Agenda | Impresii | Muzica | Carti | Bolnavi | Nasteri | Decese | Anunturi | Media | Rugaciune | Linkuri | Versuri | Donatii | Interviuri | Oferte | Contact

Folositi Scriptura pentru a va bucura in nadejde

Publicat la 2012-02-02 de Traian

Noi, care suntem tari, suntem datori să răbdăm slăbiciunile celor slabi, și să nu ne plăcem nouă înșine. Fiecare din noi să placă aproapelui, în ce este bine, în vederea zidirii altora. Căci și Hristos nu Și-a plăcut Lui însuși; ci, după cum este scris: ,,Ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine, au căzut peste Mine.`` Și tot ce a fost scris mai înainte, a fost scris pentru învățătura noastră, pentruca, prin răbdarea și nu prin mîngîierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde.
Romani 12:12

Bucurați-vă în nădejde. Fiți răbdători în necaz. Stăruiți în rugăciune.
Mesajul de astăzi se referă la rolul Bibliei în lupta pentru bucurie. Motivul pentru care vorbim despre lupta pentru bucurie este Romani 12:12: "Bucurați-vă în nădejde, fiți răbdători în necaz, stăruiți în rugăciune." Am văzut că toată această luptă este în slujba dragostei, care este tema centrală a paragrafului.

Așadar, zidind împreună pe Romani 12:12 și pe tot restul Noului Testament, viața creștină funcționează astfel: Necazul este un lucru obișnuit în lumea aceasta decăzută (1 Petru 4:12; Romani 8:23). Cristos a venit și a purtat păcatul nostru și întristările noastre pe cruce apoi în mormânt, și le-a lăsat acolo, apoi a înviat astfel ca noi să avem o nădejde de neclintit în (și nu în loc de) suferință, iar această nădejde dă naștere bucuriei. De aceea versetul 12 spune "Bucurați-vă în nădejde." Această bucurie susține răbdarea îndelungată, de aceea versetul 12 spune "Fiți răbdători în necaz", iar Evrei 12:2 ne spune că Isus a îndurat crucea "pentru bucuria care–I era pusă înainte".

Vedem astfel că răbdarea ne susține în sacrificiile dragostei, din moment ce crucea a fost actul cel mai plin de dragoste care a fost înfăptuit vreodată. Nădejdea cumpărată cu preț de sânge și care îl înalță pe Hristos produce o bucurie de nedescris, produce îndelungă răbdare în încercare și duce la sacrificii pline de dragoste.

Ce anume produce și susține nădejdea noastră? Rugăciunea!

Se pune întrebarea: Dacă nădejdea stă la baza bucuriei, răbdării și dragostei, atunci ce anume susține nădejdea noastră? Ce ne ajută să ne păstrăm speranța și nădejdea în Cristos? Întrebarea nu este "Care este baza speranței?" Baza speranței e Cristos! Moartea Lui în locul nostru, învierea Lui, domnia Lui suverană peste întreaga lume. Aceasta este temelia de nezdruncinat. Nu poate fi schimbată. Noi însă ne schimbăm. Suntem vulnerabili și fragili, slabi și instabili emoțional. Întrebarea este ce anume ne păstrează nouă inimile centrate în Cristos, speranța noastră? Ce anume produce și susține în noi nădejdea în viața de zi cu zi?

Rugăciunea a fost răspunsul nostru de data trecută. Am bazat acel răspuns pe rugăciunea apostolului Pavel din Efeseni 1:18-19, în care el s-a rugat pentru trei lucruri specifice: "[1] ca să pricepeți care este nădejdea chemării Lui, [2] care este bogăția slavei moștenirii Lui în sfinți, și [3] care este față de noi, credincioșii, nemărginita mărime a puterii Sale" – ca să vă păzească pentru nădejdea păstrată în ceruri pentru voi (1 Petru 1:4-5).

Una din funcțiile rugăciunii este aceea de a ne da capacitatea să-L vedem și să-L savurăm pe Cristos ca nădejde a noastră, în așa fel încât El este mult mai prețios pentru noi decât orice altceva. Dacă nu ne rugăm acest lucru în mod constant pentru noi înșine, copiii noștri, și biserica noastră, nu ar trebui să ne mirăm dacă inimile noastre intră în derivă și încep să simtă că nădejdea noastră este în bani și muncă și familie și în o sută alte lucruri care rivalizează cu Cristos ca și comoară a noastră.

Ce anume produce și susține nădejdea? Cuvântul lui Dumnezeu!

Astăzi întrebăm din nou, ce produce și susține nădejdea? Din moment ce nădejdea susține bucuria, și bucuria susține răbdarea, și răbdarea susține dragostea, iar dragostea este scopul învățăturii lui Pavel (1 Timotei 1:5), lupta cea mare pentru creștini este păstrarea nădejdii pline de bucurie în Cristos. Trebuie să privim la viitorul nostru cu El ca fiind mult mai de preț și mult mai plin de satisfacție decât orice altă comoară. Aceasta înseamnă "să te bucuri în nădejde": să fii satisfăcut cu tot ceea ce Dumnezeu este, și cu tot ceea ce Dumnezeu va fi pentru noi în Cristos.

Așadar al doilea răspuns pe care îl dăm la această întrebare (Ce anume produce și susține această nădejde aducătoare de bucurie?) este citirea, meditarea și memorizarea Scripturii. Dumnezeu a rânduit aceste două mijloace mai presus de toate celelalte pentru trezirea și susținerea nădejdii: rugăciunea și hrănirea din Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă neglijezi rugăciunea, nădejdea ta în Cristos se va diminua. Acum vom vedea la fel de clar că dacă neglijăm Cuvântul lui Dumnezeu, nădejdea noastră se va micșora.

Demonstrația implicită a apostolului Pavel că Scriptura trezește și susține nădejdea
Cum explică Pavel acest lucru pe înțelesul tuturor? O face atât implicit cât și explicit. El arată importanța imensă a Cuvântului lui Dumnezeu mai întâi prin faptul că el scrie ca și un apostol al lui Cristos, punând laolaltă Scriptura pentru noi. Apoi o face prin faptul că în procesul de scriere a Scripturii el citează din Vechiul Testament, Scriptura care era deja scrisă. Să luăm ca exemplu Romani 12:19. Atunci când ne cheamă la iubire, el spune "Prea iubiților, nu vă răzbunați singuri; ci lăsați să se răzbune mânia lui Dumnezeu; căci este scris." Apoi el citează Scriptura (Deuteronom 32:35). Ceea ce citează este o promisiune: Dumnezeu vă va face dreptate! Dumnezeu este drept și nu va ascunde răul sub covorul universului. Va fi făcută dreptate pentru toți și în toate. Aceasta este Scriptura. Învățăm aceasta când citim Biblia.

Și care este rezultatul învățării acestui lucru? Ridică povara răzbunării. Noi nu trebuie să purtăm această povară. Dumnezeu o va purta. El promite că fiecare faptă rea făcută împotriva noastră nu va fi trecută cu vederea. Va fi pedepsită la cruce, dacă cel care ne-a greșit se pocăiește și crede. Sau va fi pedepsită în iad. Nu trebuie să porți povara încercând să fii Dumnezeu. Poți să îți pui nădejdea în El. Poți conta pe o dreptate viitoare. Și în nădejdea aceasta te poți bucura, poți răbda și iubi – chiar și pe cei care se poartă rău cu tine (Luca 6:2Cool.

Pavel ne dă un model implicit de a folosi Scripturile, prin însăși pilda sa de a folosi Scriptura. Citește Scriptura, meditează asupra ei, memorează versete și apoi întărește-te în nădejde, răbdare și dragoste din Scriptură. Dacă nu facem acest lucru, ne vom potrivi chipului veacului acesta. Dar dacă jertfim zilnic pentru a citi, medita, memoriza și a ne ruga din Cuvânt, vom fi transformați prin înnoirea minții noastre și nădejdea noastră se va întări, iar bucuria noastră va fi de nezdruncinat – chiar și în suferință.

Aceasta este demonstrația implicită a Apostolului Pavel cu privire la cât de vitală este Scriptura în a ne da nădejde, bucurie, dragoste, și în a ne elibera, în acest caz de răzbunare. Să ne întoarcem în Romani 15 pentru a vedea afirmația directă, explicită a lui Pavel, și anume că Scriptura – Biblia – are ca scop principal să ne trezească și să ne susțină nădejdea.

Demonstrația explicită a apostolului Pavel că Scriptura trezește și susține nădejdea
Priviți în versetele 2-4: "Fiecare din noi să placă aproapelui, în ce este bine, în vederea zidirii altora." Cu alte cuvinte el ne spune din nou să ne iubim unii pe alții. Asta face dragostea – zidește. Acum el face un lucru care pe mine pur și simplu mă surprinde. Ce nu e surprinzător este că Domnul Isus este dat ca exemplu: Cristos, desigur, a ales suferința ca noi să putem fi binecuvântați. Și tu trebuie să te porți la fel. Dacă poți merge fără probleme, nu parca în parcarea bisericii. Fă un gest frumos față de persoanele în vârstă și față de vizitatori, parchează la distanță, etc. Nu e surprinzător faptul că Pavel folosește exemplul jertfei de Sine a Domnului Isus pentru a ne chema să placem aproapelui, și nu nouă înșine.

Ce este însă surprinzător este locul de unde își alege ilustrația jertfei de Sine a Domnului Isus. Putea să dea ca ilustrație multe momente din viața lui Isus în care El a iubit cu o dragoste plină de sacrificiu. Dar ce face în schimb apostolul Pavel? El citează Scriptura scrisă cu o mie de ani înainte de venirea lui Cristos. Versetul 3: "Căci și Cristos nu și-a plăcut Lui însuși; ci după cum este scris: [iar aici citează Psalmul 69:9] "Ocările celor ce te ocărăsc pe Tine, au căzut peste Mine." Găsesc acest lucru de-a dreptul surprinzător.

El spune: Acum iubiți-vă unii pe alții cu o dragoste plină de jertfă de sine. Apoi își argumentează porunca și îndemnul cu viața lui Isus. Dar în loc să ne redea un moment în care El s-a purtat astfel (vezi episodul spălării picioarelor ucenicilor, Ioan 13:1-2), Pavel descrie viața lui Isus citând din Scriptură (versetul 3). "Căci este scris: <>" Isus a purtat ocara care ni se cuvenea nouă. Pedeapsa care trebuia să cadă peste noi, a luat-o El asupra Lui.

A ști că Isus a purtat ocara noastră ne dă speranță. Evanghelia suferințelor lui Cristos în locul nostru este temelia nădejdii noastre.

Adauga un comentariu

Nume
Comentariu
www.piataaradului.ro
  ...Vezi aici!

Alte articole

www.ofertearadene.ro
......Vezi aici!
www.bisericiarad.ro - Oferte locale
...PRODUCATOR DE POMI FRUCTIFERI...Vezi aici!