Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Mărturia frumoasă dinaintea lui Pilat

Publicat la 2012-04-02 de Traian

 

1 Tim. 6:13 –„Te îndemn, înaintea lui Dumnezeu, care dă viață tuturor lucrurilor, și înaintea lui Christos Isus, care a făcut acea frumoasă mărturisire înaintea lui Pilat din Pont, …“

Ioan este un scriitor simplu  și  … profund. Relatările lui sunt în cuvinte din vocabularul unui copil de 12 ani, dar sunt făcute pe planuri multiple, unele mai adânci ca altele, unul ascuns în spatele celuilalt.

Relatarea lui despre mărturia Domnului Isus înaintea lui Pilat a rămas un punct de referință în mărturia apostolică. Pavel îl motivează pe Timotei prin ea și-l îndeamnă să mediteze mereu asupra ei. Ce vom reuși să „vedem“ noi în acest pasaj? Iată contribuția mea.

În primul rând, mărturia este prefațată de prezentarea celor care au provocat-o: iudeii din anturajul lui Caiafa care-L aduc pe Domnul Isus înaintea prefectului roman:

„Au adus pe Isus dela Caiafa în odaia de judecată: era dimineața. Ei n-au intrat în odaia de judecată, ca să nu se spurce și să poată mânca Paștele“ (Ioan 18:28).

I. Privim „religia care omoară“, paradoxul acestor conducători religioși care-și ucid Dumnezeul pe care pretindeau că-L slujesc. Ei sunt spurcați până în măduva ființei lor, dar se tem să nu se spurce. Ceata aceasta de imfami îl plasează pe Domnul Isus înaintea lui Pilat.

În al doilea rând vedem un demnitar roman în exercițiul funcției, încercând să aplice justiția „care civilizează“ acest neam de barbari.

Roma a fost cea de a patra, și ultima, putere mondială rânduită de Dumnezeu să stăpânească asupra întregii lumi prin „Imperiu“. În visul lui Nebucadnețar, ea este reprezentată de picioarele de fier cu tălpile parte de fier și parte de lut. În cartea profetului Daniel găsim calendarul lui Dumnezeu cu lumea, din acel moment și până la instaurarea Împărăției lui Dumnezeu pe pământ. După capul de aur, care-l simboliza pe Nebucadnețar și imperiul babilonian, pieptul de argint, care simboliza imperiul medopersan, coapsele de aramă, care simbolizau imperiul grec al lui Alexandru Macedon, fierul reprezintă imperiul roman, necunoscut și încă imposibil de identificat pe vremea lui Nebucadnețar și Daniel. Este numit anticipativ „poporul unui domn care va veni“ (Daniel 9:26).

Dacă profeția lui Daniel este adevărată, și nu avem nici un motiv să spunem altfel, atunci chiar și noi, cei din secolul XXI, suntem plasați profetic sub influența Imperiului Roman. Într-adevăr, majoritatea instituțiilor din civilizația noastră sunt „romane“. Fundamentul juridic al dreptului internațional este „dreptul roman“. Printre alte aspecte ale „birocrației romane și a sistemului folosit încă de atunci, alegem „senatori“ și ne conducem prin „parlamente“.

În Israel, Pilat este exponentul Romei. Pe de o parte aceasta înseamnă prezența puterii Imperiului, iar pe de altă parte, aceasta înseamnă prezența forței ei civilizatoare. Barbarii trebuiau supravegheați și subordonați legilor drepte ale Romei. Lăsându-i să-și rezolve singuri conflicte legate de religia lor sau de datinile strămoșești, romanii le cereau supușilor să vină cu toate celelalte pricini ale lor, civile sau penale, în fața unui dregător roman. Mai ales în cazul celor cu cetățenie romană, dar nu numai în cazul lor, cei care se socoteau nedreptățiți de justiția unei curți regionale puteau să se adreseze unei curți superioare, dintre care „curtea supremă“ era acea a Cezarului. Apostolul Pavel se va folosi de această prevedere legală ca să scape de asasinatul care i se pregătise în Palestina.

Prima îndatorire a lui Pilat este deci să identifice „natura“ delinctului de care era învinuit Christos. Atent la sensibilitățile religioase ale evreilor, dregătorul iese afară la ei:

„Pilat deci a ieșit afară la ei, și le-a zis: ,,Ce pâră aduceți împotriva omului acestuia?“ (Ioan 18:29).

Este evident că mai marii evreilor nu vor să-i dea lui Pilat un răspuns clar. Ei știu că dregătorul roman va refuza să se amestece dacă vor spune adevărul și-l vor pârî pentru vina de a se fi făcut Fiul Dumnezeului lor. Pilat nu primește dela ei decât un răspuns bălmăjit care-i confirmă temerile lui: ei vor doar semnătura lui pe un decret de moarte pus la cale de ei:

„Drept răspuns, ei i-au zis: ,,Dacă n-ar fi fost un făcător de rele, nu L-am fi dat noi în mâinile tale“ (Ioan 18:30).

Pilat vede sub cuvintele lor și simte că nu au ceva civil sau penal împotriva Domnului Isus, așa că le recomandă să-L judece ei după precederile religiei lor locale:

„Atunci Pilat le-a zis: ,,Luați-L voi, și judecați-L după legea voastră“ (Ioan 18:31).

Reacția lor confirmă temerile lui Pilat. Ei voiau sânge nu dreptate.

„Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni“, i-au zis Iudeii. Aceasta s-a întâmplat ca să se împlinească vorba, prin care arătase Isus cu ce moarte avea să moară“ (Ioan 18:32).

Lămurit că nu va scoate ceva concret de la ei care să-l ajute să-L încadreze pe Domnul Isus în categoriile legale romane, Pilat se hotărăște să-L examineze el însuși pe acuzat. Era și acesta unul din principiile dreptului roman și al majorității sistemelor juridice din lume:

„Pilat a intrat iarăși în odaia de judecată, a chemat pe Isus și I-a zis: ,,Ești Tu Împăratul Iudeilor?“ (Ioan 18:33).

Cu aceasta începe scena acelei „frumoase mărturii făcute de Domnul Isus înaintea lui Pilat“. Fiecare afirmație, fiecare replică ar merita un tratament deosebit și o meditație distinctă. Aici ne mărginim doar să admirăm două paradoxuri: „contrastul dintre cei doi împărați“ și „cine pe cine eliberează?“

II. Contrastul dintre cei doi împărați – Ioan 18:34-38.
Din primele dialoguri, Pilat vrea să se asigure că Isus poate fi încadrat într-o crimă de atentat la autoritatea Cezarului.

„Isus i-a răspuns: ,,Dela tine însuți zici lucrul acesta, sau ți l-au spus alții despre Mine!“  Pilat a răspuns: ,,Eu sunt Iudeu? Neamul Tău și preoții cei mai de seamă
Te-au dat în mâna mea: ce ai făcut?“  ,,Împărăția Mea nu este din lumea aceasta“, a răspuns Isus. ,,Dacă ar fi Împărăția Mea din lumea aceasta, slujitorii Mei s-ar fi luptat ca să nu fiu dat în mâinile Iudeilor; dar acum, Împărăția Mea nu este de aici“ (Ioan 18:34-36).

Domnul Isus parează și alunecă din această învinuire susținând că are statut de extrateritorialitate. El face parte dintr-o altă împărăție. Pilat știe că Isus este un supus al Romei. Domnul Isus îi spune că împărăția Romei și tot ce este în lumea aceasta face parte din Împărăția Lui la fel de reală cum real este adevărul.

„Atunci un Împărat tot ești!“ I-a zis Pilat. ,,Da“, a răspuns Isus. ,,Eu sunt Împărat. Eu pentru aceasta M-am născut și am venit în lume, ca să mărturisesc despre adevăr. Oricine este din adevăr ascultă glasul Meu“. Pilat I-a zis: ,,Ce este adevărul?“

Ultima întrebare a lui Pilat are doar un caracter retoric. Ea trădează sentimentul de superioritate de care suferea. Dacă ar fi întrebat altfel, Pilat ar fi primit un răspuns adecvat. Nu poți obține răspunsuri bune la întrebări greșite: „A ce miroase culoarea galbenă?“ Dacă Pilat ar fi întrebat: „Cine este adevărul?“ răspunsul i-ar fi răsărit imediat înaintea ochilor …

III. Cine pe cine eliberează? – Ioan 18:39-40
Impresionat de Domnul Isus, Pilat vrea să-L scape. Paradoxul este că tocmai acesta era scopul pe care-l avea Domnul Isus cu Pilat. El venise să-l scape din pedeapsa teribilei judecăți divine. Un alt evanghelist notează că Domnul Isus i-a spus lui Pilat: „N-ai avea nici o putere dacă nu ți-ar fi fost dată de sus“. Există o civilizație infinit superioară civilizației romane și ea are ultimul cuvânt în reglementările relațiilor de pe pământ: civilizația cerului. Dumnezeu este stăpânul tuturor și El va avea ultimul cuvânt atunci când va scrie ultimul capitol al cărții fiecăruia dintre noi. Pilat, asemenea multor altora, au iluzia că ei sunt cei care pot hotărî soarta lui Christos și a lui Dumnezeu. În mințile lor întunecate, ei Îl pot lăsa pe Dumnezeu să existe sau pot hotarî că El nu există. Domnul Isus și toți urmașii Lui au datoria să proclame că există un „sus“ de unde se exercită puterea, autoritatea și judecata ultimă.

Iată de ce îi spune Pavel lui Timotei că rezultatul practic al meditării asupra „acelei frumoase mărturii“ făcută de Domnul Isus înaintea lui Pilat va fi trăirea în sfințenia cerului:

… „să păzești porunca, fără prihană și fără vină până la arătarea Domnului nostru Isus Christos, care va fi făcută la vremea ei de fericitul și singurul Stăpânitor, Împăratul împăraților și Domnul domnilor, singurul care are nemurirea, care locuiește într-o lumină, de care nu poți să te apropii, pe care niciun om nu L-a văzut, nici nu-L poate vedea, și care are cinstea și puterea vecinică! Amin.“ (1 Tim. 6:14-16).

barzilaiendan

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...MOTO, SCUTERE, ATV-URI, ACCESORII...Vezi aici!