Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Despre lanțuri și vopsele

Publicat la 2012-07-28 de Traian

Fete cu sâni jucăuși ascunși sub body strâmte. Cu fuste scurte cât o bentiță de pus pe cap. Cu ojă. Multă. Bobițe, fluturași, păienjeni sau cap de mort peste ojă. Buze colorate și păr vopsit. Chiar și albastru. Rimel, cu kilogramul. Si farduri la fel. Miros de banane, de kiwi, de gutui coapte sau căpșuni. Chiar și-n mijlocu’ iernii. Numai a fân cosit nu miroase nimeni… Picioare dezgolite, neastâmpărate. Și lungi, lungi de nu se mai opresc… La gât, lănțișoare. Cât mai multe și mai strălucitoare. La picioare, lunișoare sau sori. Cercei în urechi. Mulți. Și, în nas. Sau mai trendy (ori masochist), în buric, în sprâncene, în buză… Uneori, bile în limbă. Iar degetele, pline cu inele. Pe fiecare, musai câte unul…

Le cunoașteți? Le-ați întâlnit? Sunt peste tot: pe stradă, în licee și facultăți, în tramvaie și autobuze, în marile orașe și pe ulițele satului, de la Hollywood în Prundul Bârgăului, și-n jumatea Bărăganului… De unde vin, cine le-mpinge?
Femei cu pălării. Cu părul scurt, tuns bărbătește. Cu podoaba capilară vopsită. Fete cu lănțișoare ascunse bine sub cămăși. Ascunse de ochii fraților, dar de ai Domnului? Tinere cu ochii rimelați, cu unghii lungi, uneori false. Cu fuste scurte. Și curele late. Mai late decât fusta. Adolescente cu brățări la ambele mâini. Din plastic, din croșetă sau din aur. Uneori cu cercei, sau câte un inel pe deget. “E mic frate, e inofensiv”. Buze puțin înroșite. Și ochi rimelați. Uneori la slujbe, rimelul face ravene printre farduri. Surori cu decolteuri. Adânci, cât Cazanele Dunării. Cu tălpi de 10 cm la încălțăminte. De parcă ar lucra în oțelărie… Doamne în pantaloni. “Sunt de damă frate!”. Da, atunci unde găsim niște fuste bărbătești?

“E ojă incoloră, pastore! Am unghiile proaste, se rup repede”. “Ah, e strugurel de buze. Îmi crapă tot timpul…”. “Ce să fac, părul alb mă îmbătrânește prematur? Și, e vopsea… naturală!”. Ați auzit astfel de scuze? Sunt scuze care ucid. Ucid sufletul… Apoi, ne merge numele că trăim…
Ultimul paragraf nu se referă la femeile din lume. Ci, la cele din biserici. Unde gripa modei a lovit mai tare decât Aviara. Apoi, nu-i vorba numai de fete. Ci, și de băieți. De puștii ăștia cu role, cu blugi găuriți și peticiți încă din magazine, cu cioc și bărbi ca Ch. Darwin, cu creste ca Beckham sau coafuri ca Einstein. Fără însă să fie savanți. Păcatul țoalelor trendy a intrat de ceva timp în ekklesia. Predicatori se luptă să-l dea pe ușă afară, el intră-napoi pe ferestre. Ferestrele televizoarelor, internetului, cinematografiei…

Astăzi, multe surori au trecut de la versete biblice zilnice, la cataloage Avon. Pentru dânsele, evanghelia e Oriflame. Ori saloanele de fitness. Iubesc mai mult 90-60-90 decât Ioan 3 :16, ca să-l citez pe Florin Ianovici. Se zidesc cu predici din Cool Girls, Bravo, FashionTv sau Style Magazine. Ne înșelăm noi? Ori, vestimentația ’mnealor spune adevărul?

Sunt tinere care înroșesc plăcile de îndreptat părul, care postesc mai mult de frica kilogramelor, care se jertfesc pe altarul liftingurilor, care se prăjesc în solare, care umblă cu turbane din prosoape de un metru pe cap și cu felioare de castraveți cruzi la ochi. Sunt adolescente care îmbracă bluze cu bucăți bune de material lipsă, cu decolteuri largi. Transparente. Sunt creștine care vin la biserică la patru ace, decent, iar în școli, în facultăți, la serviciu, în piață ori pe tramvaie, arsenalul bijuteriilor le fac mai grele cu ceva kilograme. Zumzăie epilatoarele, cad sprâncenele, lungesc genele. Vopsesc tot: ochii, părul, unghiile, sprâncenele, pielea… Pentru cine? Pentru Hristos? Atunci pe cine vor să impresioneze?

Moda “vopselelor și-a lanțurilor”, nu-i nouă. Împodobirea femeilor se face din antichitate. Se practica la popoarele păgâne, când femeile erau ridicate la rang de zeități ori erau puse în slujba unor idoli sau… duhuri! “Fiicele lor înfrumusețate și împodobite, ca chipurile templului”, le certa David. Multe din bijuteriile egiptene, care pot fi și astăzi admirate la muzee, au fost preluate de casele de modă contemporane: șerpi, motive solare, cocostârci, păsări, animale și plante stilizate etc… Ele cuceresc cât mai multe posesoare ale sexului slab. În spatele bijuteriilor însă, stă… diavolul.

“Suntem femei moderne pastore, nu țațe de ev mediu”, sună o altă scuză ucigătoare. Da, dar și femeile din triburile sălbatice poartă cercei în nas, brățări la mâini și la gât, practică machiajul extravagant, vopsitul părului și a pielii…, fără să fie câtuși de puțin moderne.

Freud, spunea că procesul de ascundere a gândurilor neplăcute se numește “refulare”, iar cel de descoperire, de scoatere la iveală a lor, se numește “defulare”. Subconștientul este locul patimilor. Dar și al îndemnurilor de la Satana… Prin urmare, femeile care se îmbracă provocador, cele pline de “lanțuri și vopsele”, își scot subconștientul la… vedere.

Psihologii, ne învață că, femeile se împodobesc, fie pentru a-și scoate frumusețea în evidență, fie a-și etala (la tarabă) casta socială, bogăția. Stiliștii, ne învață că bijuteriile, ori machiajul, sunt folosite să acopere defectele, imperfecțiunile. Partea asta ultima, cred că se numește complex de inferioritate. Se mai trage un contur buzelor, un rimel ochilor, o vopsea pleoapelor, se mai pitește o zbârcitură, un rid… “Vreau să arăt cum nu sunt”, e deviza celor ce stau ore-n șir la oglindă.

Pofta femeilor frumoase o putem numi mândrie. Aroganță. Sau… opulență. “Gândește-te câți flămânzi, câte trupuri dezbrăcate, lași cu aceste podoabe, cu luxul acesta drăcesc”, predica Ioan Gură de Aur. Și azi îi dăm copy paste. “Tu însă, parcă vi la paradă, nu la biserică”, mai striga de la amvom sfântul.

Bijuteriile și machiajul, au și-o conotație erotică! “Ele pun în evidență, zonele erogene ale corpului uman, adică zonele trupului care, prin atingere duc cel mai repede la excitarea sexuală”, scrie ieromonahul Savatie Baștovoi. Hainele ce țipă pe trup, moda asta provocatoare, “declanșează involuntar hipotalamusul bărbaților”, spunea Luigi Mițoi. Adică, prin vedere, în bărbat se declanșează adrenalina. Odată excitat vizual, “el va încerca să… desfrâneze”, zic ortodocșii ortodocși.

Dezvelirea trupului, și punerea în evidență a unor părți intime, este păcat. Vizual. Este echivalentul unui clip erotic. Până și purtatul unor banali pantofi cu toc înalt e-o conotație sexuală. Fiindcă “pun în evidență mușchiul întărit al picioarului, care e admirat până la excitare de către bărbați”, mai spune Mițoi.

Moda hainelor puțin decente, ca să nu le zic indecente, a “lanțurilor și vopselelor”, nu e o linie morală. Cine e pe calea asta înainte de nuntă, tot aici v-a rămâne probabil și după aceea. Moda puțin decentă e un fel de mașină doar cu accelerație. Iar ca s-o oprești îți trebuie neapărat un copac. Sau un șant mare. Tocmai folosind și frâna, biserica primară a câștigat respectul societății. Și-al Lui Dumnezeu…

“Lanțurile și vopselele” creștinilor, sunt indecente! N-au linie morală. Poate că-s trendy, dar… sunt riscante! E sinucidere! “Poate cineva să ia tăciuni aprinși în sân și să nu-și aprindă hainele”?

În biserici ar trebui să predicpm mai des despre “lanțuri și vopsele”. Surorile noastre ar trebui să conștientizeze că bărbații trag cu ochiul după femeile machiate, împopoțonate sau îmbrăcate strident. Unii le adoră, alții le ridicularizează. Primii le poftesc, ceilalți le judecă. Dar, în ambele cazuri, bărbații-s determinați să păcătuiască. “Mai bine să i se lege o patră de moară la gât și să fie aruncat în adâncul mării”, spune Domnul Hristos, despre aceia prin care vine pricina de păcătuire…

“Lanțurile și vopselele” vor avea cândva un sfârșit. Creștinii care au îmrăcat moda MTV-ului și a revistelor, într-o zi vor plăti factura. Scump, până la ultimul bănuț. Nu spun asta ca o amenințare, ci pentru că așa stipulează Dumnezeu în Biblie. “În ziua aceea, Domnul va scoate verigile care le slujesc ca podoabă la picioare, și sorișorii și lunișoarele, cerceii, brățările și mahramele; legăturile de pe cap, lănțișoarele de la picioare și brâurile, cutiile cu mirosuri și băierile descântate; inelele și verigele de la nas; hainele de sărbătoare și cămășile cele largi, mantiile și pungile; oglinzile și cămășile subțiri, turbanele și mahramele ușoare. Și atunci în loc de miros plăcut va fi putoare; în loc de brâu, o funie; în loc de păr încrețit, un cap pleșuv, în loc de mantie largă, un sac strâmt; un semn de înfierare, în loc de frumusețe.” (Isaia 3:18-24).
Fără îndoială, bijuteriile, vopsitul, moda, sunt „izvoare de răutate”, opinează Savatie Baștovoi. De aceea, să ascultăm recomandarea Sfântului Apostol Pavel: „femeile să se roage îmbrăcate în chip cuviincios, cu rușine și sfială; nu cu împletituri de păr, nici cu aur, nici cu mărgăritare, nici cu haine scumpe, ci cu fapte bune, cum se cuvine femeilor care spun că sunt evlavioase” (1 Timotei 2:9).

Publicat de Nicolae GEANTĂ la nicolaegeanta.blogspot.com


#Constantin ionescu
Toate ne sint ingaduite, dar nu toate sint de folos, toate lucrurile I might sint ingaduite, dar nimic nu trebuie sa puna stabilize pe mine. 1corinteni:12

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...MOBILIER, BICICLETE, HAINE, TERMOPANE, SALTELE...Vezi aici!