Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Doamne invata-ne sa ne rugam.

Publicat la 2011-11-28 de Traian

Rugăciunea este cheia ce ne-a dat-o Dumnezeu să deschidă ușile cu puterea Sa.” Ward B. Scharp

Este bine știut de noi, de toți, faptul că Domnul Isus a trăit o viață de rugăciune. Exemplul Său de a se ruga sistematic Tatălui i-a determinat pe ucenicii Săi să fie mai interesați Ăźn acest domeniu. Nicăieri Ăźn Biblie nu găsim că vreodată ucenicii Să-I fi cerut Domnului Isus să-i Ăźnvețe cum să predice sau cum să facă minuni. Însă găsim scris (textul citat) că la un moment dat, unul dintre ucenici I-a cerut să-i Ăźnvețe cum să se roage. Nu ne este relatat numele ucenicului, ceea ce Ăźnseamnă că ar fi putut fi oricare dintre ei; tot așa oricare dintre noi, putem să-I cerem Domnului să facă același lucru: să ne Ăźnvețe cum să ne rugăm. Acest fapt ne spune că rugăciunea e foarte importantă și merita să Ăźnvățăm și noi cum să ne rugăm.

Nici unul dintre noi nu ne-am născut “cunoscĂąnd” lucrurile, dar le-am Ăźnvățat pe parcursul vieții. Procesul de “ünvățare” are o mare importanță Ăźn formarea noastră ca personalități. Acest proces cere timp și mult efort. Nici odată nu voi uita pe mama mea care m-a Ăźnvățat primul gĂąngurit și primii pași spre viață. N-am uitat nici prima mea Ăźnvățătoare care m-a Ăźnvățat cum să scriu și să citesc. Practica de zi cu zi a demonstrat că nu poți progresa Ăźn viață dacă nu te strădui să  Ăźnveți cĂąt mai mult și să te ții la zi cu avansarea cunoștințelor(ca să pot să fac față la serviciul meu la cei de peste 50 de ani pe care Ăźi am, tot mai merg la școală). Cu atĂąt mai mult, nu vom putea progresa Ăźn viața spirituală dacă nu Ăźnvățăm Ăźn primul rĂąnd să ne rugăm.
      
E foarte interesant de observat că atunci cĂąnd ucenicii au venit la Domnul Isus cu cererea, El nu i-a Ăźntrebat ce fel de rugăciuni au știut ei pĂąnă acum, ce au Ăźnvățat acasă (de la părinți) sau de la sinagogă. (La sinagogă se rostea Ăźntotdeauna cĂąnd se adunau cĂąteva din cele 18 rugăciuni ale Sinagogii). Învățătorul Isus nu le-a spus: ”haideți să plecăm de la ce știți voi deja și să alcătuim Ăźmpreună o rugăciune.”
     
Viața de rugăciune a Învățătorului a “motivat” ucenicii să fie interesați Ăźn “technica” rugăciunii. Pe paginile Noului Testament sunt Ăźnregistrate multe ocazi cĂąnd Domnul Isus se rugase, astfel la botezul lui cĂąnd cerurile s-au deschis (Luca 3: 21), De asemenea aflăm din evanghelii că Domnul mergea singur Ăźn locuri pustii și se ruga singur (Luca 5: 16; 9:18), sau cĂąteodata lua și ucenicii cu El la rugăciune (Luca 9: 28). Altădată se ruga toată noaptea singur (Luca 6: 12), de asemenea evanghelistii ne relatează că Domnul avea locuri anume unde se ruga (Luca11: 1)

        
De asemenea e foarte interesant de observat că Domnul Isus nu-i Ăźnvață rugăciunile celebre din Biblie ca acea a lui Avraam pentru Sodoma și Gomora sau oricare alta. Nu, pentru că El a vrut să-i Ăźnvețe pe ucenicii Săi modelul de rugăciune prin care ei să poată să “intre” la tronul de Har a Lui Dumnezeu-Tatăl, așa cum El Îsuși a intrat.

Să urmărim vă rog structura rugăciunii:


I.  Prima parte a textului: Modelul de rugăciune; structură, ghid, direcție (ver.1-5). Cunoscută ca “Rugăciunea Domnească”, nu pentru că Domnul Isus s-a rugat așa ci pentru că El a Ăźnvățat pe ucenicii Săi să o folosească ]n felul acesta.

II. A doua parte a textului: Spiritul rugăciunii: sau felul Ăźn care trebuie făcută.

I. Rugăciunea ca Model:


·  Prima parte a rugăciunii, ca și de altfel prima parte a Decalogului, se referă la Dumnezeu. Nici nu se poate pune problema de a cere ceva lui Dumnezeu, dacă nu Ăźnainte de toate am realizat o corectă relație cu El.
 
a) Adresarea către Tatăl:

“Tatăl nostru,
așa trebuie să Ăźncepem “conversația” cu Dumnezeu. Ești tu Ăźntr-adevăr  “copilul” acestui Tată? Poți tu să-I spui tată? Ești tu născut din Dumnezeu? Domnul Isus folosește aici cuvĂąntul aramaic “ABBA”, care tălmăcit ar fi “dady’” sau “tăticule”. ”Tăticule” e o expresie care Ăźnglobează Ăźn ea mai mult decĂąt o simplă relație Ăźntre două persoane. Înglobează de fapt intimitate-ceva ce numai un tată cu copilul său poate avea.


b) Proslăvirea Lui.
Expresia ”Sfințească-se Numele Tău” este recunoașterea că ai de-a face cu un Dumnezeu  care e SfĂąnt (de trei ori). SpunĂąnd sau declarĂąnd aceasta, nu Ăźnsemnă că noi adăugăm “ceva” la Sfințenia Lui, ci doar că Îl onorăm Ăźn felul acesta.


c) Invocarea, chemarea Împărăției Lui să vină  Ăźn viața mea.
Împărăția este “domeniu” unde se face Voia Împăratului. Dacă eu nu sunt gata să fac Voia Tatălui, ce pretenție să mai am de a-i cere ceva?             

A doua parte se referă la noi (nu la mine Ăźn primul rĂąnd)                      

a) Cereri ün domeniul material:  “pñinea cea de toate zilele”


CuvĂąntul folosit Ăźn original este “artos” care Ăźnsemnă mai mult decĂąt pĂąine, Ăźnseamnă de fapt hrană Ăźn general.  Iar referitor la timpul pentru “hrană”, Ăźn evanghelia după Matei, e cuvĂąntul “astăzi”, iar Ăźn Evanghelia după Luca apare ӟn fiecare zi”. Timpul verbului e la  prezentul continuu, adică o aprovizionare continuă.

A te Ăźncrede Ăźn Dumnezeu, pentru “suficiența” de mĂąncare Ăźn fiecare zi a fost de o deosebita importanță pentru oamenii din vremea Domnului Isus, pentru că pe atunci ei erau angajați doar cu ziua (Mat.20:1-5). Nu erau niciodată siguri că “mĂąine” vor avea de lucru, implicit vor avea ce pune pe masa familiei lor


Această scenă ne amintește de poporul evreu Ăźn pustie, cĂąnd ei depindeau zilnic de Dumnezeu pentru hrana lor de toate zilele. Mana o puteau strĂąnge doar cĂąt mĂąncau Ăźntr-o zi. Tot ce era Ăźn plus, se strica (Exod 16:4).
 
b) Cereri Ăźn domeniul spiritual: “și ne iertă nouă greșalele  precum”



« greșalele » sunt de fapt păcate Ăźn fața lui Dumnezeu.  Păcatele noastre ”ne mărturisite”, pun un zid de despărțire Ăźntre Dumnezeu și noi. Ca noi să putem avea “dreptul” să-I cerem,  trebuie mai ĂźntĂąi să “spargem” zidul de despărțire. Și aceasta se poate realiza doar prin mărturisire păcatelor


“A nu ne duce Ăźn ispită”

CuvĂąntul “peirasmos”, folosit aici se referă mai mult la a fi “testat”. Și noi știm că Dumnezeu Ăźngăduie ca copii Lui să fie testați ca să poată crește
(Detr. 6-8).

II. Spiritul rugăciunii reiese din parabola adăugată de Domnul Isus la modelul rugăciunii; unde se  relatează o ĂźntĂąmplare care ar fi putut avea loc Ăźn Israel Ăźn aceea vremea. Și anume, un anumit om se “trezește” Ăźn mijlocul nopții cu un prieten ce era Ăźn călătorie și trecea prin aceea localitate. Fiindcă ziua era prea cald, de obicei călătoriile lungi se făceau noaptea. Era o obligație morală și cetățănească Ăźn același timp, ca să găzduiești trecătorii și să-I servești cu mĂąncare. Prietenul “gazdă “, s-a ĂźntĂąmplat să nu aibă de loc pĂąine lăsată pentru a doua zi, așa că să–și poată Ăźndeplinii onorabil obligațiile de gazda, se duce la vecinul său cu care era și prieten. Era la miezul nopții. Ușa vecinului era deja Ăźncuiată și toți se părea c dorm. ”Ce o sa mă fac atunci ?, se gĂąndea gazda. O să fiu considerat o gazdă care nu și-a făcut datoria și “judecat” aspru de consăteni. Așa că a Ăźnceput să “bată” la ușa vecinului. Era inoportun la ora aceea. Dar, legea cerea
și el trebuia să o respecte cu orice preț
.După cĂąteva bătăi, vecinul se trezește “buimăcit’ și Ăźntreabă cine–i acolo și pentru ce? Pe scurt, vecinul “gazda” Ăźi explică dificila situație Ăźn care se afla .”E tĂąrziu, m-am culcat, copii mei sunt cu mine Ăźn pat, nu pot să-ți Ăźndeplinesc rugăciunea fără ca să tulbur toată familia”. Fiindcă “gazda” insista, vecinul s-a sculat și i-a dat ce a cerut (evident, tulburĂąnd familia sa). Învățătura:


1. Perseverența Ăźn rugăciune.
Vecinul (prieten), a cedat pĂąnă la urmă prin un anume efort din partea “gazdei”.  Surpriza
 vine. Vecinul iese afară cu un braț de pĂąini: ‘iată-le și dute...de acum”.

Domnul Isus asigura ucenicii că acei ce vor cere, vor cauta și vor bate vor fi recompensați cu: găsire, primire și deschiderea ușilor Ăźncuiate. Secretul perseverenței: permaneță, continuitate - neĂźntrerupere

a.  Verbele sunt la prezentul continuu:  ține-o (continuă)- cerĂąnd, căutĂąnd și bătĂąnd...

b.  Relația progresiva dintre verbe: pornești cu a “cere",  apoi continui cu “căutarea" și pe măsură ce ajunge mai apoape de “obiectul” cerut Ăźncepi să "bați".

În această parabolă, Domnul Isus nu a spus că Dumnezeu Tatăl este ca acel vecin, prieten, obosit și egoist. Ci care, Ăźn final, a Ăźndeplinit cerința prietenului său, chiar așa inoportună cum era. Cu atĂąt mai mult, fiind copii ai Săi, Dumnezeu ne va răspunde cĂąnd Ăźi cerem ceva după voia Sa.

Parabola aceasta este “o povestire” intenționat creată de Învățătorul despre nevoia “unui om” la miezul nopții. “Care dintre voi,. .”A asigura acea nevoie (hrană) la un timp așa de inoportun, nu ai altceva decĂąt să apelezi la o persoană pe care o consideri prieten. Mai mult ca sigur că nimeni nu te va Ăźnțelege, Ăźn afară de un prieten adevărat, atunci cĂąnd vei cere ajutor la o oră nepotrivită.

“Ospitalitatea a fost o obligație crucială; gazda trebuia să hrănească călătorul trecător care i-a onorat casa lui sau a ei prin venirea de a petrece noaptea acolo. Chiar dacă multe case Ăź-și consumau pĂąinea lor pĂąna seara Ăźn satele mai mici oamenii Ăźnsă știau cine anume s-ar putea să aibe pĂąine rămasă neconsumată. În satele mai Ăźnstărite din regiunea ceea, pĂąinea putea să ajungă pentru cĂąteva zile; dar gazda trebuia să servească musafirul cu pĂąine proaspătă și Ăźntreagă (neĂźncepută) ca un act al ospitalității” ( Bible Background Commentary. New Testament, pag.219 by Craig S. Keener)



La Ăźnceput vecinul nu a “văzut” urgenta deranjului. În opinia lui “problema” putea fi amĂąnată pĂąna la dimineață
 Dar omul continuă să insiste și Ăźn urma insistențelor lui supărătoare, a primit pĂąnă la urmă pĂąinea cerută de el
 Vecinul nu a răspuns negativ Ăźn prima instanță, pentru că nu era prieten cu omul din pilda, ci pentru situația inoportună. CuvĂąntul Ăźn l. greacă de la care deriva acest cuvĂąnt se traduce cu: lipsa de rușine și obraznicie.


“Dar Ăźți spun eu asta-chiar dacă el nu va face asta ca un prieten, dacă tu continui să bați destul de mult, el se va scula să-ți dea ce dorești, așa că reputația lui să nu fie distrusa” (Living Bible Translation.)


Recomand să ținem minte un lucru important: perseverența nu este Ăźncercarea de a schimba “mintea” lui Dumnezeu, ci metoda de a ne aduce pe noi Ăźn acel punct, ca El (Tatăl) să poată avea Ăźncredere Ăźn noi cu ceea ce ne va da Ăźn urma rugăciunii....

2.Confidența Ăźn rugăciune:

Din text aflăm că Învățătorul le-a spus ucenicilor că dacă un tată uman, nu poate să dea copiilor săi un lucru rău, care le-ar putea pricinuii acestora ceva rău, iar putea răni; cu atĂąt mai mult Tatăl nostru cel Ceresc, ne va da ceea ce El consideră “mai bun” pentru noi. Și apoi Ăźmpreuna cu acele lucruri cerute, El ne va trimite și Duhul SfĂąnt ca să ne ghideze cum să folosim acele lucruri primite pentru maxima eficiență.

Observăm aici garanția că Tatăl (Dumnezeu) ascultă rugăciunea și pĂąnă la urma le va da copiilor săi  “ce este cu dreptul”. Adevărata rugăciune depinde de relația personala, spirituală cu Tatăl (Rom.8:14).

Concluzie. Pilda aceasta ne mai Ăźnvață că atunci cĂąnd noi vom Ăźnțelege caracterul lui Dumnezeu, atunci de fapt vom Ăźnțelege felul Ăźn care să-I adresăm cererile noastre. Noi putem fi confidenți Ăźn Tatăl ceresc cu privire la răspunsul la rugaciuni.  Condițiile ascultării unei rugăciuni de către Dumnezeu sunt: O corecta relație cu Tatăl și o corectă atitudine față de El. În Pilda aceasta este prezentat un aspect al Caracterului Regelui: bunăvoință, bunătatea  de ne răspunde cererilor noastre. Dumnezeu are bunavoință de a răspunde cu promptitudine celor ce i se adreseaza Lui, cu nevoile lor. Timpul “perseverării”, a baterii la “ușa Ăźndurării” – este timpul Ăźn care Dumnezeu ne formează destoinici de a “mĂąnui” ceea ce urmează să ne Ăźncredințeze Ăźn urma cererii noastre. William McGill spunea, "Valoarea persistenței Ăźn rugăciune nu este aceea ca (Dumnezeu) ne va auzi pe noi, ci accea că Ăźn sfĂąrșit noi Ăźl vom auzi pe EL." (poftim ...pĂąinile...)

Doresc ca Tatăl Ceresc să ne ajute de a avea un spirit corespunzător Ăźn rugăciune; de perseverență și confidență. Amin!

Ioan Sinitean
Romanian Times

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...PRODUCATOR CONFECTII BARBATI...Vezi aici!