Când părinții devin dependenți de copii

 Părinții sunt ușor de acceptat mai ales cĂąnd ne zĂąmbesc deasupra leagănului, cĂąnd ne susțin pentru a face primii pași, cĂąnd ne cumpără prima bicicletă, primul laptop, cĂąnd ne ajută la achiziționarea unei case sau a unei mașini, cĂąnd ne cresc copiii.
    CĂąnd trebuie să le fim alături Ăźn neputințele care-și fac simțită prezența la bătrĂąnețe, ne vine greu să acceptăm reversul situației. Speranța de viață la naștere reprezintă ânumărul de ani de viață pe care Ăźi are de trăit o persoană de la naștere pĂąnă la vĂąrsta limită, considerĂąnd că persoana va trăi Ăźn condițiile mortalității din perioada pentru care s-a făcut tabela de mortalitate.   Anii Ambele sexe Masculin Feminin 2005 - 2007 72,78 69,32 76,42 Brăila 2005 - 2007 72,66 69,07 76,41 Călărași 2005 - 2007 72,50 68,87 76,28 Dolj 2005 - 2007 72,49 69,33 75,78 Timiș 2005 - 2007 71,89 68,63 75,17 Cluj 2005 - 2007 71,76 68,43 75,17 Alba 2005 - 2007 72,89 69,43 76,47 București 2002 - 2004 73,54 69,92 76,93  Sursa: Institutul Național de Statistică    Ăn esență, nu există o vĂąrstă anume căreia să-i fie atribuit debutul procesului de ĂźmbătrĂąnire. Viteza și severitatea acestuia variază de la o persoană la alta, Ăźn funcție de nivelul la care se situează - biologic, psihologic sau social. Specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății consideră că procesul de ĂźmbătrĂąnire Ăźncepe Ăźnainte de naștere și continuă de-a lungul Ăźntregii vieți . Capacitatea funcțională a sistemelor biologice crește Ăźn timpul primilor ani de viață, iar dezvoltarea atinge punctul culminant Ăźn perioada adultă timpurie. După acest apogeu, Ăźncepe un declin natural, un regres. Â
   Limita de vĂąrstă de la care o persoană poate fi considerată bătrĂąnă diferă de la o regiune la alta. Ăntr-o țară europeană, o persoană de 45 de ani este considerată adultă/matură. Aceeași vĂąrstă indică o persoană bătrĂąnă Ăźn țări precum Botswana, Burundi sau Afghanistan, unde speranța de viață este de 36,1 ani, respectiv 40,6 și 45,8 ani[2]. Ăn țările dezvoltate, speranța de viață este mai ridicată decĂąt Ăźn țările cu venituri mici și mijlocii.
   De asemenea, s-a demonstrat că femeile trăiesc mai mult decĂąt bărbații. Roger Fontaine, profesor de Psihologia dezvoltării la Universitatea din Tours, a studiat acest fenomen Ăźn 2007 și a observat diferența dintre bărbați și femei privind speranța de viață. Ăn Germania este de 6,5 ani, Marea Britanie - 5,7 ani, Țările de Jos - 6,6 ani, Suedia - 6 ani, iar Ăźn Franța - 8,2 ani. Concluzia acestui studiu a fost aceea că fenomenul este prezent atĂąt Ăźn țările bogate, cĂąt și Ăźn cele sărace. Numărul văduvelor este Ăźntr-adevăr mai mare decĂąt al bărbaților văduvi, numai că femeile trăiesc acești ani Ăźntr-o stare mai rea de sănătate și cu un grad mai mare de dependență. Ăn RomĂąnia, Ăźn perioada 2004-2006, diferența dintre bărbați și femei, privind speranța de viață era de 7,25 ani.
Regiuni
Neamț
Neputința și dependența - greu de acceptat  Â
   BătrĂąnii Ăźncep să experimenteze intens frica de: infirmitate fizică - care survine adesea Ăźn urma unor atacuri cerebrale; indiferența/respingerea copiilor - soldată cu abandon sau violență verbală și fizică; pierderea securității economice - Ăźn afara costurilor crescute la utilități, apar cele legate de sănătate. âPierderea prietenilor și contactelor sociale, apropierea morții și, mai presus de toate, teama de singurătate, intens resimțită după pierderea partenerului de viață, reprezintă adesea cele mai comune trăiri ale bătrĂąnilor".
   Pe lĂąngă aceste temeri, sentimentul de neputință și dependența de o altă persoană Ăźi determină de multe ori să fie revoltați pe viață, ostili sau invidioși pe cei Ăźn putere, bănuitori față de oamenii din jur. Viața le prilejuiește o confruntare grea Ăźn momentul Ăźn care Ăźncep să realizeze că nu mai sunt ceea ce erau.
   Tocmai din pricina acestor aspecte, bătrĂąnii au nevoie de afecțiune, aprobare, Ăźncurajare și sunt foarte sensibili la respingeri și critici. Refuzul lor de a abdica Ăźn fața neputinței și a dependenței de o altă persoană Ăźi determină să manifeste o acută dorință de autodeterminare. Copiii ajung să se descurce singuri pe măsură ce Ăźnaintează Ăźn vĂąrstă, pe cĂąnd bătrĂąnii privesc, de la an la an, cum dependența lor față de alți oameni (partenerul de viață, propriii copii sau alte persoane) crește.