Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Taine ale Sfintei Scripturi

Publicat la 2012-07-17 de Traian

Noul Testament ne familiarizează cu o serie de taine. Pericolul nu stă în a le confunda, ci mai degrabă în a nu le înțelege deloc. De aceea vrem să consacram acest capitol unui scurt rezumat al înțelesului diferitelor taine.

Definiție

O taină este un adevăr care n-a fost niciodată înainte descoperit, pe care omul nu-l poate cuprinde cu mintea lui, dar pe care Dumnezeu l-a dezvăluit acum oamenilor.

Tainele împărăției cerurilor (Matei 13:3-50)

În Matei 13:11 citim despre tainele împărăției cerurilor. Ele sunt înfățișate în acest capitol sub forma a șapte pilde, în primele capitole din Evanghelia după Matei Domnul Isus Se prezintă poporului Israel ca împăratul Mesia. Dar în capitolul 12 se relatează că conducătorii religioși L-au respins, acuzându-L că face minuni cu puterea Satanei. De acum înainte, unde împăratul este astfel respins, împărăția ia o altă formă. Aceasta o găsim în Matei 13.

Aceste șapte pilde descriu împărăția în starea ei provizorie, în vremea dintre respingerea împăratului și revenirea Sa ca să domnească pe pământ. Împăratul este absent, dar împărăția Lui este peste tot unde oamenii mărturisesc că sunt supușii Săi. Unii sunt cu adevărat, alții numai o mărturisesc. La sfârșitul acestei perioade vor fi despărțiți cei sinceri de cei falși și se vor bucura de binecuvântările domniei timp de o mie de ani. Cei falși vor fi nimiciți.

Taina orbirii sau împietririi lui Israel (Romani 11:25)

Pentru că Israel și-a respins împăratul, Dumnezeu a lăsat să vină peste iudei un fel de orbire sau împietrire. Aceasta explică parțial marile greutăți pe care le au evreii de a recunoaște pe Domnul Isus ca pe Mesia al lor; se explică poate și numărul relativ mic de mântuiți din acest popor. Dar această împietrire nu este nici totală nici definitivă. Unii recunosc într-adevăr că Domnul Isus este Cel despre care au vorbit profeții. Iar orbirea va dura atâta vreme până la împlinirea „numărului Neamurilor", adică până ce Domnul își duce acasă Mireasa Sa, Biserica, ca să fie cu El. Atunci o rămășiță credincioasă din Israel se va îndrepta spre Cristos.

Taina răpirii (1 Corinteni 15:51,52)

Până în vremea când apostolul Pavel și-a scris prima Epistolă către Corinteni, se credea că fiecare om urmează să moară cândva, mai devreme sau mai târziu. Dar apoi apostolul face anunțul senzațional că nu vor muri toți credincioșii. Cei care vor trăi când va fi răpirea vor merge în cer fără să moară. Ei vor fi transformați, adică vor primi trupuri de slavă, ei nu vor vedea niciodată moartea. Cei care au adormit în Isus vor învia și vor fi primiți cu credincioșii vii în cer. Alte amănunte găsim în 1 Tesaloniceni 4:13-18.

Taina Bisericii (Romani 16:25; Efeseni 3:4-5)

Biserica este un adevăr care a fost ascuns de la întemeierea lumii (Romani 16:25), dar pe care apostolii și profeții Noului Testament l-au dezvăluit (Efeseni 3:5). Această taină cuprinde câteva caracteristici importante ca:

1. Faptul că Cristos este Capul (Coloseni 1:18).

2. Faptul că toți credincioșii sunt mădulare (1 Corinteni 12:13).

3. Faptul că paginii credincioși împărtășesc la fel ca și iudeii credincioși că Cristos este singura lor nădejde a slavei și că este anulată vechea dușmănie între iudei și neamuri (Efeseni 3:6; Coloseni 1:26,27; Efeseni 2:14,15).

4. Faptul că Biserica este Trupul lui Cristos (1 Corinteni 12:12,13).

5. Faptul că Biserica este Mireasa lui Cristos (Efeseni 5:25-27,31-32).

6. Faptul că Biserica este o reprezentare a feluritei înțelepciuni a lui Dumnezeu față de domniile și stăpânirile din locurile cerești (Efeseni 3:10).

7. Faptul că este voia lui Dumnezeu să facă din Cristos Capul unui univers mântuit (Efeseni 1:9,10), peste care domnește El împreună cu Biserica, care are parte veșnică ca Mireasă a Lui la slava Sa.

„Taina între Neamuri" din Coloseni 1:27 este explicată ca „Cristos în voi, nădejdea slavei". Aceasta este aceeași taină ca și Biserica; ea accentuează că Cristos este nădejdea slavei atât pentru Neamurile care cred, cât și pentru iudeii credincioși - toți au acum aceeași poziție înaintea lui Dumnezeu în Cristos.

În Coloseni 2:2 Cristos însuși este taina lui Dumnezeu. Noi înțelegem aceasta ca referire la Trupul duhovnicesc al lui Cristos: Cristos reprezintă Capul, iar toți credincioșii mădularele.

Alte pasaje care se referă la taina Bisericii sunt Efeseni 6:19 și Coloseni 4:3. Într-un anumit fel taina Bisericii este punctul culminant al descoperirii biblice. Apostolul Pavel a desăvârșit Cuvântul lui Dumnezeu când a rostit acest adevăr (Coloseni 1:25). Cronologic văzut aceasta nu a fost ultima partea scrisă din Biblie; dar în ce privește dezvăluirea unor noi adevăruri importante, acesta a fost punctul culminant.

Taina nelegiuirii (2 Tesaloniceni 2:7,8)

Singura afirmație despre „taina nelegiuirii" se află în 2.Tesaloniceni 2:7,8. Acolo Pavel spune: „Căci taina fărădelegii a și început să lucreze; trebuie numai ca cel ce o oprește acum să fie luat din drumul ei. Atunci se va arăta acel nelegiuit". Chiar încă din primele zile ale Bisericii lucra deja un duh de nelegiuire. Au existat mulți „anticriști". Dar deplina dezvăluire a nelegiuirii a fost reținută de o persoană nenumită cu numele (noi credem că e Duhul Sfânt).

Când această Persoană - care oprește răul - este îndepărtată (Duhul Sfânt Se întoarce în cer împreună cu Biserica la răpire), atunci se va arăta pe scena istoriei omul păcatului, Anticristul. El va fi întruparea desăvârșită a păcatului și nelegiuirii. Lumea n-a văzut niciodată înainte o asemenea concentrare de nelegiuire într-un om, cum va lua atunci contur.

Taina credinței (1 Timotei 3:9)

Taina credinței se referă la partea esențială a învățăturii creștine sau ceea ce numim și „credință creștină". Ea este numită o taină pentru că multe din adevărurile ei au fost complet necunoscute pe vremea Vechiului Testament.

Taina evlaviei (1 Timotei 3:16)

Tradus literal înseamnă în 1 Timotei 3:16: „Noi mărturisim ce mare e într-adevăr taina evlaviei: Cel ce a fost arătat în trup, a fost dovedit neprihănit în Duhul, a fost văzut de îngeri, a fost propovăduit printre Neamuri, a fost crezut în lume, a fost înălțat în slavă".

Versetul nu spune definitiv despre cine este vorba aici; dar descrierea se potrivește unei singure Persoane -Domnului nostru Isus Cristos. Până în vremea când Cristos a venit în lume, oamenii nu văzuseră niciodată evlavie desăvârșită într-o viață de om. Dar a venit Domnul Isus și a dat un exemplu clar de felul cum este o Persoană absolut divină.

Când Pavel spune că taina evlaviei este mare, nu susține părerea că e ceva deosebit de misterios, ci mai degrabă că adevărul despre Persoana lui Cristos este măreț și minunat.

Taina evlaviei stă în opoziție cu taina nelegiuirii. Prima reprezintă un om care întruchipează evlavia desăvârșită. A doua reprezintă întruchiparea vie a păcatului, între Cristos și Anticrist există o opoziție absolută.

Taina celor șapte stele (Apocalipsa 1:20)

Această taină este explicată clar. Cele șapte stele din vedenia lui Ioan sunt îngerii sau trimișii celor șapte biserici din Asia. Cele șapte sfeșnice de aur sunt cele șapte biserici.

În următoarele două capitole din Apocalipsa Domnul Isus adresează scrisori îngerilor celor șapte biserici. Aceste scrisori pot fi înțelese în trei moduri:

1. Erau șapte scrisori adevărate, scrise către șapte biserici existente într-adevăr pe vremea lui Ioan.

2. Ele dau o privire în viitor cronologică la starea Bisericii, din zilele apostolilor până la sfârșitul epocii Bisericii.

3. Ele descriu stări care pot fi găsite în orice perioadă în istoria Bisericii.

Taina lui Dumnezeu (Apocalipsa 10:7)

Când răsună trâmbița a șaptea (în Apocalipsa 10), taina lui Dumnezeu va fi isprăvită; răsunetul celor șapte trâmbițe va fi însoțit de glasuri puternice din cer care spun: „Împărăția lumii a trecut în mâinile Domnului nostru și ale Cristosului Său. Și El va împărați în vecii vecilor"(Apocalipsa 11:15). De aceea știm că atunci când va răsuna trâmbița a șaptea la sfârșitul necazului celui mare, Se întoarce Cristos pe pământ ca să domnească (Apocalipsa 11:17). În acest timp vor fi răsplătiți sfinții Domnului care vin din necazul ce! mare iar dușmanii Lui vor fi nimiciți (V. 18). Atunci taina lui Dumnezeu va fi sfârșită. Râul, care s-a arătat așa de perseverent și aparent biruitor, va fi înfrânt. Indiferența aparentă a lui Dumnezeu față de nelegiuirea omenească și inactivitatea Sa aparentă vor lua sfârșit.

„Taina lui Dumnezeu este isprăvită pe veci; slava lui Dumnezeu strălucește ca soarele; credința este desăvârșit îndreptățită; bombănitul îndoielii este adus la tăcere pentru totdeauna" (F. W. Grant).

Taina Babilonului (Apocalipsa 17:5-7)

Marele Babilon este înfățișat simbolic în Apocalipsa 17 ca o curvă care stă pe o fiară ce are șapte capete și zece coarne. Ea este numită „Babilonul cel mare, mama curvelor și spurcăciunilor pământului". Înțelesul tainei este dat în versetele 8-18. Femeia este un oraș mare, care domnește peste împărații pământului (V. 18). Fiara este o împărăție, care a existat odată, dar apoi a dispărut, va fi ridicată iarăși și din nou distrusă (V. 8). Cele șapte capete sunt șapte împărați ai acestei împărății (V.9). Cele zece coarne sunt zece împărați care vor fi legați de această împărăție (V. 12). Curva călărește o vreme pe spatele fiarei, dar apoi va fi nimicită de ea (V. 16). Împărăția însăși va fi distrusă de Domnul la sfârșit (V.14).

Înțelesul acestei taine sună după cum urmează: Femeia reprezintă un mare sistem religios și economic care are cartierul general în Roma; va fi o biserică mondială cu nesfârșite posibilități financiare. Fiara reprezintă împărăția reînviată a Romei într-o formă de zece împărății, exact cât granițele geografice ale Comunității Europene.

După ce a sprijinit o vreme biserica mondială, stăpâni-torul împărăției Romei se va ridica împreună cu cei zece împărați care sunt aliații lui împotriva sistemului și-l vor distruge. Alte amănunte care privesc Babilonul și distrugerea lui se găsesc în Apocalipsa 18.

Rezumat

Există în Noul Testament încă alte patru referiri la taine. În 1 Corinteni 2:7 Pavel spune că el și ceilalți apostoli „propovăduiesc înțelepciunea lui Dumnezeu cea tainică". El explică apoi că se referă la adevăruri care au fost ascunse generațiilor trecute, care însă acum sunt descoperite prin Duhul Sfânt. El și ceilalți apostoli au fost „ispravnici ai tainelor lui Dumnezeu" (1 Corinteni 4:1). Din nou este folosit aici cuvântul într-un sens general, ca să descopere noul adevăr al economiei creștine în întregul ei. Dar în 1 Corinteni 13:2 ne aduce aminte că nu ajunge să știm toate tainele și toată cunoștința. Dacă nu avem dragoste, nu suntem nimic.

Și în final Pavel explică în 1 Corinteni 14:2 că cine vorbește în limbi fără tălmăcire nu folosește nimic nimănui, chiar dacă rostește taine adânci

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...MOTO, SCUTERE, ATV-URI, ACCESORII...Vezi aici!