciun nu pot fi fcute legturi aa încât s se deduc faptul c trebuie s dm cadouri de Crciun. Faptul c srbtoarea evreiasc Purim se inea în luna a 12 nu este deloc relevant, deoarece luna a 12-a evreiasc nu corespunde cu decembrie ci cu februarie-martie.)

Gsim în Biblie un pasaj unde acest schimb de cadouri este fcut într-un cadru festiv negativ, anti-Dumnezeu - Apocalipsa 11:10; aici oamenii srbtoresc uciderea a doi prooroci care vesteau cuvântul lui Dumnezeu.

A face o legtur între cadourile care "le aduce Mo Crciun" i darurile care au fost date pruncului Isus de ctre magi în Biblie nu este corect. Magii nu L-au gsit pe Isus în ziua naterii Sale, aa cum L-au gsit pstorii în iesle (Luca 2:16) ci ei au gsit "pe Împratul de curând nscut al iudeilor" într-o cas (Matei 2:2,11) - este probabil c pruncul avea cel puin câteva zile sau sptmâni. În plus, darurile nu i le-au dat unul altuia, ci le-au lui Isus, lucru care corespunde mai degrab cu cerinele biblice de a aduce daruri lui Dumnezeu.

Atunci s nu mai dau daruri copiilor de Crciun? Situaia este delicat, nu-i aa? Cu cât viclenie a întortocheat cel ru lucrurile aa încât s-i atrag slav i s huleasc pe Dumnezeu… Totui, oare nu este mai mare cel ce este în noi decât cel ce este în lume? Cu siguran! Oare nu vom fi în stare s ne artm dragostea (prin cadouri i nu numai prin ele) i s vorbim copiilor notri încât s îneleag c nu este nici un Mo Crciun, dar c exist un Dumnezeu viu i adevrat care a dat ce a avut mai scump, un dar nespus de mare: pe Fiul Su pentru mântuirea lor? Ba da, cu siguran! Atunci s facem lucrul acesta aa încât copiii notri s nu se simt lovii de o soart crud (i anume c s-au nscut într-o cas cu prini ce au o credin aspr care nu îi las s le dea cadouri atunci când toi ceilali copii primesc). Ci s fie convini i fericii de dragostea noastr (pe care vom ti s le-o artm pentru c Dumnezeu ne înva), nu numai de Crciun ci în tot timpul anului. i prin noi s-L afle pe cel nscut în Betleem, Mântuitorul.

COLINDATUL

Preotul Dumitru Blaa scrie: E vremea colindelor care dateaz din vremea lui Ler Împratul (Leru-i ler i iari ler!) (Galerius cel Btrân i Galerius cel Tânr - 293-311 - împraii Daciei). (1) Nu este nici mcar insinuat proveniena biblic. Sunt unii care fac legtur între colindele de azi i corul îngeresc care a "cântat" când a fost vestit pstorilor naterea lui Cristos. De fapt relatarea biblic nu spune c îngerii au cântat ci c "împreun cu îngerul s-a unit o mulime de oaste cereasc, ludând pe Dumnezeu i zicând…" - Luca 2:13. Apoi îngerii nu au mers din cas în cas…

Colindele de ieri i de astzi

Tradiia colindatului este specific româneasc. În Europa, cu excepia zonei sud-estice, acest obicei nu exist. (Nu tiu dac acest lucru este adevrat. Conform unei alte informaii, în Anglia au fost introduse colindele dup anii 1800 - nu tiu dac înc se mai practic…) Dei profund pgâne, tradiiile româneti au fost readaptate, o dat cu încretinarea populaiei daco-romane. La est de Europa puini tiu c tradiia colindatului se mai pstreaz doar in spaiul carpato-pontic, cu preponderen pe teritoriul României.

Obinuii deja cu colindele vechi, românii nu au tiut s-i pstreze i s exploateze trstura aceasta de originalitate. Ba mai mult, au importat ritmuri i cântece de srbtori, ce nu au de a face cu specificul poporului român. Dac celelalte popoare europene au timide încercri în domeniul cântecelor religioase de Crciun, românii se pot mândri cu un adevrat tezaur de colinde i tradiii ale Naterii Domnului. Tradiia colindatului se mai pstreaz în Bulgaria i Ucraina. Ungurii au preluat-o din Transilvania i i-au adaptat-o. Cu toate acestea, numai românii au reuit s pstreze fondul originar, latin al vechilor "calende". Fondul comun al tuturor colindelor este unul pgân, pe care s-au adaptat textele cu coninut evanghelic. Tradiii pgâne încretinate, Calendele erau srbtori romane închinate soarelui. Calende desemneaz un obiect rotund, o trimitere direct la discul solar. De aceea colinda se cânta în cerc închis (colindtorii), se fcea în ocol, se împreau colaci i nuci, toate simboluri ale rotundului, ale perfeciunii. Principala motivaie a obiceiului era acela de protecie, mai apoi s-a impus sensul binecuvântrii i cel evanghelic, al Naterii Domnului. Cel mai surprinztor este faptul c melodiile s-au pstrat nealterate, cu preponderen în zonele izolate (Maramure). Colindatul era un obicei exclusiv masculin, ceata de feciori având misiunea de a trece pe la fiecare cas i a aduce vestea cea bun. Timp de ase zile, colindtorii realizau un cerc invizibil în jurul comunitii, pentru a o proteja mai apoi de venirea Anului Nou, când demonilor li se ddea drumul pe pmânt. Pe lâng colindele consacrate ce vorbesc despre Naterea Mântuitorului în ieslea din Betleem sau despre magii de la Rsrit purtai de stea, se remarc colindele intermediare. Acestea mai pstreaz reminiscene pgâne: colinda corbului, colinda junilor, colinda gospodarului. Aceste colinde îmbin tradiiile pgâne ale Anului Nou cu semnificaia cretin a Naterii lui Isus Cristos. Sunt colinde de fertilitate, colinde de binecuvântare a pmântului sau colinde provenite din cultul strmoilor. Este clar deci originea religioas pgân a obiceiului de a colinda în timpul srbtorilor de iarn.

Colindatul, un obicei demult apus

Srbtorile de iarn deschid sezonul colindelor. Obiceiul a devenit un bun prilej de distracie, mai ales în rândul tinerilor. De Crciun se încropete la repezeal un pseudo-cor i se pornete "la colindat". Butura, mâncarea i distracia sunt pe primul plan. Gtile de petrecrei chefuiesc pân in zori, fr s cunoasc cu adevrat semnificaia pgân a tradiiei. Repertoriul nu depete de obicei dou, trei strofe arhicunoscute, melodia fiind ignorat din principiu. Puini tiu c obiceiul este unul de binecuvântare, de protecie i bun-vestire. Adevrata tradiie a colindatului devine pe zi ce trece un capitol de folclor, pstrat in fonotecile cercettorilor. Tragedia cea mai mare este c nici mcar interpreii de muzic popular nu mai sunt interesai în a promova colinde autentice, lsându-se purtai de interese financiare. Iat cum, pe lâng aspectul pgân venit din antichitate, se adaug un aspect pgân "modern", m refer la practicile pctoase descrise mai sus, care nu au nimic din Duhul Mântuitorului. Acelai lucru este evideniat i în urmtorul pasaj:

Manelele de iarn

Tradiia colindatului se lupt din greu cu interesele unei afaceri de sezon. Tarabele i magazinele de specialitate abund în producii kitch. "Oamenii nu au practic nici un criteriu de selecie calitativ, între un colind tradiional i unul "coafat", de tranziie", mrturisete un interpret de muzic popular din Cluj. Aceasta se datoreaz în primul rând ruperii legturilor cu lumea de la sat, a urbanizrii forate din timpul regimului comunist. Transformarea este ocant, de la sonoritile simple, vechi, s-a trecut în unele cazuri la acompaniament electronic de ultima or. Ritmurile i melodiile vechi au fost înlocuite cu tangouri, valsuri si maruri consacrate, care oripileaz de-a dreptul urechea. Tendina comercial este evident, colindele tind s devin adevrate "manele de iarn", textele sunt modificate, mesajele evanghelice, legate de Naterea lui Isus Cristos, au fost înlocuite cu texte lacrimogene, despre prini abandonai i frustrai în preajma srbtorilor. De obicei, pseudo-interpreii de muzic folcloric sunt tot aceia care-i încearc norocul i la o colind de sezon. (Silviu MÂNSTIRE)

Ignatul bate la ua Crciunului


De Ignat i pân la Crciun se pornete alaiul obiceiurilor de purificare, tradiii vechi i precretine. De Ignat, srbtoarea Sfântului Ignat Teoforul, oamenii nu lucreaz, singura activitate fiind sacrificarea i pregtirea porcului. Preparatele vor îmbogi masa de Crciun, semn al abundenei i al belugului. Adunai in grupuri, tinerii merg cu turca, capra sau brezaia. Turca este un bot de oaie cu piele de iepure pe la barb, cu urechi de iepure i coarne de lemn, împodobite cu diferite ornamente. Capra este un bot de capra cu coarne de berbec. Ambele sunt fixate pe un b i jucate, într-un ritual bine stabilit. La sfârit turca i capra mor; ele sunt simboluri ale anului care moare. Capra i turca sunt simboluri demonice, ele sunt purtate în comunitate i artate tuturor pentru a înltura astfel frica i blestemul. Folcloritii identific aceste imagini cu reminiscenele mitologiilor populare în care zeii demonici aveau reprezentri de acest gen (Bachus - ap). Alt obicei, tot mai rar întâlnit, este ursul. Doi tineri sunt îmbrcai într-o blan de urs. Ei sunt însoii de doi "moi" care au grij ca ursul s joace aa cum i se cânt. Jocul agonic al ursului simbolizeaz, la fel, moartea anului vechi i naterea aceluia nou. Tradiia popular pstreaz pe un fond precretin i sceneta Irozilor. Acetia îi întruchipeaz pe cei trei crai de la Rsrit, venii s aduc daruri de vin, tmâie i smirn pruncului Isus Cristos. Doar Irozii reprezint un obicei specific Crciunului, celelalte fcând parte din ritualurile de pregtire în vederea venirii Anului Nou.

Crciun românesc

Orice srbtoare are menirea de a aduna oamenii într-o comunitate, care îi valideaz astfel sistemul de valori. Crciunul la români este o poveste despre recunotin, comuniune i Lumina Naterii lui Isus Cristos; este o poveste colorat cu glasuri din alte timpuri, cu gesturi profunde venite din negura începuturilor. Amestec de sacru si profan, amestec de sacru cretin si tradiie pgân, expresie a bucuriei, a bucuriei de a tri viaa; Viaa care biruie întotdeauna moartea. În ieslea Betleemului acum 2000 de ani se ntea sperana lumii. De atunci, cerul se deschide în fiecare an pentru ca îngerii s psalmodieze Naterea celui fr de început. "Pace pe pmânt... între oameni bun voie", omul-dumnezeu, pruncul din Betleemul Iudeei ridica umanitatea în îmbriarea lui Dumnezeu.- Vi s-a nscut Mântuitorul! glsuiau triadele îngereti, s-a nscut cel ce va clca Moartea i va birui porile iadului. Crciun românesc, în inima Balcanilor, amintirea libertii udate cu sânge. Autorul vorbete frumos în ultimele propoziii, dar câi sunt cei care gândesc în timp ce srbtoresc acest "Crciun românesc în inima Balcanilor" la Mântuitorul care prin jertfa Sa a dat lumii libertatea i a biruit porile iadului?

Citez din "Informaia zilei de Duminic - Online" Nr. 61, duminica, 14 decembrie 2003 (http://www.informatia-zilei.ro/duminica/1.htm)

Obiceiuri de Crciun

Srbtoarea Naterii Domnului este marcat de numeroase tradiii. Începând din ajunul Crciunului, uliele satelor rsun de glasurile colindtorilor. Purtând costume tradiionale i traiste cât mai încptoare, acetia merg din cas în cas, pentru a le ura oamenilor fericire i prosperitate. Colindele sunt de dou feluri: religioase i laice. Subiectele celor religioase se refer de cele mai multe ori la Isus Cristos. Pe de alt parte, colindele lumeti au un caracter liric i deseori sunt improvizate de colindtori, în funcie de gazda pentru care cânta.

Copiii de pân la 7-8 ani - spun etnografii - umbl cu colindeul în ajunul Crciunului: "Colinde, colinde, dai bomboane în coule". Când se însereaz încep s umble pe la case i cetele de colindtori aduli. Cei maturi umbl cu colinde foarte vechi. În partea de sud a Basarabiei se umbl chiar cu colindul precretin laic, de gospodar, de casa, de prunc, de fat, de flcu, de logodii.

De la Crciun i pân la Boboteaz colindtorii umbl cu "Steaua" care vestete Naterea lui Isus. În unele locuri se întâlnete cântarea numit "Vecleem", sau "Irozii", o dram religioas care înfieaz misterul Naterii Domnului în toate fazele sale. Pe lâng aspectul religios al colindelor, în timp a evoluat i partea laic a acestei tradiii. În unele locuri este obiceiul ca flcii s umble cu "Capra", "Ursul" sau "Cocostârcul". În aceste jocuri sunt purtate mtile confecionate din piei sau blan i sunt ironizate personajele rele (ba, dac duhurile rele sunt în controlul acestor activiti, cred c alii sunt cei ironizai: colindtorii - n.m.). Cu aceast ocazie, gazda împarte colindtorilor covrigi, nuci, mere i colcei pe care gospodinele le frmânt din timp cu prilejul Crciunului. - Ieremia 7:18; 44:19

A merge cu colindul, din nou spun, ca i despre cele ce am vorbit pân acum, nu este o porunc a Bibliei. Nu este scris nicieri în N.T. c Dumnezeu vrea ca într-o anumit perioad a anului s mergem pe timp de sear de la u la u ca s cântm cântece care au sau nu legtur cu naterea Mântuitorului. Este chiar foarte clar pentru orice cretin c a vesti prin incantaii sau simple urri credinele unor religii pgâne (moare anul, se nate soarele, etc.) sau a binecuvânta în numele unor dumnezei fali este greit. A colinda cu cântece pgâne este pcat. i tot pcat este a participa la desfrâul care îl svâresc grupurile de colindtori. Suntem îns trimii de Domnul Isus Cristos s vestim Evanghelia la orice fptur i s facem ucenici din toate neamurile, iar Pavel ne înva s predicm Cuvântul la timp i nelatimp. Domnul Isus ne înva s fim înelepi ca erpii i fr rutate ca porumbeii iar Pavel ne spune s rscumprm vremea pentru c zilele sunt rele. Oare nu am putea folosi aceast ocazie a colindelor pentru a spune altora vestea naterii Mântuitorului? Dac Domnul nu v permite acest lucru, s n-o facei! Dar dac El v trimite, vei grei dac nu vei asculta! Iar în ce-i privete pe alii, i ce fac ei… Dumnezeu este stpânul lor… - Romani 14:4,5.

Theophilos



Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...MATERIAL SADITOR-PROIECTARE SI INTRETINERE GRADINI...Vezi aici!