Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

CE SE ÎNTÂMPLĂ ATUNCI CÂND MORI?

Publicat la 2011-10-01 de Traian

                              
    „Toți ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Cristos”
                                     2 Corinteni 5:1-10

Știm, în adevăr, că, dacă se desface casa pământească a cortului nostru trupesc, avem o clădire în cer de la Dumnezeu, o casă, care nu este făcută de mână ci este veșnică. 2 Și gemem în cortul acesta, plini de dorința să ne îmbrăcăm peste el cu locașul nostru ceresc, 3 negreșit, dacă atunci când vom fi îmbrăcați nu vom fi găsiți dezbrăcați de el. 4 Chiar în cortul acesta deci, gemem apăsați; nu că dorim să fim dezbrăcați de trupul acesta, ci să fim îmbrăcați cu trupul celălalt peste acesta, pentru ca ce este muritor în noi să fie înghițit de viață. 5 Și Cel ce ne-a făcut pentru aceasta este Dumnezeu, care ne-a dat arvuna Duhului. 6 Așadar, noi întotdeauna suntem plini de încredere; căci știm că, dacă suntem acasă în trup, pribegim departe de Domnul, 7 pentru că umblăm prin credință, nu prin vedere. 8 Da, suntem plini de încredere, și ne place mult mai mult să părăsim trupul acesta, ca să fim acasă la Domnul. 9 De aceea ne și silim să-I fim plăcuți, fie că rămânem acasă, fie că suntem departe de casă. 10 Căci toți trebuie să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Cristos, pentru ca fiecare să-și primească răsplata după binele sau răul, pe care-l va fi făcut când trăia în trup.

Dacă credeți în teoria evoluționistă, teorie care atrage și fascinează mințile multor oameni contemporani, atunci înseamnă că, pentru voi, ceea ce vi se întâmplă când muriți nu are mai multă importanță decât ceea ce i se întâmplă unui pom atunci când moare. S-a terminat. Treci în neființă. Nu simți nimic, nu știi nimic, nu conștientizezi nimic. Opinia dumneavoastră despre această serie de predici ar fi că e absurdă. Nu are nimic de a face cu realitatea – cu ceea ce se întâmplă.
Dar dacă găsești scris pe tăblița inimii tale adevărul că există un Dumnezeu Creator și că ești creat ca să ai o relație cu El, că ceea ce te deosebește de balene, delfini și cimpanzei nu sunt mutațiile și chimicalele, ci persoana în asemănarea lui Dumnezeu, atunci probabil că vei sta treaz în miez de noapte și te vei gândi la veșnicie. Deoarece în Eclesiastul 3:11 ni se spune că „Dumnezeu a pus gândul veșniciei în inima omului.”
Și dacă, la fel ca alte milioane de oameni, L-ai întâlnit pe Isus Cristos în paginile Bibliei și ai fost convins că El merită încrederea ta, atunci nu trebuie să fii nesigur de ceea ce urmează după moarte. El ne-a spus multe pentru a ne încuraja și a ne elibera de goliciunea teoriei evoluționiste și de frica de moarte.

Ceea ce am înțeles este că toți credincioșii în Isus vor fi cu El atunci când vor muri. Versetul 8: „Ne place mult mai mult să părăsim trupul acesta, ca să fim acasă la Domnul.” Fiindcă pentru aceia dintre noi care se încred în Isus ca Mântuitor și Domn „a trăi este Cristos și a muri este un câștig.” (Filipeni 1:21) „...Aș dori să mă mut și să fiu împreună cu Cristos, căci ar fi cu mult mai bine.” (Filipeni 1:23)
În al doilea rând, am observat că există ceva mai mult decât părăsirea trupului nostru și plecarea la Cristos. Este și o înviere a trupului. Asta este ceea ce am înțeles săptămâna trecută: „Toți vom fi schimbați într-o clipă, într-o clipeală din ochi, la cea din urmă trâmbiță. Trâmbița va suna, morții vor învia nesupuși putrezirii, și noi vom fi schimbați.” (1 Corinteni 15:51-52) Cristos va veni și va schimba trupul stării noastre smerite într-unul asemănător cu trupul Său glorios. (Filipeni 3:21) El nu spune că vom fi suflete fără trup pentru totdeauna. Va exista o înviere a morților.

Astăzi ne concentrăm atenția asupra unui al treilea adevăr despre ceea ce se întâmplă atunci când credincioșii mor. Versetul asupra căruia ne centrăm atenția în această dimineață este al zecelea: „Căci toți trebuie să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Cristos, pentru ca fiecare să-și primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.”
Am să fac patru observații simple și clare privitoare la această judecată. Apoi vom aborda problema următoare: de ce vor fi judecați și creștinii dacă Isus Cristos a fost deja judecat pentru ei (Romani 5:8-9), iar acum nu mai este nicio condamnare pentru aceia care sunt în Isus Cristos (Romani 8:1).

1. Toți creștinii se vor înfățișa înaintea lui Cristos ca judecător: „Căci toți trebuie să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Cristos.” Nu doar cei necredincioși, ci și „noi.” Și nu doar unii dintre noi, ci „toți.”

2. Cristos va fi judecătorul nostru. Judecata este și a lui Dumnezeu (Romani 14:10-12 – „Căci toți ne vom înfățișa înaintea scaunului de judecată al lui Dumnezeu...”), dar Dumnezeu „I-a dat [lui Cristos] putere să judece” (Ioan 5:27). Deci Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Tatăl sunt una în judecata Lor, dar Fiul este Cel care ne va sta înainte ca Judecător.

3. Judecata noastră va avea loc după ce vom muri. Aceasta se înțelege din text iar Evrei 9:27 clarifică: „Și, după cum oamenilor le este rânduit să moară o singură dată, iar după aceea vine judecata...” Nu avem nevoie să fim mai expliciți decât atât. Să specificăm doar că înainte de a intra în starea finală de glorie cu trupurile noastre înviate, pe pământul cel nou, vom sta înaintea lui Cristos ca Judecător.

4. Când ne vom înfățișa înaintea lui Cristos ca Judecător, vom fi judecați după faptele noastre din această viață. „Căci toți trebuie să ne înfățișăm înaintea scaunului de judecată al lui Cristos, pentru ca fiecare să-și primească răsplata după binele sau răul pe care-l va fi făcut când trăia în trup.” Aceasta nu este o învățătură separată în Noul Testament. Isus a spus în Matei 16:27 – „Căci Fiul Omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi; și atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui.” Și în ultimul capitol al Bibliei Isus spune: „Iată, Eu vin curând; și răsplata Mea este cu Mine, ca să dau fiecăruia după fapta lui.” (Apocalipsa 22:12) Cu alte cuvinte, e important modul în care îți trăiești viața.

Acum întrebarea mai grea: de ce este important cum trăiesc? De ce faptele făcute în trup sunt o dovadă în această sală de judecată? Scopul acestei judecăți este oare acela de a declara cine este pierdut și cine este mântuit, potrivit cu faptele făcute în trup? Sau acela de a desemna măsura răsplății în viața viitoare conform cu faptele făcute în trup?
Eu cred că răspunsul Noului Testament le cuprinde pe ambele. Faptele îi vor dovedi pe cei care vor intra în viața viitoare dar vor și arăta măsura răsplății lor în viața ce va veni. Vă voi arăta într-o clipă de ce cred asta. Acum vreau să mă opresc la cea mai mare problemă a creștinilor când vine vorba de așa ceva. Pentru mulți credincioși, cele spuse mai sus par a fi în contradicție cu mântuirea prin har și prin credință. Efeseni 2:8-9 spune: „Căci prin har ați fost mântuiți, prin credință. Și aceasta nu vine de la voi; ci este darul lui Dumnezeu, nu prin fapte ca să nu se laude nimeni.” Mântuirea nu este „prin fapte.” Asta înseamnă că faptele nu câștigă mântuirea. Faptele nu Îl fac dator pe Dumnezeu cu plata onorariului. Asta ar contrazice harul. „Fiindcă plata păcatului este moartea: dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viața veșnică în Isus Cristos, Domnul nostru.” (Romani 6:23) Mântuirea se distribuie prin har, fără plată, și e primită prin credință, nu prin fapte.

Atunci, cum pot eu să spun că judecata credincioșilor nu va fi doar o declarație publică a măsurii răsplății în împărăția lui Dumnezeu potrivit cu faptele noastre, ci și o declarație publică a mântuirii noastre – a intrării noastre în împărăție – conform faptelor noastre?
În câteva cuvinte, răspunsul ar fi că faptele vor fi dovada publică adusă înaintea curții lui Cristos, care va confirma credința noastră ca fiind una autentică. Iar faptele noastre vor fi o dovadă publică, adusă ca să arate măsura variată a ascultării noastre în credință (Romani 12:3; 1 Tesaloniceni 1:3; 2 Tesaloniceni 1:11). Altfel spus, mântuirea este prin credință și răsplata este prin credință, însă dovada credinței invizibile în sala de judecată a lui Cristos va fi o viață transformată. Faptele noastre nu sunt baza mântuirii noastre, ci dovada. Ele nu sunt fundamentul, ci proba.

Acum să vă arăt de ce cred asta.
Există o învățătură atât în scrierile apostolului Pavel cât și în cuvintele lui Isus, o învățătură potrivit căreia credincioșii vor primi răsplată variată în funcție de gradul exprimării credinței lor în fapte de slujire, dragoste și dreptate. De exemplu, în 1 Corinteni 3:8 Pavel spune: „Cel ce sădește și cel ce udă sunt tot una; și fiecare își va lua răsplata după osteneala lui.” Iar în Efeseni 6:8 Pavel spune că robul „va primi răsplată de la Domnul, după binele pe care-l va fi făcut.”
Cei mai mulți dintre noi își amintesc pilda polilor din Luca 19:12-27. Isus compară plecarea Sa la cer și întoarcerea Sa cu întâmplarea unui nobil care, înainte să plece de acasă, a dat câte un pol la zece servitori de ai săi, spunându-le să-l pună fiecare în negoț, până la întoarcerea sa. Omul le-a cerut socoteală la întoarcerea sa. Unul dintre servitori a pus polul în negoț și a câștigat alți zece. Nobilul îi răspunde că răsplata lui va fi autoritatea peste zece orașe. Un altul a avut un câștig de cinci poli. Și nobilul i-a dat ca răsplată stăpânirea a cinci orașe. Altul a păstrat mina și nu a făcut nimic cu ea. Acestuia nobilul i-a spus: „Te voi judeca după cuvintele tale.” Și i-a luat singurul pol ce-l avea.

Ceea ce ne învață pilda este același lucru pe care ne învață și Pavel: sunt diverse niveluri de răsplată în funcție de credincioșia vieților noastre. Dar Pavel merge mai departe arătând că există o pierdere nu numai a răsplății, ci și a veșniciei celor care pretind a fi credincioși, dar care nu fac nimic să arate că prețuiesc darurile lui Dumnezeu și că Îl iubesc. Acesta este cazul celui de-al treilea servitor, care nu a făcut nimic cu darul său. El nu numai că și-a pierdut răsplata, dar și-a pierdut și viața. Isus spune în Matei 25:30 – „Iar pe robul acela netrebnic aruncați-l în întunericul de afară: acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților.”

Aceasta ne conduce la al doilea scop al judecății. Primul scop al judecății era de a face o demonstrație publică a diverselor niveluri de răsplată primite de creștini pentru practicarea credinței lor în ascultare. Al doilea scop al judecății este să declare în mod deschis realitatea credinței și mântuirii poporului lui Dumnezeu prin dovada faptelor lor. Mântuirea se datorează credinței. Mântuirea este arătată prin fapte. Când Pavel spune (în v.10) că noi „vom fi recompensați... după binele sau răul pe care-l vom fi făcut”, el nu spune că doar răsplata noastră va fi conform faptelor noastre ci și mântuirea noastră.
De ce cred aceasta?
Există numeroase texte care se îndreaptă în această direcție. Epistola lui Pavel către Romani 2:5-7 este unul dintre acestea și se referă la „revelația dreptei judecăți a lui Dumnezeu.” În versetele 6-8 spune: „[Dumnezeu] va răsplăti fiecăruia după faptele lui: va da viața veșnică celor ce, prin stăruința în bine, caută slava, cinstea și nemurirea; și va da mânie și urgie celor ce [...] se împotrivesc adevărului...” Cu alte cuvinte, așa cum spune textul nostru, judecata este „după faptele fiecăruia.” Dar aici problema este viața veșnică în antiteză cu mânia lui Dumnezeu.
Apostolul Pavel a expus de mai multe ori anumite fapte precizând că „cei ce fac astfel de lucruri nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu.” (Galateni 5:21; 1 Corinteni 6:9-10) Altfel zis, când aceste fapte sunt expuse la judecată ca mod de viață al unei persoane, ele vor fi dovada că credința lor este moartă; și ei vor fi pierduți. Așa cum a spus Iacov în cartea sa, în capitolul 2, versetul 26: „...credința fără fapte este moartă.” Așa va arăta la judecată.

Isus a expus lucrurile astfel (și a folosit exact aceleași cuvinte pentru faptele bune și rele, pe care le găsim aici în 2 Corinteni 5:10): „...vine ceasul, când toți cei din morminte vor auzi glasul Lui, și vor ieși afară din ele; cei ce au făcut binele vor învia pentru viață; iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată.” Ioan 5:28-29 Cu alte cuvinte, modul în care ai trăit va demonstra dacă ai înviat pentru viață sau pentru a experimenta judecata ca și condamnare.
Cu cinci versete mai sus, în Ioan 5:24, El spune: „Adevărat, adevărat vă spun, că cine ascultă cuvintele Mele [...] are viața veșnică.” A auzi și a crede înseamnă să ai viața veșnică – prin har și prin credință. Dar când această credință este reală – nu una moartă – viața se schimbă și Isus poate spune, fără nicio reținere: faptele acestei vieți vor fi temeiul public al judecății la înviere. Fiindcă faptele noastre sunt dovada realității credinței noastre. Și credința în Cristos ne mântuiește.

Să închei cu o ilustrație care cred că va clarifica modul în care faptele au efect la Judecata de Apoi.
Amintiți-vă istorisirea modului în care cele două femei prostituate au adus copilul în fața regelui Solomon ca el să acționeze ca judecător între ele. El a cerut să i se aducă o sabie și copilul să fie tăiat în două. O jumătate să i se dea uneia dintre femei, iar a doua jumătate celeilalte. Adevărata mamă a strigat printre lacrimi: „O, domnul meu, dăruiește-i ei copilul și în niciun caz să nu îl omori.” Solomon a răspuns: „Dați copilul acestei femei, căci ea este mama.”
Ce urmărea Solomon? El nu urmărea o lucrare prin care să câștige un copil. El dorea un act prin care să dovedească faptul că acel copil aparținea prin naștere femeii. Acesta este modul în care privește Dumnezeu la faptele noastre. El nu așteaptă fapte care să ne aducă scuze la judecată. El așteaptă fapte care să dovedească faptul că noi suntem deja în grația Sa. Însușirea iertării noastre a fost sângele lui Isus, suficient o dată pentru totdeauna, ca să ne acopere toate păcatele. Și mijloacele care ne aparțin sunt credința și numai credința.

Copyright 1993 John Piper
Tradus și tipărit cu permisiune de Desiring God Ministries.
Pentru mai multe informații despre Desiring God Ministries, contactați-ne pe adresa:
Desiring God Ministries
720 13th Avenue South
Minneapolis, MN 55415
612.338-8611 X230
612.338-4372 FAX
mail@desiringgod.org
www.desiringgod.org

Tradus de Daniel Ilaș
 

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...MOTO, SCUTERE, ATV-URI, ACCESORII...Vezi aici!