Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Doresc sa ma casatoresc, dar .......Intrebari si raspunsuri

Publicat la 2012-09-04 de Traian

   Am douazeci si patru de ani, iubesc un tanar, dar daca ne vom casatori, voi zdrobi inima parintilor mei. Ma zbucium foarte mult si ma intreb in ce masura trebuie sa fiu supusa si ascultatoare parintilor mei?

Biblia ne invata ca trebuie sa ne cinstim parintii, dar ea nu ne spune nicaieri ca ei au dreptul sa dispuna de copiii lor deveniti intre timp adulti. Atata timp cat erai copil, a trebuit sa le dai socoteala de faptele tale si sa le fii supusa si ascultatoare. Din pacate, se pare ca ei au uitat ca o astfel de relatie intre tine si ei nu se poate mentine si dupa ce ai devenit om in toata firea. Trebuie sa continui sa-ti respecti parintii, dar nu esti obligata sa renunti, pentru ei, la bucuria de a te casatori si de a avea o familie.
Exista si un alt aspect al problemei.
Uneori, noi descoperim voia lui Dumnezeu urmand sfaturile celor din jurul nostru, mai ales atunci cand acestia sunt crestini adevarati. Nimeni nu ne iubeste mai dezinteresat decat Dumnezeu si cei ce ne-au dat fiinta. De aceea, Dumnezeu ne vorbeste de multe ori prin parinti. Sunt sigur ca tu vrei sa faci voia Domnului in alegerea sotului potrivit. Te sfatuiesc sa analizezi cu atentie punctul de vedere al parintilor tai. Dupa aceea ia tu singura hotararea.
"Imprejurarile sunt numai usi pe care ni le pune inainte viata. Intotdeauna insa, noi suntem aceia care hotaram pe care din ele sa mergem mai departe. Iata de ce suntem responsabili!"


        Mama mea este invalida si, in afara de mine, n-are pe nimeni care sa o ingrijeasca. De curand, am fost ceruta in casatorie de un baiat. El nu vrea sa o luam pe mama la noi, daca ne casatorim. Nu stiu ce sa fac si in afara de dumneavoastra nu am pe nimeni care sa ma sfatuiasca. Puteti sa ma ajutati?

Mie mi se pare ca te-ai imprietenit cu cineva care nu este prea milos din fire. Nu-mi place ca baiatul pe care-l iubesti te-a refuzat atat de categoric cand i-ai propus sa o ingrijiti impreuna pe mama ta!
Hotararea ta nu este greu de luat, daca doresti cu adevarat sa fii asa cum te vrea viitorul tau sot. Daca el nu este o fire prea compatimitoare nici de la natura si nici prin harul lui Dumnezeu, vei avea insa de a face toata viata cu un sot egoist si sever.
Daca tu ai fi fost invalida, iar mama ta sanatoasa, cum crezi ca s-ar fi comportat ea? Hotaraste-ti atitudinea dupa acest criteriu.
Cu toate ca nu mi-o spui, presupun ca esti crestina, cel putin cu numele. Biblia te invata ca trebuie sa-i fii supusa barbatului tau (Efes. 5:22). Nu trebuie sa te casatoresti cu baiatul despre care mi-ai scris, daca nu accepti sa traiesti in aceasta supunere si sa-i impartasesti atitudinea in cazul de care mi-ai amintit.
Te sfatuiesc sa ai o discutie deschisa cu logodnicul tau, sa-i arati responsabilitatea pe care o ai fata de mama ta si sa-i ceri sa o ia si asupra lui. Puneti apoi amandoi problema inaintea lui Dumnezeu, prin rugaciune.

  Am 21 de ani si m-am indragostit de un barbat de 35 de ani. A fost deja casatorit si are 5 copii din prima casatorie. Spune ca ma iubeste, dar nu vrea sa divorteze de actuala lui sotie. Mi-a spus ca eu sunt adevarata lui dragoste. Il iubesc mult, dar am si eu doi copii. Va rog, ajutati-ma! Trebuie sa ma silesc sa-l uit sau trebuie sa-l fac sa aleaga?

 Vai cum stie sa profite de tine! ... Nu fi cea de a treia victima a acestui om. Este un "cuceritor" de profesie, care va ruina vietile tuturor femeilor care-i vor cadea in plasa. Nu te imbata cu apa rece si nu lua in seama falsele lui declaratii de amor. Da la Adam, ... acesta este trucul pe care-l folosesc toti "Don Juan"-ii.
Esti tanara si ai toata viata inainte. Dumnezeu ti-a dat doi copii. Este mult mai bine sa te hotarasti sa-ti traiesti viata de acum inainte "fara idile", decat sa faci din acest impostor tatal copiilor tai. Spui ca nebuniile din tineretea ta au trecut, dar nu explici cum de esti asa de sigura de aceasta. Ai avut cel putin doua aventuri, ceea ce nu se poate spune despre o femeie serioasa. Este timpul sa te hotarasti ce fel de femeie vrei sa fii!
Pune-te la punct cu cele materiale si daruieste-le copiilor tai grija si atentia pe care o merita. Cauta sa-L primesti pe Domnul Isus. Alatura-te unei Biserici si Dumnezeu va compensa tragedia vietii tale de pana acum. Cine stie daca, purtandu-te cu cinste, nu vei primi de la Domnul un sot respectabil.
In orice caz, nu-ti pierde cumpatul si nu te indragosti de primul barbat care-ti iese inainte.

 
        Sunt logodita cu un tanar foarte simpatic. De cand ne-am logodit insa, am observat ca, din punct de vedere spiritual, nu ne potrivim de loc. Drept sa va spun, imi este teama sa-mi leg viata de cineva care nu este un copil al Domnului. Gresesc daca rup un legamant facut cu toata sinceritatea si daca rup logodna?

Nu voi fi niciodata partizanul "razgandirilor" si al ruperii legamintelor facute. Totusi, daca nu abandonezi proiectele de casatorie, te vei trezi curand in situatia de a face alte legaminte care te vor obliga si mai mult si pe care nu le vei putea face decat spunand adevarul ... cel mai adevarat. Daca logodnicul tau este cinstit, va intelege schimbarea petrecuta in atitudinea ta. Cand isi va da seama ca legamantul tau de la cununie va fi lipsit de sinceritate si ca nu-l vei face decat pentru a continua angajamentul anterior, el iti va reda cu siguranta libertatea.
Daca, dimpotriva, el refuza s-o faca, continua sa staruiesti in manifestarea crezului tau crestin si poate ca fidelitatea ta fata de Dumnezeu il va converti si pe el. sansele de a face din el un crestin adevarat vor scadea considerabil dupa casatorie. Puneti-va de acord in aceste puncte fundamentale, inainte de a va lega pe viata.
"Merg oare doi oameni impreuna, fara sa fie invoiti?" (Amos 3:3).

 
        Am fost ceruta in casatorie de un baiat. Natural, m-am simtit foarte flatata, mai ales ca are o foarte buna "situatie", este bogat si are un fizic seducator. Sunt sigura insa ca nu il iubesc. El pare foarte dezinteresat tocmai in lucrurile spirituale, care pentru mine au o importanta foarte mare. Pot sa ma casatoresc cu el?


Nu! Daca o casatorie incepe numai dintr-un interes material sau sentimental, necazurile nu vor intirzia sa apara. O unire ca aceasta de care imi scrii tu isi va pierde puterea si farmecul imediat dupa luna de miere.
Dragostea adevarata se cladeste pe respect reciproc si pe afinitati comune. Atractia fizica si sentimentala isi au bineinteles rolul lor in contractarea unei casatorii, dar nu trebuie sa confundam "piperul" cu "faina". Altfel, vai de cei care vor trebui sa "consume" o astfel de casnicie!
Dupa ceea ce mi-ai scris, banuiesc ca esti crestina si mergi regulat la Biserica. Cum ai putea trai cu un om pentru care lucrurile spirituale nu au nici un fel de valoare?
In locul tau, eu as prefera mai degraba sa raman necasatorita, decat sa-mi leg viata de un om atat de nepotrivit!

        Eu si logodnicul meu avem puncte de vedere diferite in problema religiei. Am stat impreuna de vorba si am hotarat ca fiecare sa fie liber sa-si urmeze religia lui. Nu credeti totusi ca este prea riscant sa mergem mai departe cu convingeri diferite? Ne iubim foarte mult si nu trebuie, credem noi, ca religia sa ne desparta. Dorim sa cunoastem si parerea dumneavoastra.

Parerea mea va fi bazata pe invatatura clara a Bibliei.
Cu siguranta ca religia nu trebuie sa va desparta, dar tot atat de sigur este si faptul ca va trebuie o credinta comuna pentru a ramane uniti.
Sau nu va dati seama cat de importanta este religia sau nu aveti, nici unul si nici celalalt, convingeri foarte definite. Religia presupune raspunsuri la problemele fundamentale ale existentei si reglementeaza toate celelalte sectoare ale vietii. Ea ne spune de unde am venit pe acest pamant, ce rost are viata noastra pe aceasta planeta si cum trebuie sa traim pentru ca destinatia noastra dupa moarte sa fie cea dorita. Exista ceva mai determinant ca religia !?
Daca sunteti siguri ca "religia nu trebuie sa va desparta", de ce imi mai cereti mie sfatul? Eu cred ca mai aveti multe dubii in privinta acestui subiect si, drept sa va spun, este normal sa fie asa.
Va sfatuiesc foarte staruitor sa-L cautati din toata inima pe Isus Christos si sa nu va mai multumiti cu formele religioase. Incepeti prin a-L primi pe Christos ca Mantuitor personal. Incredintati-va vietile in mana Lui si va garantez ca atunci veti avea o partasie veritabila. Numai pe o astfel de temelie se poate cladi un camin trainic.
Am vazut foarte multe casnicii desfacute din cauza diferentelor religioase. Biblia ne invata sa "nu ne injugam la acelasi jug cu cei necredinciosi". Fii prudenta!

   Tanarul care m-a cerut in casatorie pretinde ca este crestin. Daca m-as bizui pe cuvantul lui, m-as putea casatori cu el. Totusi, uneori mi se pare ca nu este un crestin adevarat si aceasta ma descurajeaza. Ma ingrozeste gandul ca as putea fi inselata. Pot sa-l cred pe cuvant sau nu?


Nu toti cei ce spun ca sunt crestini sunt si in realitate asa. Tu-mi scri ca el nu-ti spune intotdeauna adevarul. Nu ti-a trecut niciodata prin minte ca s-ar putea sa te minta tocmai atunci cand se declara crestin?
Cinstea si onestitatea sunt bazele conduitei crestine. Odata, Domnul Isus a spus: "Eu sunt Calea, Adevarul si Viata" (Ioan 14:6; 18:37). Adevarul este intotdeauna acelasi. Daca tanarul de care-mi vorbesti te-a mintit o singura data, atunci el te poate minti oricand si despre orice.
"Minciuna este un prost tovaras de drum." Nu te insoti cu oricine.

    Logodnicul meu este de o alta religie. Acum, cand ne facem planuri serioase de viitor, intampinam, pentru prima data, obstacole serioase. Trebuie sa continuam faurirea planurilor, chiar daca in domeniul religiei nu ne putem pune de acord, sau este mai bine sa o lasam balta?

Ar fi preferabil sa va rezolvati problemele legate de religie inaintea casatoriei, chiar daca pentru aceasta va trebui sa mai asteptati putin cu cununia.
Cu siguranta ca familiile voastre au asteptat pana in ultima clipa, sperand ca intre voi nu va fi ceva serios si durabil. Acum ati intrat intr-o criza si sunteti pentru prima data constienti de existenta unui conflict de idealuri pe care nu stiti cum sa-l rezolvati.
Se vor gasi destui care sa va sfatuiasca sa fiti de acord cu un ... dezacord in problema religiei. Eu vreau sa va spun ca asa ceva nu exista! Pentru a avea o viata linistita si fericita este imperios necesar sa existe si o unitate a credintei.
Crestinul este "un indragostit de Isus Christos" si toate celelalte iubiri trebuiesc subordonate acestei relatii. Un crestin crede in implicarea lui Dumnezeu in viata lui de fiecare zi. Credinta este mai mult decat un asentiment intelectual; este un angajament existential!
Daca nu ajungeti la un acord total in subiectul religiei, sfatul meu este sa renuntati la planurile pe care vi le-ati facut impreuna.
Intrebarii: "Merg oare doi oameni impreuna, fara sa fie invoiti?", trebuie sa i se raspunda intotdeauna cu un categoric: "Nu!"


        Logodnica mea nu vrea sa fixam data casatoriei, mai inainte de a hotari in ce religie ne vom creste copiii. Ea vrea sa ma faca sa semnez niste hartii care sa-i dea dreptul apoi sa creasca copiii in confesiunea ei. Sunt astfel de hartii legale?

 Nu, asemenea contracte nu au nici o valoare in fata legii, dar semnarea lor va angajeaza din punct de vedere moral sa le respectati. A nu respecta o promisiune data este sinonim cu inselaciunea.
Logodnica ta da dovada de convingeri religioase ferme si de credinta adevarata. Cat esti tu de convins de crezul gruparii din care faci parte?
Foarte ades se intampla ca, aceia care au o atitudine indiferenta fata de Biserica, se trezesc angajati in legaturi care le creeaza, mai devreme sau mai tarziu, necazuri si greutati.
Este mai bine sa-ti dai seama, inca de pe acum, ca o casatorie care nu porneste de la un acord deplin in acest domeniu, va avea foarte putine sanse sa produca o fericire durabila.
Un mariaj reusit nu se cladeste numai pe un elan sentimental de moment, ci pe respect, consens si acceptare reciproca.


        Iubesc foarte mult o fata care lucreaza in acelasi birou cu mine. Ne-am plimbat de cateva ori impreuna si cred ca si ea ma iubeste. Nu sunt totusi sigur ca ceea ce simt eu pentru ea este "adevarata iubire". Exista vreun mijloc prin care m-as putea verifica? Puteti sa ma ajutati in aceasta problema?

Conceptia generala, conform careia dragostea este un sentiment dulceag si vaporos, care nu trebuie si nici nu poate fi analizat, este foarte periculoasa si foarte daunatoare in acelasi timp.
Ar fi foarte bine ca toti tinerii sa fie mai prudenti din acest punct de vedere. Statisticile arata ca una din patru casnicii sfarseste prin divort si este bine cunoscut ca o persoana divortata are foarte putine sanse sa mai gaseasca fericirea intr-o casatorie ulterioara. Primul sfat pe care ti-l dau este sa te asiguri ca aveti o credinta comuna, solida, in Isus Christos. Neintelegerile religioase se numara printre cele mai stanjenitoare probleme care apar de obicei dupa casatorie, mai ales atunci cand apar copiii.
Va mai recomand sa verificati daca aveti puncte de vedere comune in cele mai multe probleme ale existentei. Gusturile voastre, prietenii vostri, distractiile si educatia asemanatoare vor cimenta si mai mult caminul vostru.
In sfarsit, va sfatuiesc sa cercetati ceea ce spune Biblia despre casatorie. Daca nu vei intemeia o familie bazata pe aceste principii, riscurile sunt foarte mari. Daca insa va veti conforma Bibliei, casatoria va va fi o bucurie, iar caminul va fi "mai dulce din an in an", chiar daca nivelul sentimentelor nu este la inceput "incandescent".
Nu te baza prea mult pe sentimente. Ca si in orice alt sector al vietii, ele ne pot insela si in problema casatoriei.

        Parintii mei sunt divortati. Sunt destul de mare pentru ca aceasta situatie sa nu mai constituie pentru mine un handicap. Problema mea este ca m-am indragostit de o fata care vine si ea dintr-o familie ruinata prin divort. Nu credeti ca aceasta situatie poate influenta in mod nefast fericirea noastra?

Dimpotriva! Eu cred ca tocmai pentru ca ati gustat din cupa amara a divortului aveti o sansa excelenta sa inchegati o familie trainica si fericita. Amandoi ati resimtit, pe propria piele, urmarile crude ale dezmembrarii familiei, asa ca sunteti avertizati si va dati seama ca va trebuie o temelie trainica pe care sa puteti cladi un camin durabil. Greselile parintilor vostri va indeamna acum la prudenta.
Te sfatuiesc sa fiti sinceri si deschisi in toate privintele, atunci cand veti sta impreuna si va veti face planuri de viitor. Faceti asa ca nici o neintelegere sa nu apara prea tarziu.
Fiti foarte atenti sa nu va bazati iubirea pe o "compatimire reciproca". Fiti pozitivi si claditi pe respect si pe admiratie. Mila este un foarte prost liant in casatorie si nu rezista valurilor acide ale vietii.
Intr-un mod foarte serios, in faurirea planurilor voastre, trebuie sa tineti seama de persoana Domnului Isus Christos. Cu toate ca unele familii marturisesc ca au cunoscut fericirea si fara El, fiti siguri ca in familiile in care El nu este primit si onorat va lipsi intotdeauna ceva esential, atat pentru timp, cat si pentru eternitate.
Rugati-va impreuna, marturisiti-va greselile unul altuia si rugati-va unul pentru altul. Va veti cimenta astfel temelia caminului, iar prezenta Domnului Isus Christos va va aduce fericirea si binecuvantarea in familia voastra.
 
        Am fost crescuta intr-o familie instarita si intr-un oras mare. Tanarul de care ma simt atasata acum locuieste insa la tara, la o ferma. Ma tem ca n-am sa reusesc sa fiu o sotie buna pentru un agricultor. Nu stiu aproape nimic care sa-mi foloseasca pentru o astfel de viata. Ma tem ca nu-mi va placea sa traiesc intr-o casa de la tara, inconjurata doar de campuri nesfarsite.

Este foarte bine ca, inainte de a lua o decizie definitiva, privesti aceasta problema sub toate aspectele ei.
Dragostea este, inainte de toate, un elan al inimii, dar trebuie sa nu uitam sa ne folosim si capul atunci cand ne indragostim.
Multi tineri nu-si dau seama cat ii va costa parasirea casei, a parintilor si a anturajului in care au trait, pentru a se duce sa se stabileasca intr-un colt indepartat si poate in conditii dificile. Din aceasta cauza, dupa cununie, ei incep imediat sa se dezumfle, se plang de noile conditii, fac reprosuri si devin isterici. O astfel de atitudine poate distruge foarte usor fericirea unei familii.
Se poate insa si altfel.
Este realmente minunat sa vezi cum doi tineri, proveniti din medii sociale diferite, se pot iubi intr-un mod asa de adevarat si de profund, incat le este foarte usor sa traiasca impreuna. Se simt bine unul cu celalalt si pot sa munceasca unul pentru altul.
Daca-l iubesti cu adevarat pe baiatul de care spui, fii sigura ca ai cele mai mari sanse din lume sa ajungi cea mai fericita sotie din lume si cea mai priceputa ... tarancuta din cate exista. Dragostea iti va fi cel mai desavarsit dascal si ea va sti sa te invete tot ce va trebui sa faci.
Absenta familiei iti va deschide orizonturi mai largi si perspective cu totul noi in ceea ce priveste atitudinea fata de noii tai vecini.
Hotaraste-te in inima ta sa-i apartii in intregime "lui" si numai lui si nu lasa sa treaca mult timp pana ce vei ajunge in casa lui si ... a ta.
Daca si unul si celalalt Il aveti pe Christos in viata voastra, fericirea va este garantata, indiferent de conditiile prin care veti trece.

        Tanara, despre care vreau sa va vorbesc acum, provine dintr-o familie foarte instarita. Mi-a spus ca ma iubeste si eu deasemenea o iubesc. Amandoi ne temem insa, ca nu cumva, diferentele sociale, care exista intre noi, sa ne produca mai tarziu necazuri. Puteti sa ne dati un sfat?

In civilizatia de astazi nu se mai poate vorbi despre "clase sociale". Totusi, ar fi foarte neplacut sa te casatoresti cu o partenera care sa nu-ti fie potrivita.
Catastrofa cea mare ar fi insa sa te casatoresti cu cineva care nu te-ar intelege si nu ti-ar impartasi convingerile religioase.
Ca sa fii sigur ca alegerea ta este buna, trebuie ca, inca de pe acum, sa ai multe lucruri in comun cu viitoarea ta sotie. Numai atunci, unirea voastra va fi fructuoasa si va depasi stadiul acordului fizic.
Daca sunteti in posesia acestor elemente, diferentele sociale vor fi fara importanta si nu vor constitui bariere in stare sa va desparta.
Stai de vorba cu prietena ta despre toate acestea si asigura-te ca nu exista nici un sector in viata voastra in care prezenta celuilalt sa fie interzisa. Daca puteti munci impreuna, daca va puteti distra impreuna si mai ales, daca va puteti ruga impreuna, unirea voastra este realizabila. Intrebarea pe care o pune mereu Biblia este urmatoarea: "Merg oare doi oameni impreuna fara sa fie invoiti?"

        Sunt indragostit de o fata foarte frumoasa. Nu i se poate reprosa nimic nici din punct de vedere moral. In societate, ea este intotdeauna o prezenta placuta si atractiva. Cand ii vorbesc insa despre religie isi iese imediat din fire si atunci apar neintelegerile. Oare doua persoane care se iubesc nu trebuie sa discute si acest subiect pentru a fi siguri ca vor fi fericiti impreuna?

 Ba da. Eu cred ca relatiile voastre cu Dumnezeu trebuiesc discutate foarte serios, mai inainte de a va gandi sa intemeiati o familie.
Credinta sau, dimpotriva, necredinta unei persoane este fondul profund din care izvoraste personalitatea si conduita ei in toate celelalte domenii de activitate.
Am convingerea ca, undeva in viata persoanei de care te-ai indragostit, exista ceva foarte rusinos, ceva ce iese mereu la lumina, atunci cand tu o pui in fata valorilor absolute. Altfel, ea nu ar evita sa discute, chiar inutil, acest important subiect.
Cred ca iti dai seama ca toata aceasta situatie constituie deja o bariera intre voi. Faceti ca aceasta bariera sa dispara.
Sutele de scrisori pe care le primesc imi demonstreaza ca, fara un acord comun in problemele religioase, un cuplu are putine sanse sa ajunga la fericirea mult dorita. Ai dreptul si obligatia sa provoci o discutie deschisa si sa te convingi ca nu "te injugi la un jug nepotrivit". Altfel, rupe orice relatie cu fata aceasta, oricat de frumoasa si placuta i-ar fi compania.

        Sunt indragostita de un tanar care este cu trei ani mai mic decat mine. El nu stie cati ani am si ma tem sa i-o spun. Ce trebuie sa fac?


 Nu exista nici un motiv onorabil pentru care aceasta diferenta de varsta sa intunece fericirea voastra conjugala. De fapt, statisticile arata ca femeile traiesc in medie cu sapte ani mai mult decat sotii lor. Numai traditia spune ca femeile trebuie sa fie mai tinere decat barbatii lor. Se cunosc insa destule perechi fericite in care sotia este mai in varsta decat sotul ei.
In primul rand, nu trebuie sa-i ascunzi prietenului tau varsta, chiar cu riscul de a zdruncina putin linistea prieteniei voastre. La o iubire profunda nu se poate ajunge decat printr-o sinceritate totala.
Apoi, trebuie ca si unul si celalalt sa va dati seama ca dragostea este mult mai mult decat o atractie fizica. Daca te preocupa asa de mult problema varstei, este semn ca atractia fizica este preponderenta in relatia voastra. Trebuie sa inveti ca ceea ce da unitate si durabilitate familiei este starea spirituala. Imi fac datoria sa-ti spun ca aceasta potrivire este direct legata de problema religiei. De asemenea, trebuie sa aveti interese comune si scopuri identice in problemele serioase ale vietii, ca si in petrecerea timpului liber. Trebuie sa aveti aceiasi prieteni si o educatie cat de cat asemanatoare.

Mai mult ca orice insa, trebuie sa aveti unitate in Christos.

Billy Graham

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...CASE DE MARCAT , COPIATOARE, MULTIFUNCTIONALE...Vezi aici!