Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Cand un frate iti fura bucuria

Publicat la 2013-09-04 de Traian

Fratele fiului risipitor e ca emigrantul pe vapor catre America:

Suntem ca omul acela care a mers in America. A strans toti banii care i-a avut si a cumparat un bilet. Era saracie in lume. S-a hotarat Romanul sa plece. Era 1904, a cumparat bilet, a vandut tot ce a avut ca sa cumpere bilet pana in America. A urcat pe vapor, isi adusese de acasa ce i-a mai ramas, doua bucati de paine din aia tare. Romanul, cu biletul in cusma, doua bucati de pita, hai sa trecem oceanul. Ii vedea pe toti cum vin de la restaurantul vaporului giftuiti, cu burtile pline. A doua zi  nu a mai avut ce manca. A trecut a treia zi, a stat intins. In a cincea zi nu a mai rezistat, a lesinat de doua ori de foame. La o saptamana s-a dus la bucatarie. Nu a mai putut Romanul. “Domn bucatar, ce aruncati, numai mare, ca am vazut ca aruncati mancare cu galeata, dati-mi si mie din bucatile care le arunca astia de la masa.” “Da-mi biletul.” Se uita, “Dar, aici aveti si restaurant de 3 ori pe zi trecut. Tot m-am gandit ca nu-mi ies la socoteala oamenii. Unul nu venea de fel la masa.”

Asa suntem cu Dumnezeu si noi. (Mancam) doi biscuiti, pe cand totul e “all inclusive”. Cerul, binecuvantarile lui Dumnezeu, pacea, victoria asupra diavolului… si suntem toata ziua cu biscuiti, cu frica de orice. Uitam ce scrie in cartea aceasta, uitam cat e de importanta, uitam cate binecuvantari sunt trecute aici. Ce-i spune tata fratelui mai mare a fiului risipitor, “Tu pentru cine creezi ca am facut cheful asta?” Si asa am crezut: “Pentru fratele meu.” “Gresit,” zice tata, “nu e petrecerea lui, e a Mea. Tu vii in casa pentru ca te-am chemat eu. Eu am taiat vitelul si a mea e lumea. Deci tu nu refuzi pe fratele tau, tu ma refuzi pe mine.”Nu-i petrecerea fratelui, ci a Mea,” zice Dumnezeu, pentru ca in Luca 15 de 3 ori se pierde ceva. Si la toate apare: “Bucurati-va si veseliti-va…” E petrecerea lui Dumnezeu. Cand un om se intoarce la Dumnezeu nu este in primul rand bucuria bisericii, ci e bucuria cerului. E bucuria lui Isus Hristos.

Durerea cea mai mare este atunci cand te loveste un frate, cand un frate-ti fura bucuria, cand un frate te jigneste, cand un frate te calca in picioare, cand un frate iti distruge pacea sufletului. 

Nu ucide bucuria fratelui tau

Predica incepe la minutul 08:30 Textul: Luca 15:25

25 Fiul cel mai mare era la ogor. Cînd a venit și s’a apropiat de casă, a auzit muzică și jocuri. 26 A chemat pe unul din robi, și a început să -l întrebe ce este. 27 Robul acela i -a răspuns: ,Fratele tău a venit înapoi, și tatăl tău a tăiat vițelul cel îngrășat, pentrucă l -a găsit iarăș sănătos și bine.` 28 El s’a întărîtat de mînie, și nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieșit afară, și l -a rugat să intre. 29 Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: ,Iată, eu îți slujesc ca un rob de atîția ani, și niciodată nu ți-am călcat porunca; și mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă veselesc cu prietenii mei; 30 iar cînd a venit acest fiu al tău, care ți -a mîncat averea cu femeile desfrînate, i-ai tăiat vițelul cel îngrășat.` 31 ,Fiule`, i -a zis tatăl, ,tu întotdeauna ești cu mine, și tot ce am eu este al tău. 32 Dar trebuia să ne veselim și să ne bucurăm, pentrucă acest frate al tău era mort, și a înviat, era pierdut și a fost găsit.`

si Psalmul 55:12-14

12 Nu un vrăjmaș mă batjocorește, căci aș suferi: nu protivnicul meu se ridică împotriva mea, căci m’aș ascunde dinaintea lui. 13 Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce și prieten cu mine! 14 Noi, cari trăiam împreună într’o plăcută prietenie, și ne duceam împreună cu mulțimea în Casa lui Dumnezeu!

Viata crestina nu se desfasoara in cea mai buna lume posibila. Traim intre oameni ce au fost atinsi in niste grade diferite de Hristos. Pe uni Hristos i-a atins mai mult, , pe altii i-a atins mai putin. Toti acesti oameni pe langa care noi traim ii numim frati. Traim intr-o lume in care oamenii ne fac rau, ne fac probleme, necazuri si intelegem ca lumea in care traim nu e perfecta. De obicei tinem garda sus. Si ne aparam de oameni pe care generic ii numim dusmani. Si de cele mai multe ori stam cu garda jos cand e vorba de frati. Durerea cea mai mare nu vine atunci cand te loveste un dusman. Ca odata, indiferent cate platose ai avea puse, o sageata tot patrunde. De acolo te astepti sa vina lovitura. Durerea cea mai mare este atunci cand te loveste un frate, cand un frate-ti fura bucuria, cand un frate te jigneste, cand un frate te calca in picioare, cand un frate iti distruge pacea sufletului.

Iubitilor, sfanta Scriptura este plina de luptele dintre frati. Spunea, la un moment dat un pastor, la o conferinta la care erau mai multe culte adunate si i-a venit si lui randul pentru a spune ceva, n-a reusit sa faca diferenta intre fratesc si fratricid, si a zis, “Sa ne rugam ca Dumnezeu sa imbunatateasca relatiile fratricide intre noi.” Dumnezeu nu face asta, dar Satana, da. El reuseste performanta ca relatiile astea  sa fie fratricide de multe ori, adica  omorare de frati. Lupta din aceasta dureroasa, in care:

  • Cain il omoara pe Abel.
  • In care Absalom il omoara pe Amnon si erau frati.
  • In care Solomon il omoara pe Adonia.
  • In care Iacov il insala pe Esau.
  • In care Iosif e vandut de fratii lui.

Cunoasteti povestirea asta din Luca 15. Un tata cu doi fii materialisti. Unul a zis, “Da-mi!” Unul a zis, “Nu mi-ai dat!” Era un imperiu de a avea, nu un imperiu de a fi. Amandoi erau asa. Unul dintre ei a hotarat intr-o zi, “Gata, m-am saturat de tine. Nu ma intereseaza ca tu ai slugi, ca eu ma scol dimineata la ora 10, ma simt oprimat in casa asta. Si plec, trebuie sa fie frumos in lume.” Indiferent cat veti inchide ferestrele, indiferent cat veti trage obloanele, indiferent cat va veti proteja copiii dumneavoastra sa nu  vada, vreau sa va spun ca cei mai multi dintre ei, toti au gandurile intinse spre ceva de la care dumneaovoastra ii opriti. Doresc sa vada ce-i dincolo. Nu conteaza ca-i spui ca e Siberia, ei vor sa ajunga in Siberia, desculti! Nu conteaza ca-i spunem ca acolo-i foc, ei vor ca sa puna mana. Indiferent cat de bine te comporti cu ei, vor considera acasa robie.

Si intr-o zi nu a mai putut, s-a dus si a spus tatalui sau, “M-am saturat de tine. Da-mi partea de avere care mi se cuvine.” A taiat tata averea in doua. Spune Biblia ca a luat banii si a plecat intr-o tara indepartata. Tara aceea in care nu ai vrea ca sa-ti ajunga pruncul niciodata. Ce fericit a fost cand a plecat de acasa. Si-a lasat tata in poarta. A ajuns intr-o tara indepartata, spune Biblia. Droguri, bani pierduti, nopti pierdute, sanatate pierduta. Lume- a gustat tot. Intr-o zi nu a mai avut bani, banii se termina. Si-a pierdut anturajul, ii era foame, a ajuns porcar. Pilda asta a spus-o Hristos in Israel, daca pentru un evreu exista ceva mai scarbos decat Satana, ala era porcul. Fac o mica paranteza aici: Egiptenii, care aveau dumnezeii numai animale, se inchinau la toate animalele, Egiptenii considerau ca cel care are grija de porci nu are voie sa intre in niciun templu sa se roage. I s-au terminat banii, a ajuns la porci, A ajuns sa hraneasca pe porci, sa se hraneasca cu porcii. A ajuns sa fie batjocorit la nivelul maxim al vietii. Cand a scos capul din troaca cu laturi, intr-o zi a spus, “Eu nu mai pot sa mai stau in locul acesta. Eu trebuie sa ma duc la tata si tatal meu ma iarta, ma primeste inapoi. Ma duc ca si un argat, ca un rob. Nu mai am nici o pretentie. Vreau sa o iau de la capat.”

S-a hotarat. Cel mai mare necaz il avem cu pocaitii care vor sa se pocaiasca si nu-s hotarati. Vor doar sa se scoale si sa se ridice si fac planuri si vor sa se duca la tata si nu mai apuca sa ajunga. Mor asa, cu gandul bun. Si asta s-a sculat militareste, “Ma duc la tata, nu conteaza cat ma costa. Nu conteaza cat e de dureros, nu conteaza cata rusine mananc, ma duc la tata!” S-a sculat si s-a dus. “Vine pruncul. Toata lumea afara!” Lacrima, bucurie, s-a intors acasa. “Muzica, vitel ingrasat, hainele cele mai bune!” “Tata vreau sa-ti fiu rob.” “Nu poti sa fi rob aici in casa mea. Tu esti copilul meu! Esti fiul meu, ai un statut aparte. Esti mostenitor pe ce-ti mai dau. Bucura-te!”

Apare acasa fratele mai mare, cel ce a ramas acasa. In clipa aceea bucuria toata se duce. De fapt, cand a venit fratele mai mare acasa si a inceput sa vorbeasca cu tata, acolo in fata portii, nu il numeste pe fratele lui, frate. Ci spune: Acest fiu al tau. O fi fiul tau, dar nu-i frate cu mine. Dar, de fapt, nicaieri nu il numeste pe tata, tata. El nu avea probleme numai cu fratele sau, el avea probleme cu tata, pentru ca atunci cand ai probleme cu fratele tau, tu de fapt ai probleme cu tata. Nicaieri nu-i spune tata si nici la fratele, frate.

Despartit de tata poti sa te ocupi de via tatalui si nu de tatal viei

Ce poti face despartit de tata? Desi, sa stai cu el in casa, in biserica aici, poti sa te ocupi mai mult de via lui, de via tatalui, decat de tatal viei. Asta a ramas acasa, tacut, muncitor, despre el nu s-a auzit in ziar. Duminica la biserica, seara cu prietenii, cateodata se mai si ruga. Jocuri nevinovate, mai un film, e in casa. Dar ii lipsea ceva esential, dragostea. Cand a venit fratele lui acasa scapara scantei. Spune cuvantul lui Dumnezeu ca nu avea dragoste si bucurie si daca cititi in Corinteni 13, spune ca poti ca sa ai tot, dar daca nu ai dragoste, nu ai nimic. El nu iubea. Nu iubea pe tatal, nu iubea pe frate. Cand a venit cel zdrenturos acasa, in loc sa se bucure toti, cand l-a vazut, automat a vazut negru inaintea ochilor. Nici o dragoste, absolut, pentru celalalt. Dintr-o data s-a stins lumina. (28:00)

Stiti ce frica am in biserica? “Bucurati-va,” zice Pavel. Si eu nu va vad bucurosi. Stiti ce spunea Constantin Noica despre el, despre fratele ramas acasa si ce tristete avea? Tristetea pe care o au copiii nostri, se vede in ochii lor. Stiti care tristete? Tristetea de a nu fi pacatuit. Sa nu sti tu cum e pacatul ala? L-ai face daca ai putea si esti trist ca nu l-ai facut, nu l-ai facut inca.

Observati cum gandeste. Pe el se inalta in pocainta. Zice, “Tata, eu nici odata nu ti-am gresit.” Dar, cum poti spune asta? Isi ridica pocainta lui pe culmi mari si coboara pe fratele sau in prapastii. “Si-a petrecut si si-a distrus tineretea, si-a distrus banii, mostenirea pe care i-ai dat-o cu femeile desfranate. Mai rau nu se putea. Cine i-s fi spus de ele? Nimeni! Dar trebuia apasat. Apasa-l! Vorbeste rau despre el daca se poate! “Eu niciodata nu ti-am gresit.” Oameni in casa, oameni care asculta predici, oameni care canta cantari, oameni care s-au nascut aici (in biserica0, n-au bucurie, n-au dragoste. Sunt in casa. Ceilalti jos, pacatosi. Noi suntem sfinti, sfintii lui Dumnezeu, condamnand mereu pe ceilalti. Nascuti din Dumnezeu si sa ne lovim toata ziua unii pe altii, sa-i apasam pe ceilalti. Nici o compasiune. Cand a auzit ca fratele sau a pacatuit, a publicat pe internet tot. “Il dau eu pe fata.” Repede si-a facut blog: “Stiti ca am avut un frate….stiti. Nu? Stiti cu totii….. va spun eu, ala-i 100% cu femeile desfranate acuma. Spun eu…” si deget intins.. fratilor, cand ma uit in lumea asta, si vreau sa vorbesc putin despre lumea asta putin cunoscuta de o mare parte din dumneavoastra- lumea internetului. Cu cata pasiune- niste gunoaie care trebuie sa se pocaiasca, asa numitii frati ai nostri, abia asteapta sa greseasca cineva ca sa publice pe internet.

Cand a murit Ionatan si cu Saul, David, care era primul care trebuia sa se bucure cel mai tare, cel putin de Saul, vine si spune, “Nu raspanditi vestea asta in Gad, nici o femeie si nici o fata sa nu se imbrace in negru, sa nu creada astia ca e jale. Da-ti drumul la muzica, sa nu se bucure cei din lume.” Cum, adica, oameni buni, eu ma duc si scot gunoiul? Pai, daca sti ca fratele tau a facut ceva gresit, du-te si spune-o lui. Roaga-te pentru el, nu populariza ce a facut. Cei mai multi oameni dintre fratii nostri nu se roaga pentru cei cazuti, ci merg sa spuna altora ce au facut. Cum e treaba asta? Eu nu m-am rugat pentru el, nu i-am spus un cuvant si ma duc si scriu si fac, il distrug. Nu trage in fratele tau. E fratele tau, nu trage in el. A spus Isus Hristos oamenilor acelora in Ioan 8 “Cine dintre voi e fara pacat? Cine si din biserica asta are dreptul sa ridice piatra? (35:00) Suntem in fiecare zi supusi ispitelor, in fiecare zi pacatului. Satana e dusmanul nostru si noi ne impuscam fratii, uitand de fapt, ca noi suntem ca ei, poate mai rau.

Zice tata, “Intra in casa. E muzica, intra in casa!” Stiti ce sindrom are? Sindromul fratelui mai mare. Intotdeauna i se pare fratelui mai mare ca e neindreptatit. Cand ne nastem, si la doi ani stim ca toata felia de tort e a noastra  (totul e al nostru). Dintr-o data, mai apare un leagan si se injumatateste felia. Nu mai sunt atatea pupaturi, se impart in doua. Fratelui mai mare i se pare ca merita mai mult. Nu vrea sa intre in casa. Si fratii sunt hotii bucuriilor, aici fura bucuria mantuirii fratelui sau. Era la fel de pacatos ca fratele sau. Dar diferenta dintre ei este ca unul avea pacatele pe fata si la celalalt erau ascunse. Unul a pacatuit departe, unul a pacatuit in casa. Cand a auzit muzica in casa, lumina, cand a simtit miros de vitel a ars a luat o sluga si a bagat-o dupa hambar, “Ce-i in casa noastra?” Dumneavoastra vedeti ca el nu vorbeste cu tata? De ani de zile ma chinui sa imi invat biserica aceasta, care este si Penticostala, ca sa vorbeasca direct cu tata. Ca pana la Dumnezeu te mananca slugile. Nu mai vorbiti la mana doua, mergeti direct cu tata. Aveti intrare libera la tata. S-a rupt perdeaua. Puteti vorbi cu el direct, nu mai vorbiti cu altii. Cereti raspunsuri si rezolvare sus. Cereti binecuvantare sus. Vorbiti cu tata pentru orice. Amin.

Ce imi place aici de Dumnezeu. Stiti ce spune tatal lui? “Fiule, tu nu ma numesti tata, tie ti-e rusine de cuvantul asta, tu nut-i numesti fratele, frate. Dar, tu tot in inima mea esti. Fiule, hai in casa ca te iubesc.” Zice tata, “Acuma, cand l-am castigat pe asta inapoi, sa te pierd pe tine? Oare ce blestem este ca nu reuseste sa-si aibe  amandoi copiii in casa? Cand e unul, cand e altul plecat. Cand unul nu vrea, cand celalalt nu vrea. Ce ne face sa nu putem sa stam in biserica impreuna? “Eu cu ala nu satu. Eu cu aia, nu. Ma duc.” “Fiule, vreau sa fiti cu toti aici langa mine. Sunt tatal vostru. Voi nu ma numiti pe mine tata, dar eu va numesc pe voi fii”. Si ce-i daca a pacatuit? Daca-l primeste tata, eu sa nu-l primesc? Cand o sa vad fratii mei ca pe frati, cand o sa vad strainii ca pe frati, atunci se face zi.

Vladimir Pustan

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...PRODUSE KLINKER ( CARAMIDA KLINKER )...Vezi aici!