Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Interviu cu Vasile Filat

Publicat la 2011-11-07 de Traian

Vasile Filat are 3 copii, este căsătorit cu Anastasia și este păstor în Chișinău, Republica Moldova.

Acel CINEVA, pe care eu nu-L cunoșteam atunci, m-a auzit, mi-a schimbat mintea, mi-a dat o minte nouă și m-a făcut o făptură nouă.

Vasile Filat era membru în echipa de tae-kwon-doa Republicii Moldova în momentul când L-a întâlnit pe Isus Cristos.


Reporter:

Cum L-ați cunoscut pe Isus Cristos în mod personal, mai mult decât ca o simplă noțiune, ca un simplu învățător sau chiar ca un mare învățător al lumii?

Vasile Filat:

Părinții mei erau religioși. Mama avea o purtare evlavioasă și o dragoste deosebită, chiar dacă nu cunoștea Biblia.

Tata mergea la biserică doar ca să se împărtășească. Înainte de a pleca, el era în stare să o bată pe mama chiar atunci dimineața, apoi să-și ceară iertare de la noi toți și să meargă la împărtășanie. După aceea venea acasă și știa că nu trebuie să scuipe în ziua respectivă, dar își putea permite s-o bată iar pe mama, tot în ziua aceea. Vă puteți închipui ce era în casa noastră.

Copil fiind, când vedeam crucea pe care o purtau și mama și tata la piept, întrebam: „Ce înseamnă crucea aceasta și ce este cu omul acesta răstignit pe cruce?”. Și nimeni n-a putut să-mi dea explicații la lucrurile acestea. Am aflat doar mai târziu, când am citit Noul Testament, ce este cu crucea și ce e cu omul răstignit pe cruce.

Reporter:

Cum ați ajuns să citiți Biblia?

Vasile Filat:


Fiind student la Facultatea de Istorie, am studiat Istoria Orientului Antic. La curs, profesorul ne-a întrebat dacă a citit cineva Biblia. Am râs cu toții, pentru că noi consideram că Biblia este o carte pentru băbuțe și moșnegi și nu aveam noi ce citi în cartea aceasta.

Dar el ne-a spus să nu râdem pentru că dacă un istoric nu a citit Biblia, nu poate să se considere istoric, deoarece Biblia este cel mai important document de istorie a Orientului Antic și nu numai atât.

Asta m-a determinat să citesc Biblia. Când am început să o citesc, nu vedeam altceva în această carte decât o carte de povești. Și mai vedeam în Biblie lupta de clasă, despre care ni se spunea și la Ateism științific.

De exemplu, mă indignau foarte mult unele texte, cum ar fi: „Celui ce are, i se va da [...] iar de la cel ce    n-are se va lua chiar și ce are”. Aceasta mă indigna foarte mult, pentru că mă gândeam: „Cum pretinde Biblia că este o carte a dreptății, când învață așa ceva?”.

Apoi Domnul Isus spune: „Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea”. Asta mă punea pe jăratic. Eu mă consideram un om care nu era nici cu Isus, dar nici împotriva Lui. Nu aveam nimic împotriva Lui. De ce se spune așa în Biblie? Apoi am înțeles de ce și mă bucur că toate lucrurile sunt așa cum sunt ele scrise în Biblie.

Între timp mă antrenam pentru tae-kwon-do și antrenorul nostru, Ion Cheptene, a început să ne vorbească ceva din Biblie. Am devenit și mai curios față de Biblie.

Fiind într-un cantonament în Crimeea, făceam tot felul de lucruri urâte, dar antrenorul nostru luase Biblia cu el.

Aveam antrenamente dimineața și seara, dar în restul zilei stăteam la plajă. Băieții jucau cărți, iar eu citeam Biblia. După ce „oboseam” de citit Biblia, „admiram” costumele de baie ale femeilor de pe plajă, apoi citeam din nou Biblia.              Chiar și în împrejurările acelea, Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, a lucrat la inima mea.

Exemplul lui Ion Cheptene m-a impresionat. Eram odată împreună cu el la Moscova. El era cazat la un hotel și trebuia să coboare să-mi aducă un permis al lui sau al unui prieten de-al lui, ca să pot intra în hotel fără ca portarul să știe că nu sunt cazat în acel hotel.

Dar Ion a venit, i-a spus portarului despre mine și   i-a cerut voie. Portarul mi-a dat voie doar după ce Ion i-a plătit 25 de ruble. Când am intrat înăuntru, l-am întrebat:

„Ion, de ce nu ai adus permisul cuiva?” El mi-a răspuns:

„Pentru că în felul acesta aș fi mințit”.

„Și ce-i dacă ai fi mințit?”

„Minciuna este un păcat.”

Atunci nu i-am mai spus nimic, dar în sinea mea   m-am gândit: „Dacă asta numești tu păcat, atunci toate lucrurile pe care le-am făcut eu în Crimeea ce sunt?”.

Timp de trei zile mi-a vorbit foarte mult despre Dumnezeu, din Biblie, dar prea puțin am înțeles ce-mi spunea.

Reporter:

Ce v-a spus din Biblie?

Vasile Filat:


Mi-a spus despre faptul că Domnul Isus Cristos a murit pentru păcatele mele și că, ori mă pocăiesc și am viață veșnică, ori ajung în iad.

Eu nu știam mai nimic despre Isus Cristos, dar nu știu de ce mi-am închipuit că dacă mă pocăiesc, atunci va trebui să renunț la lucrurile cele mai importante pentru mine.              În mintea mea asta însemna că eu mă hotărăsc de bună voie să duc o viață de ascet. Și m-am gândit că n-o să mai pot glumi, pentru că în închipuirea mea nu puteau să existe glume fără cuvinte porcoase. Sau alte lucruri. Sau femei. Mi-era teamă că va trebui să mă las și de tae-kwon-do.

Dar am înțeles că Domnul Isus Cristos a murit pentru mine, iar pentru Cristos merită să pierd celelalte lucruri. Atunci m-am hotărât să-mi predau inima Domnului Isus.

Într-o seară, am așteptat până s-au culcat toți, apoi  m-am pus în genunchi – pentru prima dată în viața mea am stat în genunchi – și m-am rugat. I-am spus lui Dumnezeu: „Doamne, dacă într-adevăr e așa cum spune Ion, dacă într-adevăr Tu l-ai schimbat pe Ion, așa cum îl vedem, eu vreau să mă schimbi și pe mine.

Te rog să-mi ierți păcatele, să mă cureți în sângele Domnului Isus Cristos, să faci din mine un om nou și să-mi dai putere să trăiesc cum vrei Tu, chiar dacă va fi greu”.

Reporter:


Cum anume v-a schimbat mintea Isus Cristos?

Vasile Filat:


În acea seară când m-am rugat, pur și simplu Dumnezeu mi-a schimbat mintea. N-am avut nici un fel de vedenii sau altceva de genul acesta. Nu neg că alții au astfel de experiențe de viață, dar eu n-am avut.

Când m-am trezit dimineața, am privit pe geamul hotelului – mie nu-mi place Moscova deloc – dar atunci am privit Moscova din hotel și pentru prima dată în viață mi-a plăcut orașul. Parcă Moscova nu mai era așa cenușie. Parcă toate lucrurile erau noi. Aveam o pace deosebită în inimă, un sentiment extraordinar, pe care nu l-am mai avut niciodată.

Începând de atunci am observat un lucru interesant. Înainte de a deveni creștin aveam o vorbire foarte murdară, foloseam cuvinte murdare. Deseori am încercat să-mi schimb felul de a vorbi, dar îmi era imposibil. Însă, la vreo 2 săptămâni după ce m-am întors de la Moscova, eram într-o stație și câteva fete vorbeau așa cum vorbeam și eu cândva. Când le-am auzit pe fetele acelea cum vorbeau, am trăit un     sentiment foarte neplăcut. Atunci mi-am dat seama că de 2 săptămâni eu nu mai vorbesc așa.

În mintea mea nu mai erau cuvintele acelea murdare care au fost până atunci. Și mi-am dat seama nu doar că nu îmi mai plăceau acele cuvinte, dar nu îmi mai plăcea nici măcar să aud pe cineva vorbind așa.

Aceasta a fost o schimbare a minții, dar nu am fost schimbat total dintr-o dată. Au mai fost răbufniri ale omului vechi din mine, dar Dumnezeu m-a ajutat. Simțeam un gol în mine. Nu înțelegeam de ce aveam golul acela. Simțeam că nu sunt împlinit. Mă rugam ca Dumnezeu să-mi umple acel gol. Nu înțelegeam de unde vine, dar doream să mi-L umple.

După ce m-am botezat, am început să citesc Biblia. Din momentul acela am văzut cum Dumnezeu mă schimbă. Am văzut că în familia noastră încep să fie mai puține certuri. Am văzut că eu încep să fiu mai puțin interesat de mine și mai mult interesat de alții, mă interesează mai mult binele altora decât al meu, asta fără ca eu să depun vreun efort.                         Singurul efort pe care îl depuneam eu era să cuget zi și noapte la Legea Domnului și să studiez Legea Domnului, Sfânta Scriptură, Biblia.

Reporter:

Poate mulți dintre cititorii noștri și-ar dori o schimbare reală în viața lor, poate mulți au trecut prin aceleași frământări interioare – simt că au o povară pe suflet și ar vrea să fie schimbați și scăpați de povara aceasta. Ce le-ați spune?

Vasile Filat:

Să se roage-n cămăruța lor, să nu-i vadă nimeni, și să-i spună sincer lui Dumnezeu nevoia lor. Apoi să ia Biblia și s-o citească. După ce vor citi în Biblie ce așteaptă Dumnezeu de la ei, atunci vor înțelege care este locul lor în viață și ce trebuie să facă. Dumnezeu, prin Duhul Sfânt, o să-i schimbe.

Reporter:

Ce vă spun acum prietenii și familia?

Vasile Filat:

Soția spune că ea n-a văzut niciodată, la nimeni, o schimbare atât de neașteptată și bruscă, cum a făcut Cristos în viața mea. A fost ceva radical.

Unul dintre prieteni mi-a spus: „Tu ești un om din poveste. Oameni ca tine numai în povești întâlnești. Nu poate exista așa ceva. Pentru ce alergi tu din loc în loc? Ce-ți pasă ție de oamenii aceștia? Interesează-te de viața ta! De ce să alergi pe frig și pe ploaie ca să le predici din Biblie? Trebuie să găsească singuri Biblia!”.

Cei mai mulți prieteni ai mei au devenit creștini. Altădată aveam prieteni care mi-erau prieteni atât timp cât aveau ceva de câștigat de la mine. Când eu nu mai aveam ce să le dau, prea puțin mai însemnam pentru ei.

Reporter:


Cum ați ajuns la concluzia că merită să trăiți și să vă investiți viața ducându-le oamenilor Biblia?

Vasile Filat:

Dacă oamenii ajung în iad, nu contează că sunt flămânzi sau sătui. Eu nu am pâine și haine să le dau, dar am Cuvântul lui Dumnezeu și El mi-a dat un dar: să predic acest Cuvânt. Aceasta este cea mai mare nevoie a omenilor – nevoia de Dumnezeu.

Vreau să le spun tuturor cititorilor că îi iubesc, chiar dacă nu-i știu la față. Vreau ca și ei să-L afle pe Cristos, să afle fericirea pe care o avem noi.

Ioan Ciobotă, RVE

Citește mai mult pe: Stiri Crestine

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...APARATE VULCANIZARE, AEROTERME, MASINI DE SPALAT...Vezi aici!
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!



Alte interviuri