Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Johannes Gutenberg 1400-1468 Inventatorul procesului de tiparire cu matrita

Publicat la 2011-09-19 de Traian

Specialiștii sunt de acord că tiparul inventat
de Johanes Gutenberg a avut un impact mai
mare asupra omenirii în ultimul mileniu decât
oricare altă invenție.
Gutenberg s-a născut în Germania în jurul
anului 1400. Știm prea puține lucruri despre
perioada timpurie a vieții sale. Și-a câștigat
existența lucrând ca bijutier și cioplitor în
piatră.
Gutenberg a trăit într-o vreme în care oamenii
făceau cărți, copiindu-le atent cu mâna. Cei care
copiau Biblia luau măsuri speciale pentru a nu
face greșeli de copiere. Ultima verificare consta
în a număra fiecare literă de pe pagina copiată.
Fiecare pagină trebuia să aibă același număr de
litere câte avea pagina din documentul original.
O persoană care lucra singură avea nevoie de
șapte ani pentru a copia întreaga Biblie.
De asemenea, copierea se făcea prin
încrustarea unei pagini pe o bucată de lemn,
iar apoi, cu ajutorul lui, se imprima. Bucățile
de lemn erau încrustate asemenea unei pagini,
dar scrisul și desenele erau inversate. Câteva
sute de pagini puteau fi imprimate cu ajutorul
unei singure bucăți de lemn. Cerneala înmuia
lemnul și făcea ca paginile să iasă înnegrite și
murdare.
Cărțile erau puține la număr și mult prea
scumpe pentru cei mai mulți oameni. Numai
guvernul, biserica și universitățile puteau avea
biblioteci mari. Deținătorul unei Biblii sau
a altor cărți putea fi considerat o persoană
bogată. Bisericile obișnuiau să țină la vedere
o Biblie deschisă. În fiecare săptămână se
întorcea o altă pagină, astfel încât oamenii să
poată citi.
În 1436, Gutenberg a început să se
gândească cum să folosească tiparul pentru a
tipări cărți. Fiecare literă era așezată la capătul
unei tije separate. Astfel se puteau asambla
litere individuale într-o matriță pentru a tipări
o pagină de carte, după care tipărirea se putea
relua. Apoi urma ca literele pentru pagina
următoare să fie rearanjate. Procesul avea ca
rezultat tipărirea a sute de copii de carte.
Gutenberg a lucrat câțiva ani pentru
a-și perfecționa invenția. Partenerii lui au
așteptat să obțină un profit rapid de pe urma
investiției lor considerabile. Pe de altă parte,
Gutenberg a preferat să-și îmbunătățească
tiparul. Experimentele nereușite i-au cheltuit
atât banii săi, cât și pe cei ai investitorilor.
Gutenberg a avut convingerea că ideea lui
va izbuti. Avea nevoie de bani cu disperare. În
1450 a stabilit un alt parteneriat cu un om de
afaceri din Mainz, Germania.
Curând și-a dat seama că tipărirea implica
câțiva pași separați. A început cu forțe noi și a
lucrat la fiecare pas până când a reușit; matrița,
tiparul, cerneala și suprafața de imprimat
trebuia să facă parte toate din același proces.
A început cu un tipar mobil. Literele micuțe
de metal trebuia să fie toate de aceeași mărime
astfel încât să le poată înlocui cu altele. Ele
trebuia să se potrivească perfect și să formeze o
suprafață plană. Trebuia să rămână nemișcate în
decursul mai multor imprimări. A confecționat
mici litere din cupru. De data aceasta, literele
au lucrat perfect.
Tiparul a făcut ca hârtia să ia contact cu
matrița. Un mâner ajuta ca matrița să se
închidă și să preseze bine hârtia de matriță.
Astfel se reușea ca întreaga coală de hârtie să fie
imprimată la fel.
A făcut experimente cu cerneală. Aceasta
trebuia să se prindă de metal și apoi să lase
urme pe hârtie. A creat o cerneală pe bază de
ulei pentru care și-a ales singur ingredientele.
Hârtia începuse să fie folosită în Europa
pentru scris, doar cu câteva sute de ani înainte
de vremea în care a trăit Gutenberg. Hârtia avea
o suprafață netedă care absorbea cerneala. Ea a
fost singurul lucru din procesul imprimării pe
care Gutenberg nu l-a inventat. Chiar și așa, a
folosit cea mai bună hârtie pe care a reușit s-o
găsească.
Procesul de tipărire complet pe care Gutenberg
l-a inventat a fost cu mult superior oricărui
altul pe care îl încercase. A găsit o metodă să
tipărească cărți identice în număr mare.
În 1454, a avut loc unul dintre cele mai mari
evenimente ale istoriei mondiale. Gutenberg
a început să tipărească prima carte cu ajutorul
unei matrițe. A folosit șase tipare. A pregătit
matrița pentru cea mai nobilă misiune: tipărirea
întregii Biblii.
Gutenberg a vrut ca Biblia tipărită să fie
la fel de frumoasă ca oricare copie de mână.
A ales un design atractiv pentru tipărire și a
făcut eforturi ca fiecare pagină să arate perfect.
Biblia lui Gutenberg nu a fost doar prima carte
tipărită vreodată, ci mulți o consideră și cea mai
frumoasă. Rareori se întâmplă ca o invenție să-și
demonstreze performanța sa maximă chiar
la debut. Realizarea sa nu a fost niciodată
egalată.
Fiecare Biblie are 1282 de pagini și 42 de
rânduri pe pagină tipărite pe două coloane.
A tipărit 300 de copii pentru fiecare pagină
și le-a pus împreună pentru a forma 300 de
Biblii identice. Din cele 300 de cărți originale,
astăzi mai există doar 45. În prezent, fiecare
exemplar este extrem de prețios. Foi rupte din
unele Biblii Gutenberg incomplete se vând
pentru mii de dolari.
Tiparul s-a răspândit în toată Europa. În 50
de ani s-au tipărit mai mult de 9 milioane de
cărți. Tipografii au tipărit Biblii în limbile de
circulație internațională cum ar fi germana,
engleza sau franceza. Prețul lor a scăzut așa de
mult, încât chiar și oamenii de rând puteau
să-și cumpere o Biblie.
Oamenii de știință, învățații religioși și
filozofii au putut să-și împărtășească ideile
ușor și repede. Invenția lui Gutenberg a
condus la trei revoluții separate. Mai întâi,
cărțile scrise de fondatorii științei moderne
cum ar fi Copernicus și Galileo au răspândit
informații despre descoperirile moderne.
Aceasta a dus la apariția revoluției științifice.
În același timp, oamenii au început să
citească Biblia în propria lor limbă. Aceasta
a dus la o trezire spirituală care s-a întins în
toată Europa. În cele din urmă, oamenii de
rând au putut să se informeze în legătură cu
evenimentele curente. Ei au cerut să aibă un
mai mare control asupra vieții lor zilnice. Prin
aceasta au făcut ca guvernul să devină mai
democratic.
De ce Gutenberg a reușit când mulți alții
au încercat același lucru și au eșuat? Ajuns la
sfârșitul vieții, Gutenberg a mărturisit de ce
a avut succes. În marele dicționar publicat
în 1460 el a explicat că munca lui s-a aflat
sub “protecția Celui Preaînalt care adesea
descoperă celor smeriți lucrurile ascunse celor
intelepti.

Samanta Adevarului

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...Filmari -Foto -Sonorizari -Organizari Evenimente....Vezi aici!