Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

YOM KIPUR-ZIUA POCAINTEI

Publicat la 2011-10-08 de Traian

Yom Kippur (יום כפור yom kippùr, Ziua ispșirii) – este una din cele trei mari Srbtori evreiești; este zi de post religioas ebraic care celebreaz ziua ispșirii.
În Torah este numit Yom haKippurim (“Ziua celor care ispșesc”). Este una din
așa-zisele Yamim Noraim (“Zilele temerii reverențioase”). Yamim Noraim
sunt Roș haȘana și Yom Kippur, respectiv primele și ultimele dou zile
din cele Zece zile ale Penitenței.
În calendarul ebraic
Yom Kippur începe la apusul soarelui a celei de-a zecea zi a lunii
ebraice Tișri (lun care corespunde ultimei jumtți a lui Septembrie și
primei jumtți a lui Octombrie din calendarul gregorian), și continu pân la apusul soarelui urmtoarei zile.

Ritul zilei de Yom Kippur este descris de patru ori în Pentateuh (vezi
Exod 30,10; Levitic 23,27-31 și 25,9; Numeri 29,7-11). Pe tot timpul
postului este absolut interzis mâncarea și butura (orice fel de
mâncare și butur) așa cum este absolut interzis orice fel de
activitate sau munc ce ar putea s distrag atenția credinciosului de
la penitenț și ispșire cu excepția situațiilor în care e pericol la
viața unui om (orșice om). În trecut se cereau oferirea de sacrificii la
Templul din Ierusalim.

Yom Kippur este considerat ziua cea mai sfânt și mai însemnat din
an, toate cele zece zile sunt de pocinț, aceasta îns are un caracter
aparte: tradiția ebraic spune c, dup ce poporul a pctuit prin
idolatrie, YHWH, Binecuvântat fie Numele, s-a rzgândit în privința
sfintei Legi (voia s nu o mai dea poporului) vzând îns cum zece zile
la rând poporul a struit în pocinț Domnul “a iertat pcatul
poporului” în ziua a zecea (întocmai, ziua de Yom Kippur) și i-a druit
în dar Legea. Iat de ce aceast a zecea zi – Yom Kippur – este atât de
sfânt; ea celebreaz în fapt milostivirea pe care YHWH a artat-o
poporului su. Așadar tema central a srbtorii este ispșirea și
iertarea.

Ziua începe cu așa numitul “tosephet” Yom Kippur – adic o mic parte
a zile precedente este “rupt” cotidianului și adugat zilei de
ispșire (ca celebrarea s fie mai îndelungat). Aceast practic este
prescris de Halakha, și se termin dup asfințitul soarelui, la
apariția primelor stele. Persoanele bolnave cer câteva zile mai degrab
sfatul unui rabin competent care verific dac starea sntții lor le
permite sau nu acest post greu.

Serviciul liturgic începe cu ‘rugciunea’ Kol Nidrei care
trebuie s fie recitat chiar înaintea apusului soarelui. Kol Nidrei
(cuvinte aramaice, nu ebraice, care înseamn “toate promisiunile” sau
“toate jurmintele”) și reprezint anularea tuturor jurmintelor
pronunțate în decursul anului care vine, precizând totodat c și cele
care din slbiciune, mânie, neștiinț sau alte cauze omenești vor fi
fcute sunt de asemeni nule; omul credincios, care îl iubește sincer pe
YHWH, nu vrea s-l ofenseze cu nimic, chiar dac din atâtea cauze
omenești i se întâmpl, el se ciește înc de pe acum. Conform The Jewish Encyclopedia,
textul acestei rugciuni sun astfel: “Toate voturile, toate
angajamentele, toate jurmintele și anatemele, care sunt numite ‘konam’,
‘konas’, sau cu oricare alt nume, pe care le-am putea rosti sau pentru
care am putea fi angajați, s fie șterse din aceast zi a penitenței și
pân la urmtoarea, a crei revenire o așteptm cu bucurie, noi ne cim
(facem penitenț)”.

Yom Kippur completeaz perioada de penitenț a celor zece zile
începute cu Anul Nou (ebraic): Roș haȘana. chiar dac rugciunile cu
care se cere iertarea sunt recomandate pentru toate zilele anului, în
aceste zile de penitenț devin foarte viu trite.

Rugciunea de dimineaț este precedat de un fel de litanie numit Selihot: în ziua de Yom Kippur acest fel de litanii sunt adugate din abundenț la liturgie.

Moise Maimonide scria: “Totul depinde de cât de mult merit omul ca s-i fie iertate
pcatele care apas asupra lui. Așadar este de dorit s fie înmulțite
faptele bune și rugciunile mai înainte s vin Ziua Pocinței; ziua
mare a conturilor. Cei pe care Dumnezeu îi consider demni de merite vor
fi scriși în Cartea Vieții. Rugciunea de Yom Kippur se exprim: “s
intrm în Cartea Vieții”. Aceeași idee este întâlnit și în urarea de
Noul An: “S poți fi înscris (în Cartea Vieții) pentru un nou an
fericit!”

Ziua Pocinței a supraviețuit chiar distrugerii Templului, în 70
e.c., când celelalte practici de sacrificii au fost abandonate (forțat).

Midraș Sifra preciza: “Chiar dac nu va mai fi oferit nici un
sacrificiu, aceast zi își va pstra rostul ei de ispșire”. Textele
ebraice teologice învaț, cele juridice precizeaz c în aceast zi nu
trebuie fcut nici o alt lucrare care s nu fie penitența. Penitența
este condiția absolut necesar pentru oricare alt form de ispșire,
crora le și d semnificație. Talmud Yoma face o precizare teologic,
dar cu valoare social imens: “Ziua Ispșirii îl achit pe om de
vinovție înaintea lui Dumnezeu, dar nu și înaintea persoanei ofensate
pân când nu va obține iertarea explicit de la cel în cauz”, care -
bineînțeles – este îndemnat s ierte pentru a primi la rândul su
iertarea de la Domnul, cci, “nu i se va ierta celui care nu iart”.

În acest sens oricine este chemat și îndemnat s pun capt oricrei
neînțelegri sau / și ceart, înainte de a începe ziua de post. Pân și
suflete celor rposați sunt incluse în comunitatea celor de iertat în
marea Zi a Ispșirii.

Pentru recitarea Rugciunii de sear este îmbrcat un Tallit
(un veșmânt specific pentru rugciune de form rectangular), și acesta
este singura slujb religioas de sear. Ne’ilah-ul este o slujb
special care se celebreaz numai în ziua de Yom Kippur și încheie
festivitatea. și încheie srbtoarea.

Yom Kippur se încheie cu sunetul șofar-ului; el încheie srbtoarea.

Tot în aceast zi este observat o
zi de odihn atât în Israel cât și în afara hotarelor pmântului lui
Israel. Foarte mare importanț este acordat textului liturgic în care
este narat ceremonia de la Templu.

Cântrile sunt pe un ton de lamentare (tradiționalele Askenazita)
astfel încât dau expresie atât neliniștii individuale cât și plânsului
unui popor atât de vitregit. În Ziua Ispșirii credinciosul evreu
renunț de bunvoie la eleganț și chiar la multe lucruri necesare
(pstrând doar strictul necesar), renunț la ur, la antipatie și la
toate celelalte gânduri care ar putea s-l îndeprteze de spiritul
acestei zile. Crțile liturgice și cele de rugciune individual
accentuiaz c – dac faptele publice de pocinț sunt obligatorii – cea
mai plcut jertf și totodat adevratul post este acela stabilit de
profeți: “o inim cit și smerit”, “ruperea lanțurilor nedreptții”,
milostivirea faț de vduv și orfan, grija faț de cel strin și fr
adpost.

Pe lâng celelalte interdicții care le gsim și în cadrul altor
srbtori iudaice, de Yom Kippur exista 4 interdicții speciale. 1.
Interdicția de a mânca și a bea. 2. Interdicția de purta veșminte de
piele. 3. Interdicția de a intreține relații sexuale. 4. Interdicția de a
folosi parfumuri.

Caracterul auster imprimat ceremoniei înc din timpul instituirii ei a
fost pstrat pân astzi. Chiar dac alte practici de pietate iudaic au
mai fost uitate întrucâtva, aceast necesitate a penitenței este atât
de vie în conștiința fiecrui evreu încât, numai dac a rupt orice
legtur cu religia poporul su uit sau neglijeaz aceast zi.

Contrar aparențelor și credinței populare (mai ales celei strine
spiritului iudaic), Yom Kippur nu este o zi a tristeții. Evreii
Sefardiți, adic evreii de origine spaniol, portughez, nord-african
numesc aceast srbtoare “Postul Alb”. Tocmai de aceea – mulți dintre
ei – au obiceiul ca în aceast zi s îmbrace exclusiv haine de culoarea
alb, tocmai pentru simboliza candoarea (nevinovția obținut prin
iertare) a sufletelor lor.

Pentru perioada narat în Scriptur, ritul cel mai important era
oferirea “țapului ispșitor” (Levitic 16,8-10), asupra cruia erau
rostite pcatele poporului și care era apoi trimis în pustiu: la Azazel.
Acest nume provine de la un cuvânt necunoscut, care nu se gsește
nicieri în alt parte afar de Biblia ebraic. Exegeții presupun c ar
deriva de la cuvintele aze (capr) și azel (plecare,
îndeprtare). multe au fost încercrile de a gsi semnificația lui.
Unuii presupun c ar fi vorba de un loc specific unde acest animal era
sacrificat. Alții îl consider ca fiind numele unui spirit ru
(necurat). Într-adevr, un spirit necurat cu acest nume este amintit în
cartea apocrif “Apocalipsa lui Enoh”. Conform acestei interpretri
sensul ar fi c pcatele sunt trimise înapoi la spiritele rele de la
care vin și care le posedau de la început. Unii exegeți moderni – cu
viziuni mai conservatoare îns – au demonstrat c locul unde era purtat
acest țap era un simplu “loc slbatic” undeva în afara cetții și c nu
exista nici un loc numir Azazel. În sensul acesta “țapul ispșitor” sau
“capra plecrii” era pur și simplu lsat/ liber/.

Sursa

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...APARATE VULCANIZARE, AEROTERME, MASINI DE SPALAT...Vezi aici!