Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Apostoli și evangheliști martiri

Publicat la 2011-10-14 de Traian

Îndurerați și părăsiți trebuie să se fi simțit ucenicii după plecarea Domnului lor. Însă, deși nu-I mai puteau auzi vocea, ei știau că El Ăźi privește din cer și că, Ăźn Duhul, va fi cu ei și cu Ăźntreagă Biserica Sa pĂąnă la sfĂąrșitul lumii. Astfel, apostolii aveau să fie ajutați și călăuziți zilnic Ăźn lucrarea ce El le-a spus că trebuie s-o facă, adică să meargă Ăźn toate părțile lumii și să spună poporului fiecărei țări că MĂąntuitorul omenirii a venit și că a murit pe cruce, ca ei să poată fi mĂąntuiți.

Acum au mai rămas numai 11 apostoli, căci Iuda, care L-a trădat pe Isus nu mai era cu ei. De aceea l-au ales pe Matia spre a Ăźntregi numărul de 12 apostoli. Nu după mult timp, ei se Ăźmprăștiară Ăźn toate părțile purtĂąnd cu ei vestea bună.

Noul Testament nu ne spune cĂąt au trăit apostolii și evangheliștii, nici cum au murit. În Faptele ne este relatată moartea lui Ștefan și a lui Iacov. AtĂąta tot. Dar vechii scriitori și istorici, care Ăźn primele veacuri după Cristos s-au apucat să adune și să aștearnă Ăźn scris ce au auzit ei despre acești sfinți, ne spun că aproape toți au murit moartea de martir.

Cele ce urmează sunt istorisiri ce au ajuns pĂąnă la noi.

Martirul Ștefan

Diaconul Ștefan a fost primul martir. Istoria lui este relatată Ăźn Noul Testament (Faptele apostolilor 6 și 7).

Datorită creșterii numărului ucenicilor, mulți fiind săraci, s-au ivit nemulțumiri, căci unii au fost omiși la Ăźmpărțirea ajutoarelor. Atunci apostolii au zis: „Nu este bine pentru noi să lăsăm CuvĂąntul lui Dumnezeu, ca să slujim la mese”. Atunci, au ales șapte administratori ai bisericii, spre a distribui ajutoarele materiale. Ei au fost numiți diaconi. Unul dintre ei a fost Ștefan. El a ajutat la Ăźmpărțirea hranei pentru cei săraci și de asemenea a predicat Evanghelia poporului. El era un bărbat plin de puterea Duhului. SfĂąntul Ștefan a făcut multe semne și minuni. El a devenit ținta atacurilor date de evreii mai de seamă. Dar el a predicat cu atĂąta putere ĂźncĂąt nici evreii Ăźnvățați din Alexandria nu au putut să-l contrazică.

Fiind biruiți prin puritatea doctrinei sale și forța argumentelor sale, evreii s-au Ăźnfuriat pĂąnă acolo ĂźncĂąt au plătit mărturii false, care l-au acuzat că ar fi blestemat pe Dumnezeu și pe Moise. Astfel, l-au dus la judecata Soborului. Acolo, el a rostit o apărare nobilă, apărare care i-a Ăźnfuriat și mai mult, ĂźncĂąt au sfĂąrșit condamnĂąndu-l la moarte. În acel moment, Ștefan a avut o vedenie din cer și extaziat de fericire, a strigat: „Iată, văd cerurile deschise și pe Fiul omului stĂąnd Ăźn picioare la dreapta lui Dumnezeu”. Atunci, evreii au Ăźnceput să răcnească Ăźmpotriva lui, s-au năpustit asupra lui, l-au apucat și l-au tĂąrĂąt afară din cetate, unde l-au omorĂąt cu pietre. Pe cĂąnd Ăźl Ăźmproșcau, el a Ăźngenuncheat și s-a rugat zicĂąnd: „Doamne Isuse, nu le ținea Ăźn seamă păcatul acesta!" De aici se vede că la primii creștini nu era dușmănie nici față de cei mai Ăźnverșunați vrăjmași, ci dorința ca și aceștia chiar să fie mĂąntuiți.

După martirajul lui Ștefan, s-a Ăźnceput o mare persecuție Ăźmpotriva creștinilor din Ierusalim și „toți, afară de apostoli, s-au Ăźmprăștiat prin părțile Iudeii și Samariei”.

Nicanor, altul din cei șapte diaconi, Ăźmpreună cu alții vreo două mii de creștini se crede că au fost omorĂąți Ăźn această prigoană.

Iacov

Iacov a fost fiul lui Zebedei, un pescar din Galileea, și fratele mai mare al apostolului Ioan. Într-o zi, fiind cu tatăl său la pescuit, el și fratele său au fost chemați de Isus să devină ucenici ai Săi. Ei au ascultat bucuroși chemarea și părăsind pe tatăl lor, L-au urmat pe Domnul.

Isus i-a numit pe acești frați „Boanerghes", adică „Fiii tunetului”, din cauza minții lor agere și a temperamentului lor năvalnic.

Dintre apostoli, Iacov a fost primul care a Ăźnfruntat moartea de martir. Irod, după ce a fost făcut guvernator al Iudeii de către Ăźmpăratul roman Caligula, prin anul 44 d.Cr. a pornit o persecuție Ăźmpotriva creștinilor și a ales Ăźn special pe Iacov ca obiect al răzbunării sale.

CĂąnd apostolul a fost dus să moară, un om, care a depus mărturie mincinoasă Ăźmpotriva lui, a mers alături de el pĂąnă la locul execuției. El, fără Ăźndoială, se aștepta să-l vadă pe Iacov palid și ĂźnspăimĂąntat. Dar Ăźn loc de aceasta, el l-a văzut senin și vesel, ca un biruitor care a cĂąștigat o mare bătălie. Martorul mincinos s-a uimit mult de aceasta. A privit și și-a dat seama că MĂąntuitorul Ăźn care crede prizonierul, trebuie să fie Dumnezeu adevărat, căci altfel nu ar putea dărui atĂąta bucurie și curaj unui om ce merge la execuție. De aceea, el Ăźnsuși a devenit un convertit la creștinism și a fost condamnat să moară Ăźmpreună cu Iacov, apostolul. Prin urmare, amĂąndoi au fost decapitați Ăźn aceeași zi și de aceeași sabie.

Cam tot Ăźn aceeași perioadă, Timon și Parmena, alți doi din cei șapte diaconi, au suferit moartea de martir; primul la Corint, iar al doilea la Filipi Ăźn Macedonia.

Filip

Acest apostol s-a născut Ăźn Betsaida din Galileea. El a fost trimis ca misionar Ăźn țările păgĂąne din părțile Asiei. Acolo a lucrat cu multă sĂąrguința Ăźn apostolia lui. Apoi a călătorit Ăźn Frigia și ajungĂąnd la Hierapolis, a găsit locuitorii atĂąt de cufundați Ăźn idolatrie, ĂźncĂąt se Ăźnchinau unui șarpe mare. Filip a convertit pe mulți la creștinism și a ajuns pĂąnă acolo că a omorĂąt șarpele. Aceasta a Ăźnfuriat atĂąt de mult pe conducători, mai ales pe preoți, care cĂąștigau bani mulți din superstițiile poporului, ĂźncĂąt au prins pe apostolul Filip și l-au aruncat Ăźn Ăźnchisoare. El a fost bătut crunt, apoi l-au răstignit. Prietenul său, Bartolomeu i-a coborĂąt trupul Ăźn groapă și l-a ĂźnmormĂąntat. Pentru aceasta era cĂąt pe aici să Ăźmpărtășească și el aceeași soartă.

Apostolul Filip a fost martirizat Ăźn anul 52 d.Cr. deci la vreo opt ani după omorĂąrea lui Iacov.

Matei

Acest apostol și martir a fost născut la Nazaret, dar a trăit mai mult la Capernaum. Aici făcea slujba de vameș, adică aduna birul pentru cotropitorii romani. Fiind chemat de Domnul Isus, a părăsit totul și L-a urmat. După Ăźnălțarea Învățătorului său, timp de nouă ani, el a căutat să predice Evanghelia Ăźn Iudeea. Înainte de a părăsi Iudeea spre a merge să predice la neamuri, el a scris pentru evrei evanghelia sa Ăźn ebraică. După aceea a fost tradusă Ăźn limba greacă de apostolul Iacov cel mic. Matei a plecat Ăźn Etiopia, unde a Ăźntemeiat biserici, a rĂąnduit prezbiteri și a convertit multe suflete.

Apoi s-a dus Ăźn Partia. Prin anul 60 d.Cr., Matei a suferit moartea de martir, fiind ucis cu sabia.

Marcu

Acest evanghelist și martir a fost născut din părinți evrei, ce se trăgeau din neamul lui Levi. Se crede că Marcu ar fi fost convertit de apostolul Petru, pe care apoi l-a ajutat Ăźn călătoriile misionare și i-a servit ca scriitor.

Fiind rugat stăruitor de credincioșii din Roma să aștearnă Ăźn scris vorbirile apostolului Petru despre Cristos Domnul, Marcu a consimțit și a scris Ăźn greacă evanghelia a doua, evanghelie ce poartă numele său. În mod real Ăźnsă, cuvintele acestei evanghelii sunt ale apostolului Petru.

Marcu a Ăźnființat o biserică Ăźn Alexandria. De aici, a trecut Ăźn Libia, unde a făcut mulți convertiți. La reĂźntoarcerea sa Ăźn Alexandria, unii egipteni geloși pe puterea sa, i-au hotărĂąt moartea.

Evanghelistul Marcu a fost prins, picioarele i-au fost legate Ăźmpreună și astfel a fost tĂąrĂąt pe străzile cetății, apoi zdrobit și ĂźnsĂąngerat a fost aruncat Ăźntr-o celulă. În ziua următoare i-au ars trupul. Oasele lui au fost adunate de creștini și ĂźnmormĂąntate după cuviință. O tradiție spune că mai tĂąrziu oasele lui au fost mutate la Veneția, unde este considerat ca SfĂąntul protector și patron al cetății.

Iacov cel mic

Acest apostol și martir este supranumit „cel mic", spre a se deosebi de celalalt apostol Iacov, fratele lui Ioan, care era supranumit „cel mare". Iacov cel mic, fiul lui Alfeu a lucrat printre evreii din Ierusalim. Aceștia fiind Ăźmpietriți și plini de furie Ăźmpotriva creștinilor n-au vrut să primească Evanghelia. Atunci unele tradiții spun că s-a dus Ăźn Egipt să predice. Acolo Ăźnsă a fost prins și osĂąndit la moarte prin răstignire. După moarte, corpul său a fost tăiat bucăți cu ferăstrăul. De aceea, ferăstrăul a rămas simbolul lui Iacov cel mic.

Matia

Acest apostol și martir a fost chemat la apostolie după Ăźnălțarea Domnului Isus la cer. Alegerea lui s-a făcut imediat de către apostoli, spre a completa locul vacant al lui Iuda, trădătorul. Istoricul Eusebiu și Epifaniu ne spun despre Matia că a fost unul din cei șaptezeci de ucenici. Noul Testament nu-l mai pomenește deloc. O tradiție spune că a predicat Evanghelia Ăźn Iudeea și că a fost martirizat la Ierusalim prin Ăźmproșcarea cu pietre, apoi i-au tăiat capul.

Iuda

Apostolul Iuda, fiul lui Iacov, a avut trei nume. Luca Ăźl numește Iuda, Matei Ăźl numește Levi, iar Marcu Ăźi spune Tadeu. El a fost un naționalist violent, cu visuri de putere și dominație. În Ioan 14:22, 23 ni se redă Ăźntrebarea pusă de el Domnului Isus: „Doamne, cum se face că Te vei arăta nouă și nu lumii?" El voia un Cristos care să se facă de cunoscut lumii.

Iuda a mers să predice Evanghelia Ăźn cetatea Edesa, pe Eufrat. Acolo a săvĂąrșit multe minuni și a vindecat pe unii bolnavi. Mulți au crezut propovăduirea lui și au părăsit idolii. Aceasta i-a Ăźnfuriat pe ceilalți. Atunci a mers Ăźn alte cetăți să predice. El a fost omorĂąt cu săgeți la Ararat.

Simon

Apostolul Simon Canaanitul, Ăźnainte de a fi chemat la apostolic, a făcut parte din partida Zeloților. Aceștia erau naționaliști fanatici, neĂźmpăcați dușmani ai Romei și a străinilor, precum și chiar a fraților lor care consimțeau să colaboreze cu romanii, să fie Ăźn slujba lor.

După chemarea sa, el Ăźnvață că trebuie să-i iubească, să fie bun cu toți. Astfel ajunge prieten și părtaș la apostolie cu Matei, vameșul.

Pentru mărturia purtată de el printre evrei, a avut de suferit multe, iar Ăźn cele din urmă a fost răstignit.

Andrei

Apostolul Andrei era din Betsaida Galileii. El a fost fratele lui Simon Petru.

Andrei a fost omul care s-a mulțumit cu locul al doilea. El nu a făcut paradă de vorbe, ci a fost foarte activ. Menirea lui a fost să conducă pe alții la Isus.

El a predicat Evanghelia la multe popoare asiatice. Acolo a făcut mulți convertiți. Apoi a trecut Ăźn Grecia. Aici a predicat și a săvĂąrșit minuni. O tradiție spune că a vindecat chiar și pe soția guvernatorului Aepeas din orașul Patra, Ahaia. După ce a fost vindecată, ea a devenit creștină. N-a trecut mult și chiar fratele guvernatorului a fost convertit. Aceasta a stĂąrnit furia guvernatorului și i-a interzis apostolului să mai predice, amenințĂąndu-l cu suferințe și cu moartea dacă mai vorbește Ăźmpotriva idolilor la care se Ăźnchina el și poporul lui. Fără frică, Andrei a continuat să predice și mulți au crezut Ăźn Cristos. Din această cauză, guvernatorul a rostit sentința de condamnare la moarte prin răstignire pe cruce. Andrei a cerut ca crucea lui să fie Ăźn formă de X, spre a fi diferită de crucea Domnului Isus. Cerința aceasta i-a fost acceptată. Ca moartea să-i fie mai Ăźnceată, nu l-au pironit pe cruce cu cuie, ci doar l-au legat de ea.

Un vechi scriitor ne povestește despre curajul sublim, precum și liniștea ce a dovedit-o apostolul Ăźn fața morții, Ăźn următoarele cuvinte: „CĂąnd Andrei a văzut crucea pregătită, nu și-a schimbat nici Ăźnfățișarea, nici culoarea, așa cum se petrece cu slăbiciunea omenească. Nici sĂąngele nu i s-a retras, nici limba nu i s-a Ăźncurcat Ăźn vorbire, trupul lui nu a leșinat, mintea nu i s-a turburat, Ăźnțelegerea nu l-a părăsit, ci din belșugul inimii, gura sa a Ăźnceput să vorbească și căldura dragostei se arăta Ăźn cuvintele sale. El a zis: „O, cruce, cea mai binevenită și de atĂątea ori căutată, de bună voie, cu bucurie și plin de dorință acum vin la tine, fiind ucenicul Celui ce a atĂąrnat pe tine. Totdeauna te-am dorit și am vrut să te Ăźmbrățișez”.

Andrei a rămas atĂąrnat pe cruce trei zile, suferind dureri Ăźngrozitoare, dar continua mereu să spună poporului adunat Ăźn jurul lui, despre dragostea lui Cristos. Cei ce Ăźl ascultau au Ăźnceput să creadă cuvintele lui și i-au cerut guvernatorului voie să-l pogoare de pe cruce. Nedorind să-i refuze, Ăźn cele din urmă a poruncit să i se taie frĂąnghiile. Dar cĂąnd ultima funie a fost tăiată, trupul apostolului s-a prăbușit mort Ăźn țărĂąnă.

Despre Andrei, istoricul Eusebiu spune că a predicat Evanghelia Ăźn Sciția, iar Neceforus spune că a ajuns și Ăźn Asia Mică și Ăźn Tracia. Se susține că el ar fi Ăźnființat biserica creștină din Constantinopol, unde a ordinat ca păstor pe Stache, de care pomenește Pavel Ăźn Romani 16:9.

Petru


Marele apostol și martir Petru a fost născut Ăźn Betsaida din Galileea. El a fost fiul pescarului Iona, ce și-a Ăźnvățat și copiii cu această Ăźndeletnicire. De la mreje, Petru a fost chemat să-L urmeze pe Isus, Ăźmpreună cu fratele său Andrei.

Petru era așa de ferm Ăźn credința lui, ĂźncĂąt Isus Ăźi dăduse numele de „Chifa", ceea ce Ăźn limba siriacă Ăźnseamnă pietros, stĂąncă. Deși a fost Ăźnfocat și zelos Ăźn slujba lui pentru Cristos, Petru a avut slăbiciunea să se lepede de Învățătorul său. Dar sinceritatea pocăinței sale, l-a ispășit de vina lepădării.

După Ăźnălțarea lui Cristos, evreii au continuat să persecute pe ucenici și au poruncit ca unii dintre apostoli să fie biciuiți. Printre aceștia a fost și Petru. Pedeapsa au suportat-o cu cea mai strașnică tărie de caracter, ba chiar s-au bucurat că au fost Ăźnvredniciți să sufere pentru MĂąntuitorul lor.

Prin anul 44 d.Cr., cĂąnd Irod a poruncit să i se taie capul lui Iacov și a văzut că lucrul acesta place evreilor, a arestat și pe Petru. Dar un Ăźnger al Domnului a venit noaptea, l-a atins, lanțurile au căzut, ușile temniței s-au deschis și el a ieșit liber. Irod s-a mĂąniat atĂąt de tare, ĂźncĂąt a poruncit ca soldații care păzeau temnița, să fie omorĂąți.

Cum la scurt timp după aceasta Irod a murit, se susține că Petru n-a mai părăsit Palestina. La primul congres creștin, descris Ăźn Faptele apostolilor 15, congres ce s-a ținut aproximativ Ăźn anul 51 d.Cr., Ăźl găsim la Ierusalim, ca un membru de seamă al sfatului apostolic, prezidat de Iacov, fratele Domnului. La această consfătuire, care a fost la 14 ani după pocăința lui Saul (Pavel) (Galateni 2:1), frații stabilesc că Pavel și tovarășii acestuia să lucreze printre neamuri, iar Petru să se ocupe de evreii Ăźmprăștiați. De aci nu mai avem date biblice despre el.

Înainte de această dată știm că a făcut o vizită la Antiohia (Galateni 2:11), la fel se presupune că a fost la Corint, ĂźntrucĂąt unii de acolo pretindeau că sunt ai lui Chifa. Apoi din ĂźntĂąia sa epistolă cap. 5 v. 13 se constată că a fost prin Babilon, deoarece acolo rămăseseră mulți evrei de pe vremea robiei. Nu este nici o dovadă că el ar fi lucrat Ăźn Roma. Poate doar ultimul an l-a petrecut acolo, căci e stabilit că acolo a fost martirizat. Clement de Roma scriind Ăźnainte de Ăźncheierea primului secol, pomenește de martirajul său, fără să menționeze locul, care probabil era bine cunoscut cititorilor săi. Dionisius din Corint Ăźn epistola sa către Soter, episcopul Romei, scrisă Ăźn veacul al doilea, stabilește ca un fapt bine cunoscut, că martirajul lui Petru a fost la Roma și că s-a petrecut cam Ăźn același timp cu martirajul lui Pavel.

Cava susține că a venit Ăźn anul 63, iar Lardner crede că Ăźn anul 63 sau 64 d.Cr. Cei mai mulți istorici susțin că apostolul Petru a vizitat Roma Ăźn timpul persecuției. Călătorul modern ce vizitează Roma, cetatea eternă, o găsește plină cu locuri memorabile legate de viața, suferințele și martirajul apostolului Petru. Se poate vedea unde a fost Ăźntemnițat, precum și creasta laniculum, unde se susține că ar fi fost martirizat. La 1 km. de la poarta Apia, se află o bisericuță, care este asociată cu mișcătoarea povestire a ultimelor clipe din viața de libertate a apostolului. Se spune că văzĂąnd groaznica prigoană dezlănțuită de Nero, Ăźntr-o duminică dimineața, Petru ĂźnspăimĂąntat ar fi căutat să fugă din Roma, ca să-și scape viața. În timp ce cobora pe via Apia, deodată i-a apărut Ăźn față MĂąntuitorul. Petru Ăźncremenit, a putut doar să strige: „Quo vadis, Domine?" (adică: „Unde mergi, Doamne?") Binecunoscuta voce a Celui Ăźnviat i-a răspuns: „Merg la Roma să fiu răstignit din nou". Îndată inima lui Petru a fost zdrobită și rușinat de slăbiciunea arătată, s-a Ăźntors la Roma hotărĂąt să sufere moartea de martir.

Întors la Roma ar fi fost prins și aruncat Ăźn temniță, unde a stat vreo nouă luni. Dus la judecată Ăźn fața lui Nerone, a fost osĂąndit la moarte. La locul de execuție, ĂźntĂąi a fost biciuit, apoi răstignit. Eusebiu, citĂąndu-l pe Origen, spune că a fost răstignit cu capul Ăźn jos, la cererea sa, căci nu se socotea vrednic să fie răstignit ca și Domnul său.

Toma

Apostolul Toma s-a mai numit și Didimus, adică Geamăn. Prin atitudinea sa față de Ăźnvierea Domnului Isus, a fost poreclit de popor cu numele de Toma Necredinciosul. Se pare că era sceptic din fire. Deși luase parte ca martor ocular la atĂątea minuni săvĂąrșite de Isus, totuși el e greoi Ăźn a crede. Pentru convingere, lui nu-i ajunge văzul și auzul, ca oricărui martor. El vrea, ca savantul din laborator, pipăirea, cercetarea de aproape. Cristos Domnul Ăźi acordă și harul acesta.

După Ăźnălțarea Domnului la cer, Toma așteaptă Ăźmpreună cu ceilalți ucenici pogorĂąrea Duhului SfĂąnt și apoi devine un martor al Ăźnvierii lui Cristos.

Unele tradiții spun că apostolul Toma a mers să predice Evanghelia Ăźn Persia. Alții spun că a ajuns pĂąnă Ăźn India Ăźn Ăźmpărăția lui Gundoforus, că a predicat brahmanilor și că mulți s-au convertit.

În anul 190 d.Cr., cĂąnd Pantaenus a fost trimis să predice Evanghelia printre brahmanii din India, el a găsit acolo o biserică formată.

Multă vreme s-a crezut că aceasta e doar o legendă. Dar descoperirile moderne au făcut lumină și au confirmat că a existat la Punjab, Ăźn primul secol, un așa Ăźmpărat și că Ăźn anul 68 d.Cr. o colonie de vreo zece mii de evrei a imigrat pe coasta Malabar.

Faptul că apostolul Toma a botezat mulți convertiți, se spune că și Ăźmpăratul Gundoforus a fost convertit, a stĂąrnit furia preoților păgĂąni, care i-au hotărĂąt moartea. Apostolul Toma a murit străpuns cu sulița.

Bartolomeu


Bartolomeu a fost unul din cei 12 apostoli. Numele lui se găsește menționat Ăźn primele trei evanghelii, dar nu este pomenit niciodată Ăźn evanghelia a patra. O mare parte din oamenii cu autoritate Ăźn cercetarea Scripturilor susțin că el e una și aceeași persoană cu Natanael, pomenit de Ioan și că acesta i-ar fi adevăratul nume, pe cĂąnd celalalt ar fi slujit doar la identificarea lui ca fiul lui Tolomeu (Bar Ăźnsemnează fiu). Aceștia spun că numai Ioan i-a Ăźnscris numele adevărat, iar ceilalți evangheliști au urmat obiceiul evreiesc de a-l numi fiul lui Tolomeu. El era din Cana Galileii (Ioan 21:2) Primul care i-a spus despre Isus a fost Filip.

După anumite tradiții, Natanael a devenit misionar zelos Ăźn părțile răsăritului. El a predicat Evanghelia Ăźn Persia, Mesopotamia, Egipt și Armenia.

Pentru credința sa și pentru mărturia depusă, se spune că a fost martirizat Ăźn Albanopolis, Armenia.

Felul morții e necunoscut, nu se știe precis. Unii susțin că a fost crucificat; alții spun că a fost decapitat sau jupuit de viu. Michael Angelo se pare că a Ăźnclinat spre cea din urmă, căci pictura sa celebră „Judecata cea din urmă" Ăźl reprezintă pe Bartolomeu jupuit, ținĂąndu-și pielea Ăźn propriile sale mĂąini.

Luca

Luca, doctorul prea iubit, a fost un convertit dintre neamuri. Aceasta se Ăźnțelege din comparația textului din Coloseni 4:11 cu 4:14, el nu era dintre cei tăiați Ăźmprejur. El era medic. Nu știm cĂąnd s-a convertit, căci deși avem scrierile sale: Evanghelia și Faptele apostolilor, din motive de modestie, niciodată nu se reliefează pe sine. Din stilul literar al scrierilor sale, precum și din caracterul conținutului se constată că a fost un grec bine educat. Cercetările moderne au pus Ăźn lumină faptul că Luca a fost un istoric de mĂąna ĂźntĂąi. Precizarea datelor, a Ăźmprejurărilor, a locurilor geografice, indicarea funcțiunilor Ăźn termenii oficiali ai vremii, terminologia specifică Ăźn descrierea bolilor, redarea sinceră a faptelor i-au făcut chiar pe critici să-i acorde o Ăźnaltă prețuire.

El s-a unit cu apostolul Pavel Ăźn lucrarea sa misionară la Troa. Amănuntul acesta se observă Ăźn Faptele apostolilor 16:10, 11 Ăźn expresia „am căutat Ăźndată să ne ducem Ăźn Macedonia", deci și el era cu ei. El i-a Ăźnsoțit pĂąnă la Filipi, dar acolo nu a avut parte de prigoană, așa că el n-a părăsit cetatea; lucru ce se Ăźnțelege din folosirea verbelor la persoana treia plural. El se unește cu ei din nou Ăźn lucrarea misionară către sfĂąrșitul celei de a treia călătorii a lui Pavel (Faptele apostolilor 20:6). De aici, Ăźn descriere, el folosește iarăși verbele la persoana ĂźntĂąia plural. Se pare că o perioadă de vreo 7-8 ani, el a lucrat prin Ăźmprejurimile cetății Filipi, Ăźn continuare, el a rămas mereu cu apostolul Pavel, chiar și Ăźn timpul Ăźntemnițării sale la Roma. Cu ceva Ăźnainte de martirajul său, Pavel scrie mișcătoarele cuvinte: „Numai Luca este cu mine" (2 Timotei 4:11). Aceasta arată adĂąnca credincioșie și alipire a lui Luca de bătrĂąnul Pavel. Se pare că l-a Ăźnsoțit pĂąnă la martiraj.

Ce s-a ĂźntĂąmplat cu medicul Luca după decapitarea marelui său prieten, nu știm precis. Faptul că a avut contact apropiat cu Pavel și cu unii din cei mai de seamă conducători creștini ca Barnaba, Filip, Iacov, fratele Domnului, Marcu, Sila, Timotei și alții, precum și faptul că a vizitat Palestina, a fost la Ierusalim (Faptele apostolilor 21:17), i-au dat cea mai bună oportunitate de a culege datele Ăźn legătură cu viața Domnului Isus și a compune evanghelia sa (Luca 1:1-4).

Se spune că a avut parte de o viață lungă, atingĂąnd 84 ani. Tradiția din vremea lui Grigore de Nazianz spune că Luca ar fi suferit moarte de martir.

Pavel

Pavel, apostolul neamurilor, a fost evreu din seminția lui Beniamin, născut Ăźn Tarsul Ciliciei. Jerome spune că strămoșii lui au fost galileeni. Nu se știe dacă au imigrat la Tars pentru scopuri comerciale sau au fost colonizați acolo de vreun conducător sirian. Faptul că Pavel avea cetățenia romană denotă că erau de mult timp acolo.

El a dobĂąndit o bună pregătire Ăźn Ierusalim la școala lui Gămăliei. CurĂąnd și-a depășit toți colegii săi. Încă de tĂąnăr ajunge Ăźn Sanhedrinul lui Israel cu drept de vot, iar datorită rĂąvnei sale pentru religia strămoșească, i se acordă autoritatea de a conduce prigoana Ăźmpotriva creștinilor. Această slujbă și-o Ăźndeplinește cu multă ardoare. Deși avea mai multe ajutoare, ca șef Ăźși rezervase sieși funcția de bătăuș al creștinilor. El Ăźnsuși mărturisește: „Îi băteam prin sinagogi... Îmi dădeam toată silința să-i fac să hulească”. După ce a făcut prăpăd Ăźntre creștinii din Iudeea, a plecat la Damasc, Ăźn Siria, căci auzise că și acolo se află creștini. Pe drum, are vedenia cerească și se pocăiește. De acum Ăźnainte, prigonitorul devine prigonit. Cu el s-au Ăźmplinit cuvintele Domnului Isus, că a primit Ăźnapoi o măsură Ăźndesată și bine clătinată.

Imediat după ce a fost botezat Ăźn Damasc, Saul, că așa se numea pe acea vreme, a Ăźnceput să predice pe Cristos. Aceasta a stĂąrnit furia evreilor, iar Ăźmpăratul Areta Ăźnsărcinează pe un dregător să-l aresteze. El se ghemuiește Ăźntr-o coșnița și este lăsat printr-o fereastră Ăźn afara zidului cetății.

Pe cĂąt a fost de Ăźnflăcărat Ăźn lupta lui contra lui Cristos, pe atĂąt a devenit acum zelos Ăźn lucrarea pentru Cristos. Aceasta a atras asupra lui un șirag Ăźntreg de persecuții și suferințe. În a doua epistolă către Corinteni, care este datată de cei mai mulți cercetători biblici cu anul 54, deci cu zece ani Ăźnainte de martiraj, apostolul face un scurt bilanț al suferințelor sale spunĂąnd: „De cinci ori am căpătat de la Iudei patruzeci de lovituri fără una; de trei ori am fost bătut cu nuiele; odată am fost Ăźmproșcat cu pietre..”. (11:24, 25). În 1 Corinteni 15:32 el spune că s-a luptat cu fiarele Ăźn Efes. Se știe că pe acea vreme, unii condamnați erau duși Ăźn amfiteatru la anumite spectacole și puși să se lupte cu fiarele. Pavel spune că și de aceasta a avut parte.

El a făcut trei călătorii misionare. Pe la finele lunii mai a anului 57 d.Cr., Pavel se reĂźntoarce la Ierusalim. Aici este arestat, dus la Cezareea, apoi la Roma să fie judecat de Cezar. Această primă Ăźntemnițare a durat pĂąnă Ăźn anul 62, cĂąnd se pare că a fost pus Ăźn libertate. Din scrierile sale constatăm că Ăźn această perioadă a făcut călătoria de care pomenește Ăźncă din Ăźnchisoare Ăźn Filipeni 2:24 și Filimon 22, că s-a dus prin Asia Mică, la Efes l-a lăsat acolo pe Timotei (1 Timotei 1:3), a trecut Ăźn Creta, unde l-a lăsat pe Tit (Tit 1:5), trece apoi Ăźn Macedonia, Corint și iernează la Nicopoli (Tit 3:12). Unii presupun că a vizitat și Spania, apoi s-a reĂźntors la Efes, unde a fost arestat din nou. Trimis la Roma Ăźndură a doua Ăźntemnițare, mult mai aspră ca prima. După prima Ăźnfățișare Ăźnaintea lui Nerone, el scrie ultima sa epistolă, și anume a doua către Timotei. La a doua Ăźnfățișare a fost condamnat la moarte prin decapitare. El era pregătit pentru aceasta, căci scrie: „Sunt gata să fiu turnat ca o jertfă de băutură și clipa plecării mele este aproape. M-am luptat lupta cea bună, mi-am isprăvit alergarea, am păzit credința. De acum mă așteaptă cununa neprihănirii, pe care mi-o va da, Ăźn „ziua aceea", Domnul, Judecătorul cel drept. Și nu numai mie, ci și tuturor celor ce au iubit venirea Lui" (2 Timotei 4:6-8). Clement spune că a fost plĂąns de prieteni care Ăźn catacombele subterană i-au luat corpul pentru ĂźnmormĂąntare. Aici de-a lungul multor ani de opresiune, Biserica persecutată și-a găsit refugiu pentru cei vii și morminte pentru cei morți (Clement, Romani 1:5).

Timotei

Timotei a fost fiul unei evreice pioase și a unui tată grec. Convertirea lui se crede că s-a produs cu ocazia primei vizite misionare a lui Pavel la Listra. Nu avem nici o mențiune cu privire la el pĂąnă cĂąnd apostolul ajunge a doua oară la Listra (Faptele apostolilor 16:1). El cunoștea bine Scripturile și era vorbit de bine de frați.

Acum Timotei se dedică lucrării sfinte de predicare a Evangheliei și Ăźl Ăźnsoțește pe apostolul Pavel și tovarășii săi Ăźn misiune. Deși tĂąnăr, el devine unul din cele mai folositoare ajutoare ale apostolului Ăźn lucrarea misionară.

Timotei este lăsat la Filipi, apoi apare la Berea, unde rămĂąne cu Sila (Faptele apostolilor 17:14); se ĂźntĂąlnește cu Pavel Ăźn Atena, de unde este trimis Ăźnapoi la Tesalonic (1 Tesaloniceni 3:2). Din Tesalonic se Ăźntoarce nu la Atena, ci la Corint și numele-i apare Ăźn amĂąndouă epistolele trimise de aici către frații din Tesalonic. Pentru o perioadă de vreo cinci ani nu avem nici un amănunt despre el, apoi Ăźl găsim iarăși cu Pavel, pe care Ăźl Ăźnsoțește pĂąnă la Roma. CĂąnd bătrĂąnul apostol scrie epistolele către Filipeni, Coloseni și Filimon, Timotei era cu el la Ăźnchisoare. CĂąnd apostolul scapă din prima Ăźntemnițare, merge cu el Ăźn misiune prin Asia proconsulară și cu lacrimi Ăźn ochi e lăsat la Efes (2 Timotei 1:4). În a doua epistolă, Pavel Ăźl roagă să vină curĂąnd la el. Nu se știe dacă acesta a putut ajunge la Roma Ăźnainte de execuția vajnicului luptător.

După unele scrieri, Timotei a lucrat mai departe la Efes și a suferit martirajul sub Nerva sau Domițian.

Aristarh

Aristarh Macedoneanul a fost unul din tovarășii de lucru și de temniță a apostolului Pavel. El era din Tesalonic. El intră Ăźn lucrare la a treia călătorie misionară și Ăźl Ăźnsoțește la Efes. Aici cu ocazia răscoalei produsă de Dimitrie argintarul Ăźmpotriva lui Pavel, Aristarh a fost prins și tĂąrĂąt Ăźn amfiteatru. Era cĂąt pe aici să fie omorĂąt de mulțimea Ăźnfuriată, dar a intervenit logofătul și i-a liniștit. L-a Ăźnsoțit pe Pavel Ăźn Grecia, prin Asia Mică și chiar la Roma, unde i-a devenit tovarăș de temniță (Coloseni 4:10).

Scrierile vechi spun că el a fost martirizat sub Nero.
 

sursa.theophilos

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...PRODUCATOR CONFECTII BARBATI...Vezi aici!