Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

DESPRE GELOZIE

Publicat la 2011-10-06 de Traian

 

1. Gelozia – invidie.

Apare într-o relație în care unul din parteneri are un complex de inferioritate. Celălalt este perceput ca mai bun, mai competent, superior și prin aceasta ca amenintator pentru stabilitatea realatiei. Acest tip de gelozie rezultă dintr-o preocupare exagerata pentru sine și un respect de sine diminuat. Când mă accept și mă iubesc așa cum sunt, calitățile partenerului meu sunt motive nu de invidie ci de bucurie și admirație. Sunt fericit să am o relație apropiată cu el/ea, deoarece însușirile lui/ei remarcabile pot dinamiza propriile mele calități corespondente, ajutându-mă să evoluez.

De exemplu, inteligența superioară a partenerei mele nu mă complexează ci mă stimulează să gândesc mai atent și mai profund, îi admir această aptitudine și mă bucur să o amplific în mine însumi, în prezența ei. Nu o invidiez pentru că între noi nu există competiție. Singura competiție în care, eventual, sunt angrenat este cea cu mine însumi iar premiul se numește ACTUALIZAREA PROPRIULUI POTENȚIAL. în această cursă, la capitolul “inteligență”, partenera mea este antrenorul și suporterul meu, în nici un caz adversarul meu.

2. Gelozia – competiție

Este legată de primul tip, cu diferența că realizările intelectuale, profesionale sau sociale ale partenerului sunt percepute ca amenințătoare pentru imaginea de sine a celuilalt. Evident, dacă lucrul acesta se întâmplă imaginea de sine este neclară, instabilă sau distorsionată. Ea poate fi nerealist desenată sau gonflată, pentru a compensa trăirile de inadecvare, neajutorare sau lipsa de valoare de la nivel inconștient.

3. Gelozia – posesivitate

Pleacă de la premisa ciudată că între oameni există relații de proprietate, ca între un om și periuța lui de dinți, identitatea psihologică a partenerului este nerecunoscută sau exclusă. Valoarea partenerului este pur instrumentală: are o casă intr-un cartier rezidențial, este bună la pat, are o mașină “marfă”, gătește bine, e chipeș, e sexy, se îmbracă modern, se pricepe la copii, are rude în străinătate ș.a.m.d. Citită analitic, această relație dezvăluie autodevalorizarea inconștientă a “proprietarului”. Raționamentul lui este “Nu sunt bun de nimic, sunt singur și nu valorez nimic fără tine. Am nevoie de atenția și dragostea ta permanentă și de aceea nu-ți dau voie să te îndepărtezi” .

Dacă invidia poate deveni stimulativă pentru atingerea unui scop “Sunt invidios pe condiția ta fizică și mă voi antrena serios pentru a te depăși”, posesivitatea contribuie la ratarea lui. Cu cât e mai compulsivă nevoia de a fi iubit, cu atât devine mai putin probabilă satisfacerea ei. Nimeni nu are chef să rămână lângă cineva care îl controlează, îi dictează conduita și îl tratează ca pe un obiect.

EL: “Aș vrea să fim tot timpul împreună. Simt că înnebunesc dacă pleacă pentru o  zi. Vreau să fie cu mine si să facem totul împreună. Plecările ei mă înfurie. Trăirile astea se tot acumulează și cam o dată pe lună explodez. Cearta este atunci groaznică. Când ne certăm, în mod curios, sunt sigur că mă iubește. Trebuie să simt că mă iubește, am nevoie să-mi arate permanent asta.”

4. Gelozia – excludere

Este hrănită de sentimentul de a fi neglijat sau exclus si are rădăcini clare în dinamica relațională din familia de origine. Băieții neglijați de .mamă sau fetele neglijate de tată aduc cu ei, în relația de cuplu, trăirile infantile de îndepărtare, singurătate și abandon.

EA: “Tata era un ins imprevizibil și la fel este și EL. Am început odată să curățăm grădina când a sunat telefonul și a trebuit să plece urgent la birou. M-am simțit complet neimportantă pentru el, ca și cum n-ar fi existat decât blestemata lui de slujbă bine plătită. Exact așa era și tata. începeam să ne jucăm amândoi și deodată găsea altceva mai important de făcut”.

Trăirile de acest tip sunt alimentate de atentia, timpnl și interesul pe care partenerul le consacră preocupărilor profesionale, relațiilor cu alte persoane sau activităților recreative. Ai toate motivele să fii supărată dacă în fiecare weekend merge cu prietenii lui pe stadion. Dar să-i faci o scenă pentru că, din an în Paște, privește un meci la televizor în loc să vină cu tine la cumpărături, e deja altceva.

5. Gelozia – suspiciune

Apare în relatia interpersonală, atunci când unul din parteneri este mai senzitiv, nu are incredere in sine și nici în ceilalți. în cazurile mai grave (mai apropiate de patologie), gelosul de acest tip are o structură de personalitate de tip paranoic (îi suspectează pe ceilalți că ar fi rău intenționați în ceea ce-l privește, pune la îndoială loialitatea altora, caută asiduu dovezi în sprijinul bănuielilor sale, se simte repede ofensat, nu are simțul umorului, este încredințat că are dreptate și rezistă oricăror argumente).

Alteori, suspiciunea unei persoane legată de partenerul ei (“cred că mă înșeală”) este proiecția propriei dorințe inconștiente de a-l înșela. Dorința este inhibată însă presiunea ei este atât de mare încât pătrunde totuși în câmpul conștiinței, cu diferența că pare că a venit din afară (este percepută ca o dorință a partenerului).

Atunci când nu se transformă în gelozie, suspiciunea poate fi interpretată, dintr-o perspectivă pozitivă, ca abilitate de a opera cu variante de comportament, de a observa atent și a face presupoziții inteligente. Dacă partenerul își petrece mai puțin timp cu tine, dacă nu mai este la fel de activ sexual, dacă are mai puțini bani și dacă este căutat mai des de o persoană de sex opus, suspiciunea ta pune în gardă asupra unei posibile deteriorări a relației voastre. Ea nu se convertește în gelozie decât atunci când eviți să ai o discuție deschisă cu partenerul tău pe această temă sau nu acorzi nici un credit explicatiilor lui, fără ai putea dovedi contrariul.


8.2.   “Așa sunt eu din fire: mai gelos”

Cei care, în copilărie, au fost tratati nedrept sau cu o perceptie acută a lipsei de loialitate a oamenilor sunt mai susceptibili să dezvolte în relația de cuplu trăiri de gelozie fără nici un fundament în comportamentul partenerului. Ca adulți, ei se așteaptă să fie nedreptătiți sau înșelați, ca atunci când erau copii.

ACESTE AȘTEPTĂRI SUNT DE NATURA INCONȘTIENTĂ. Un flirt nevinovat al partenerului sau o îmbrățișare amicală pot declanșa furia intensă și un torent de acuzații și interpretări.

Persoanele lipsite de încrederea în propriile capacități relaționale, critice cu ele însele și având complexe de inferioritate pe linia masculinității sau feminității, în fața unui potențial rival, vor fi mai predispuse să creadă că partenerul este atras de acesta. Trăirea de inadecvare nerecunoscută le face să atribuie potențialului rival nu calitatea reală de obiect de invidie pentru ele ci calitatea presupusă de obiect de atracție pentru partener.

Geloșii incapabili să se dăruie, și să se investească în parteneriat uzează de trairea lor într-o rnanieră manipulativă, nu pentru a elimina amenințările ci pentru a se asigura de dragostea partenerului. Raționamentul inconștient din spatele acestui comportament este: “Eu nu mă pot dărui și în ceea ce privește dăruirea nu sunt sigur. Trebuie să fac ceva pentru a rnă asigura de dragostea ta” . Un alt gând, “Eu nu mă pot dărui și cred că nici tu nu te poți dărui”, când e urmărit cu perseverență, îl determină pe partener să cedeze în cele din urmă, din cauza lehamitei: “M-am săturat să îți tot dovedesc dragostea mea” . Moment în care gelosul exclamă: “Aha, știam eu!” .

Partenerii foarte geloși, fie că actionează din neincredere și teama de abandon fie din nevoia de a poseda și controla, sfârșesc, prin a-l face pe celălalt să se simtă prins în capcană, asaltat, devalorizat sau nerespectat. Atenția constantă și constrângerile autoinpuse, pentru a nu da prilejul suspiciunilor conduc nu doar la pierderea independenței, ci și a simțului integrității personale. Pe de altă parte, acuzațiile repetate de infidelitate pot deveni sui-generis “programe negative” în soft-ul psihologic al celui acuzat, astfel încât acesta ajunge într-adevăr la trădare (fenomen de tipul “profeție autoîmplinită”) sau își repolarizează sentimentele, înlocuind iubirea cu ura.

Toate aceste trăsături de personalitate, alături de narcisism și imaturitate emoțională semnalează aptitudini incerte (ca să mă exprim elegant), pentru relația de parteneriat erotico – afectiv. Un partener echilibrat și stabil emoțional, capabil a se orienta și spre alte optiuni nu va tolera mult timp comportamentul celui  gelos și, în cele din urmă îl va respinge.

Egoismul trebuie distins de interesul propriu. Sunt egoist atunci când nu-mi pot reprezenta reciprocitatea, când sunt centrat pe propriile nevoi și dorințe și nu țin cont de celălalt.

Este un aranjament psihic specific copiilor care nu știu să împartă cu alții, să țină seama de dorințele celorlalți, care vor să aibă acum, fără nici un fel de amânare. “Copiii” de acest fel au buletin de identitate, carnet de asigurat și uneori talon de pensie.

Promovarea propriului interes, în comparație cu egoismul, este o atitudine sănătoasă și perfect rtzonabilă. Din când în când, e necesar să mă plasez deasupra intereselor celorlalți. Dacă cineva strigă după ajutor în larg iar eu nu știu să înot, interesul personal îmi dictează să NU plec vitejește spre el, pentru a muri împreună. Dacă familia partenerei mele îmi oferă o friptură apetisantă iar organismul meu nu tolerează carnea de porc, interesul personal îmi cere să NU mănânc, cu riscul de a părea nepoliticos sau indiferent la strădaniile culinare ale soacrei.

O persoană care răspunde propriului interes este dispusă să facă sau să întoarcă o favoare, să mulțumească sincer pentru un serviciu și să acorde celuilalt un privilegiu similar celui pe care îl solicită. Un egoist nu are această disponibilitate.

Persoanele imature afectiv nu-și pot controla izbucnirile agresive și tolerează greu (uneori deloc) frustrarea, amenințările sau respingerea. Nu îi recunosc partenerului DREPTUL DE A GREȘI și își transformă dorințele în revendicări nevrotice. Ca un copil care nu a primit ciocolata, au un acces de furie. Ciocolata sau înghețata din copilărie sunt acum dragostea, atenția sau dăruirea sexuală partenerului.

Un imatur se enervează, își dramatizează emoțiile și “depășește măsura” nu atunci când nu obține CEEA CE DOREȘTE, ci când nu obține CEEA CE REVENDICĂ. În timp ce o persoană mai echilibrată preferă ca, la o petrecere, soția lui să se distreze alături de el, dar NU-I IMPUNE aceste dorințe, un imatur insistă și chiar face o criză dacă această cerere expresă nu este satisfăcută.

Nu este rară, pentru multe persoane geloase, să nu-și asume responsabilitatea pentru trăirile lor. Dacă partenerul meu dansează cu altcineva, sub ochii mei, gelozia pe care o resimt ÎMI APARȚINE. Eu sunt singura responsabilă pentru ea. El nu face decât să apese un buton pe care scrie: “Când partenerul meu dansează cu altcineva, el mă înșeală” . Dar butonul și mesajul lui SUNT ALE MELE. La fel de bine ar fi putut scrie: “Când partenerul meu dansează cu o altă femeie, el este un bărbat atrăgător de care sunt mândră” .

NIMENI, NICIODATĂ NU NE FACE GELOȘI. Cauza trăirilor de gelozie nu se află în comportamentul partenerilor noștri, ci în felul în care noi interpretăm comportamentul lor. Când interpretarea este corectă, trăirea afectivă nu este gelozia ci tristețea/furia: “Mă gândesc la faptul că mă înșeli și asta mă întristează/mă înfurie” . Este însă mult mai ușor să-l facem pe celălalt responsabil pentru trăirile noastre. Celălalt caz reclamă efortul de a ne cunoaște și transforma și cine are chef de o asemenea muncă?

Spre deosebire de tristețea sau furia menționate mai sus, care sunt trăiri emoționale pure, necontaminate de nimic, gelozia este un amalgam de afecte, emoții și idei trăite frustrant, o constelare ideo – afectivă ce implică teama de abandon, sentimentul de a fi prejudiciat, ostilitatea pentru partener sau rival, autodevalorizarea și neîncrederea în sine.

Nonasumarea responsabilității este detectabilă în constrângerea sau manipularea celuilalt astfel încât EL/EA SĂ ACȚIONEZE și NU EU. Pentru ca eu să nu mai fiu gelos, tu trebuie să faci ceva: să nu întârzii, să nu fii cald/ă cu altcineva, să faci ceea ce îți cer, să mă asculți, să pui nevoile mele mai presus de nevoile tale. (Sclipitoare manevră, trebuie să recunoști.). Mesajul pe care-1 transmit, indirect, este că gelozia mea nu este problema mea, ci PROBLEMA TA! Adică, dacă tu te- ai comportat altfel, gelozia nu ar exista și relația noastră ar fi extraordinară.

TRĂIRILE NOASTRE, ÎN MĂSURA ÎN CARE SUNT NEGATIVE SAU PERTURBATOARE, SUNT PROBLEMELE NOASTRE. Ceilalți sunt doar stimuli, condiții, fundal. A-l face pe celălalt responsabil sau vinovat este ca și cum am învinui cerul pentru că plouă. Ploaia vine, într-adevăr, de sus dar este responsabilitatea noastră să ne adăpostim sub o umbrelă.

A-l face pe celălalt responsabil sau vinovat este ca și cum am învinui cerul pentru că plouă.

Non – asumarea responsabilității, ca modalitate de a dinamita o relație inițial promițătoare, rivalizează cu comportamentele autodistructive. Din acest punct de vedere, persoanele geloase oricât de școlite sau inteligente ar fi, par oarbe.

Ele se comporta astfel încât să-i îndepărteze chiar pe cei după a căror dragoste tânjesc. Sunt asemenea unor copii care scâncesc, plâng, țipă, dau din picioare sau, într-un limbaj mai frust, fac ca toți dracii pentru a avea ceea ce își doresc, cu orice preț.  Devin o povara pentru parteneri, si intr-un chip foarte curios, se așteaptă să fie iubiți pentru conduitele lor infantile, meschine sau josnice.

In sfârșit, nu vreau să închei acest subcapitol fără a aminti de “mentalitatea stăpân – sclav” specifică anumitor persoane geloase. Preluând această concepție de la propriile lor familii, asemenea unui bun de mare preț, ele isi considera partenerii obiecte comerciale, mărfuri asupra cărora dețin drepturi de proprietate.

Stăpânul are un fel de drepturi de sorginte divină asupra sclavului. Ii poate pretinde orice și la nevoie îi impune orice, chiar într-un mod violent, fără a se simți vinovat. Stăpânului nu-i pasă de setimentele sclavului si uneori este incapabil să și le reprezinte.

sursa.despretainacasatoriei

 

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...MOBILIER, BICICLETE, HAINE, TERMOPANE, SALTELE...Vezi aici!